Jeane, confirm parerea ta despre acest lucru.
M-am dus spre stupina in costum de Gagarin, alb bineinteles si ...ma asteptau sa ma ia in primire. Peste o vreme, m-am dus imbracat in culori inchise, doar asa sa vad pomii si albina cum misca la urdinis. Desi eram pregatit sa o tai daca se arata ceva scandal, nici nu m-au bagat in seama.
Ba mai mult, cand erau roi dupa mine -echipat in stupar- m-au insotit pe distanta mare si m-am retras in atelier. Departe de ele, in atelier racoare si intunecos, aveam la nevoie iesire pe alta usa.
Niciodata nu m-au insotit pe asa distanta, iar in atelier nu intrau... pana acum. A doua zi, ies in gradina pe usa atelierului. Ma asteptau 2-3 surate si au inceput sa se invarta in jurul capului. Nu eram stupar. Totusi sau cu atat mai mult, m-am retras...
Am intrat in gradina prin alta parte si nu m-au bagat in seama. Gradina aia are o particularitate. Este o scurtatura pentru cei de-ai casei, asa ca circula lumea. Aleea este departe de livada cu stupii, dar este situata intre atelier si stupi. N-au avut nicio treaba cu trecatorii. Pur si simplu pandeau usa atelierului si il asteptatu pe omul in alb.
Nu pot sa discern cat e imaginatia mea si cat este real, dar asta a fost impresia. Au invatat unde imi este barlogul si a doua zi se invarteau pe la intrare, asteptand sa iasa Ursul Alb.
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)