CAP. II - Practicarea stupãritului staţionar. Amplasare. Distanţe. Reguli.
Art.3. Amplasarea stupinei
Amplasarea stupinelor staţionare se efectueazã pe terenurile aflate în posesia apicultorilor sau pe orice alt teren atribuit legal, cu condiţia respectãrii normelor zootehnice, legislaţiei sanitar-veterinare şi de protecţie a populaţiei, animalelor şi mediului.
Art.4. Distanţa minimã pentru stupine
(1) Stupinele trebuie aşezate la o distanţã de cel puţin zece metri faţã de un drum public şi la o distanţã de cel puţin cinci metri de împrejurimile unor proprietãţi publice sau particulare.
(2) Respectarea distanţelor menţionate în alineatul 1. nu este obligatorie dacã între stupinã şi locurile acolo menţionate existã denivelãri naturale de cel puţin doi metri sau sunt construite, fãrã continuitate, ziduri, garduri sau alte despãrţituri care sã nu permitã trecerea albinelor. Acestea trebuie sã se întindã şi cel puţin 2 metri dincolo de limita stupilor aflaţi la extremitãţi. Asemenea despãrţituri trebuie sã aibã o înãlţime de cel puţin doi metri.
(3) Sunt însã exceptate înţelegerile, în scris, între pãrţile interesate;
(4) În cazul prezenţei sigure a unor instalaţii industriale producãtoare de zahãr, stupinele trebuie sã respecte o distanţã minimã de un kilometru faţã de aceste locuri de producţie.
(5) Amplasarea stupinelor în vecinãtatea producãtorilor de dulciuri la o distanţã de mai puţin de 1 km se va face pe riscul deţinãtorului de familii de albine.
Art. 5. Reguli pentru stupãritul staţionar/permanent
a) Stupãritul staţionar/permanent se referã la practicarea apiculturii pe vatra fixã, respectiv stupii sunt amplasaţi acolo pe tot timpul sezonului apicol şi pot fi lãsaţi şi pe perioada de iernare;
b) Apicultorul este obligat sã înregistreze familiile de albine la Direcţia sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, dupã caz, şi în Registrul agricol;
c) Apicultorul este obligat sã deţinã şi sã completeze carnetul de stupinã, document
elaborat de forma asociativã şi aprobat de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care sã rezulte cã familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
d) Stupinele staţionare/permanente pot fi amplasate pe proprietãţi private sau în domeniul public pe baza unei dovezi de folosinţã, respectiv, concesionare, comodat, contract de folosinţã, scoatere temporarã din fondul forestier national;
e) La atribuirea vetrelor de stupinã staţionarã/permanentã amplasate în masivele melifere se va ţine cont şi de încãrcatura cu numãrul de familii de albine;
f) Nu sunt supuse acestei regului stupinele staţionare/permanente amplasate în trupuri de pãdure sub 25-30 de ha, cu o compoziţie diversã şi în vecinãtatea culturilor agricole dirijate;
g) Stupinele staţionare/permanente autorizate pentru creşterea mãtcilor nu vor fi amplasate în masiv melifer;
h) Suprafeţele de teren pentru vatra de stupinã staţionarã/permanentã se acordã în funcţie de mãrimea stupinei şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine;
i) Apicultorul este obligat sã-şi adune roiul de albine plecat din stupina staţionarã/permanentã proprie şi sã-l urmãreascã permanent dupã ce s-a aşezat pe terenuri proprietate strãinã;
j) Apicultorul poate sã recupereze roiul de albine gãsit fãrã supraveghere şi sã-l adãposteascã în stupina staţionarã/permanentã proprie cu drept de proprietate în continuare;
k) Apicultorul nu poate fi tras la rãspundere pentru faptul cã albinele recolteazã sucurile dulci din struguri sau alte fructe a cãror coajã a fost spartã de viespi sau alţi factori, în special fizici, întrucât aparatul bucal al albinelor este adaptat doar pentru supt şi lins, ele neputând sparge coaja fructelor.
