La inceput a fost numele. Îmi placea cum suna. Apoi am cunoscut si personajul. Mi-a placut si mai mult. Si uite asa am ales numele asta. Mi-ar fi placut si ”Printul Mîșkin”, daca nu as fi avut o oarecare retinere fata de ceea ce vine de prin partile alea ale lumii.
Crestin. Ortodox.
30 de ani impliniti. Azi.
Proaspat posesor a trei familii de albine, achizitionate aseara. Bucuria a fost atat de mare incat azi am uitat ca e ziua mea. Mi-am dat seama ca e ziua mea abia pe la ora 10, cand eram la serviciu, privind mirat la data unei comenzi pe care o primisem ieri.Apoi m-am bucurat ca imi luasem bani la mine ca sa-mi cumpar faguri si protofil. Altfel n-as fi avut nici de-un suc pentru colegi. In ciuda faptului ca sotia imi spunea aseara, in masina, tinand o mana pe stupii de pe locul unde trebuia sa fie bancheta, ca ăsta este cadoul de ziua mea. Dar cum sa ma mai gandesc la ziua mea cand pe la ora 4 de dmineata m-am trezit si am auzit ca ploua. Si cum stupii in care am luat albinele provizoriu sunt de pavilion, fara capac, peste care am pus eu niste table, mi s-a facut inima cat un purice la gandul ca ar putea intra apa. Apoi m-a luat somnul si am visat ca mi-a daramat vantul stupii. Cand m-am trezit eram leoarca....
Imi doresc albine de cand aveam 10 ani si un vecin adusese vreo 10 familii intr-o curte comuna. Pe-atunci m-apucasem sa prind din albinele vecinului in ideea de a-mi face eu un stup ...mic, asa ca pentru mine. Nu l-am ascultat pe vecin cand mi-a spus sa dau drumul la bietele albine pe care le prindeam cu doua borcane si le depozitam intr-al treilea, ca altfel vor muri. Credeam ca îi e ciudsa ca-i prind albinele. Saracele de ele. Auzisem eu si de regina, dar credeam ca pot sa aleg o albina si sa o numesc pe ea regina.
Anii au trecut, ideea a ramas adanc infipta in subconstientul meu. Din cand in cand, ca intr-o cautare a timpului pierdut, dorinta de a avea stupi reaparea din senin, trezita de cine stie ce cuvant, imagine sau om, pentru ca apoi sa se estompeze sub greutatea dificultatilor de moment.
Ultima data si cel mai intens a reaparut asta toamna, din senin, cand am auzit un cunoscut spunand ca trebuie sa mearga la un targ apicol. De atunci nu am mai avut stare. Numai eu stiu cum a trecut iarna asta pentru mine. A trebuit sa adopt strategii. Sa-mi cumpar cele necesare treptat, sa ma amagesc cu cate unealta. Mi-am spus uite, ti-ai luat stupii, ai intrat pe un drum fara intoarcere, nu mai poti da inapoi, in mod sigur in primavara vei avea si albinele.
Si aseara s-a intamplat. Am gasit un mos de la care am luat trei familii. Mi le-a dat in cutiile lui de pavilion, care nu as putea spune cati ani au, as zice ca cel putin 25, dar nu vreau sa exagerez. Una crapata pe fund, pe unde ieseau albinele. A aruncat cu apa pe pamant si a facut tina, ca Iisus oarecand, cu care a lipit crapatura de pe fundul stupului, ca sa nu ne incaiere in masina. A doua familie cred ca o sa o numesc ”africana mea”, cum ridici podisorul te si iau in primire. Am cerut-o pentru ca mi-a placut puietul compact. A treia asa de blanda ca aseara cand am ajuns acasa mi-era teama sa nu fi dat ortu popii. Mi le-a dat in cutiile lui provizoriu, sa le aduc acasa, sa se obisnuiasca cu noua vatra si apoi sa le mut intr-ale mele, verticale pe 12 rame.
Atent fiind la poezia momentului si la numaratul ramelor cu puiet de la inspectia familiilor, habar n-am acum daca am vazut sau nu vreo rama cu miere. Acu mi-e teama sa nu dea vreuna chix, sa moara de foame, ca in seara asta, cand am ajuns acasa de la serviciu pe la ora 19, nu m-am indurat sa umblu la ele, fiind nor si oarecum racoare. In acest sens, o sa apelez la sfaturile domniilor voastre, sa ma sfatuiti ce si cum, ca desi zic eu ca am citit ceva, in momentul in care m-am vazut cu stupii in curte mi-am dat seama ca nu stiu mai nimic.
Ramele sunt toate negre. Da' toate. Mi-am zis "Lasa, sa te vezi tu cu stupii in curte si apoi schimbi tu si ramele". Ca urmare, si albinele mi s-au parut foarte mici. Da' mici, ca zici ca sunt bondari d-aia desi fac cuiburile in pamant.
Pana aici a fost poveste. Acum urmeaza realitatea, pe care as vrea sa ma ajutati sa o lamuresc:
- ma gandesc sa le administrez, pentru stimulare, incepand de maine, zilnic, pana pe la 1 mai, sirop invertit dupa reteta lui nea Gica, cam 200-300 ml, in care sa pun Protofil. Va intreb, e bine cum m-am gandit?
- Prunii sunt infloriti de sambata, la fel si ciresii si visinii. Merii sunt imbobociti. Problema este ca noaptea trecuta a plouat si probabil ca va mai ploua si maine. In aceste conditii, pot baga cate o rama la crescut?
- lazile in care sunt familiile acum sunt orizontale, cu fund clasic, in pat cald. Stupi in care urmeaza sa le mut sunt verticali, cu fund antivaroa, in pat rece. Considerati ca vor aparea probleme cu puiet racit, dat fiind faptul ca albinele sunt obisnuite cu alt mediu? Sa le pun si subarele pana se incalzeste vremea bine?
- familiile au fost iernate pe 7 rame si cred ca mosul le-a mai pus trei rame si mi le-a dat pe 10. Credeti ca este necesara o restrangere, sa zicem pe opt rame, pentru moment?
- dupa cate zile as putea muta familiile in lazile mele?
Cam asta ar fi pentru moment. Daca ma poate ajuta cineva cu raspunsuri la intrebarile de mai sus, i-as fi foarte recunoscator.