CAP.III - Practicarea stupãritului pastoral/transhumanţa
Art. 8. Reguli pentru practicarea stupãritului pastoral/transhumanţa:
1. Stupãritul pastoral/transhumanţa se referã la practicarea apiculturii prin transportarea şi amplasarea stupinei temporare lângã sursele melifere pentru perioada de cules.
2. Apicultorul are obligaţia ca, în 48 de ore de la amplasarea stupinei temporare, sã se înregistreze la primaria pe raza cãreia şi-a amplasat stupina temporarã şi sã precizeze, în scris, locul exact unde este amplasatã stupina, perioada utilizãrii vetrei, numãrul familiilor de albine amplasate şi datale de contact unde poate sã fie anunţat în cazul unor tratamente cu substanţe chimice pentru a preveni intoxicaţiile la albine .
3. Este interzisã amplasarea stupinei temporare la mai puţin de 1500 m liniari de culturi melifere dirijate (facelia, rapiţã, alte culturi specifice), dacã proprietarul/administratorul acestor culturi este şi apicultor şi menţioneazã acest lucru printr-un panou de afişare.
4. Apicultorul este obligat sã deţinã şi sã completeze carnetul de stupinã, document elaborat de forma asociativã şi aprobat de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care sã rezulte cã familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale.
5. Numãrul maxim de familii de albine la hectar care se poate repartiza pentru utilizarea optimã a întregului potenţial melifer este de:
25 – 40 familii/ha / 15-30
salcâm
15 – 30 familii/ha / 10-15
tei
3 – 5 familii/ha
zmeuriş
2 – 3 familii/ha
pomi fructiferi
1 – 2 familii /ha
floarea-soarelui
2 – 3 familii/ha
rapiţã şi muştar
4 – 6 familii/ha
leguminoase perene
3 - 4 familii/ha
plante medicinale şi aromatice
6. Pânã la data de ..................... consiliile locale împreunã cu formele asociative legal constituite conform legislaţiei în vigoare, respectiv asociaţiile de crescãtori de albine, uniunile apicole, cooperativele sau grupurile de producãtori, trebuie sã inventarieze suprafeţele melifere, sã stabileascã capacitatea lor nectariferã precum şi numãrul de stupi ce poate fi deplasat în pastoral la fiecare masiv melifer.
7. Repartizarea suprafeţelor de bazã meliferã se face de cãtre formele asociative legal constituite conform legislaţiei în vigoare, pânã la data de ..........................
8. Distanţa dintre stupinele temporare va fi de cel puţin 100 m la masivele melifere din pãduri şi de cel puţin 300 m la culturile agricole
9. Amplasarea stupinei temporare la resursele melifere se face în baza autorizaţiei de stupãrit pastoral, emisã de consiliile locale împreunã cu formele asociative legal constituite conform legislaţiei în vigoare.
10. Autorizaţia de stupãrit pastoral se elibereazã pe perioadã determinatã, fãrã platã în perioada optimã culesului de nectar şi pentru polenizarea culturilor entomofile.
11. Este interzisã amplasarea stupinei temporare fãrã autorizaţie de stupãrit pastoral.
12. Se interzice amplasarea stupinei temporare în calea de zbor a albinelor altei stupine deja amplasate la sursele melifere.
13. Persoanele fizice sau juridice care intenţioneazã sã administreze substanţe chimice (pesticide, insecticide, erbicide etc) la tratarea culturilor agricole sau fondului forestier etc. sunt obligate sã punã din timp la dispoziţia primãriilor graficul tratamentelor şi sã anunţe cu cel puţin 7 zile înainte de administrarea efectivã a tratamentului, indicând concret data şi ora începerii precum şi a sfîrşitului tratãrii, metoda tratãrii, denumirea preparatului şi concentraţia administrãrii, precum şi gradul de toxicitate.
14. Persoanele fizice sau juridice sunt obligate sã respecte întocmai data şi ora începerii, sfârşitul tratãrii, condiţiile metodice şi caracteristicile toxice ale preparatului utilizat.
Consiliile locale sunt obligate sã afişeze imediat, în loc public, datele despre administrarea tratamentelor şi sã anunţe apicultorii înregistraţi de locul unde se aplicã stropiri.