paul scrie:Parerea mea ...Apucate serios de scris !!!
Pai dragii mei , pana ma apuc de sporovait despre albine va aduc povesti d-ale mele . Si cum un topic cu d-ale pescuitului nu prea cadreaza pe acest forum am s-o fac in pagina personala . Rand pe rand va aduc mai toate povestile mele imprastiate pe tot NET-ul asta mare .
Sa-ncep cu inceputul :
.....................................................
In ziua-n care am inceput sa aflu- prima parte -
.................................................................
-
Tataicule ! ... Mihaita ! .... Hai , tataie , scoala-te . Aud o voce soptita .
-
Mmmmmm ..... !
- Hai , tataita , hai ! Hai ca-i tarziu , e patru si zece ! Trebuie sa ajungem devreme la garla !
- Mmmmmm ..... !
- Hai mai baiatule ! Aseara ziceai ca mergi la peste ! Hai !
- Mmmmmm ..... !
- Cum vrei ! Ramai si dormi ! Eu am plecat , sa stii ! Sa nu plangi mai incolo ! imi zice bunicu' si se face ca iese din odaie . Brusc , ceea ce credeam ca-i vis imi invinge somnul si sar din pat ca ars , imi culeg in fuga de pe lada hainutele , ma-npiedic de pragul inalt al odaii , incerc sa ma obisnuiesc cu lumina saracacioasa a becului de pe prispa ce bate prin hartiile puse-n geamuri de bunica , si fug spre soproane unde se-ndrepta batranul privind in urma cu coada ochiului si ascunzandu-mi un zambet sugubat .
Se-ndrepta catre bicicleta . Avea un Tohan negru vechi . Ii pusese pe aripa din fata un cos de Alimentara , d-ala , impletit si decorat cu nu mai stiu ce fel de plastic colorat , cu ghidon ( sau coarne , cum se spunea pe la tara ) luat de la o Ukraina , si cu pedalele mai mult decat uzate si lipsite de cauciucurile talpilor . Langa batranul Tohan statea mandru Pegasul meu portocaliu cu sa lunga si ghidon inalt ( cu care mergeam pe-o roata !!! Eheee ! ) si pe cadrul caruia lipisem etichete ,, Adidas " , din cele ce se lipeau candva pe limba acestor incaltari . Eram mandru foc , eram fudul de nu mai puteam de bicicleta aia ! O iubeam !
...................................................................
Aseara , vazandu-l pe bunicu' umbland cu furca prin balegar , aplecandu-se cand si cand , culegand ceva .... mic probabil , pentru ca nu vedeam ce , si aruncand intr-un borcan de iaurt legat de guler si mai apoi , cu aceeasi sfoara de cureaua de la pantaloni , m-am indreptat catre el intreband :
-
Ce cauti tataie ?
- Bomboane !
- Cum , bre , bomboane ? In balegar ? Ia sa vad !
- Da mah ! Bomboane ! Uite ! si-mi ridica bocanul sub nas lasandu-ma sa vad un pumn de rame colcaind unele peste altele .
-
Bleah ! fac eu scarbit . Ce bomboane-s astea , bre ?
- Sunt bomboane pentru pesti , tataie ! Pestii le mananca !
- Nu cred ! Cum sa manance asa ceva scarbos ? Nu cred !
- Nu ma crezi , sa fii sanatos ! Eu le dau bomboane d-astea , ei vin sa le manance , eu ii prind si-i aduc acasa sa-i mancam noi !
- Te duci la peste , tataie ?
- Ma duc . Maine dimineata .
- Mergi si eu !!! strig brusc impins de curiozitate !
Cum adica , pestii sa manance rame ca pe bomboane ???
- Te scoli tu asa de dimineata ?
- Da , ma scol ! Ai sa vezi matale !
- La patru ?
- Da ! Ma scol !
- Bine ! Vedem noi ! Maine nu stau sa trag de tine . Daca te trezesti , te iau . Daca nu , ramai sanatos ........................................................................
Iata-ma acum in fata multor lucruri despre care nu stiam nimic . Nu stiam nici ca oamenii se pot trezi cand inca-i noapte afara . Nu stiam nici ca bunica , la ora aia , deja ,, daduse la pasari " . Venea din fundul curtii bodoganind :
-
Pleci la peste , Gheorghe , si nu vezi de gaurile alea ! Iar a dat dihoru' as-noapte-n gaini !
- Lasa-ma femeie cu dihorii tai ! E Duminica ! Maine-ti schimb plasa la pasari ! Azi de un'-sa-ti iau io plasa ?
- Il iei si pe dracu' asta mic ?
- Il iau sa vada si el cum e !
- Aveti grija omule cu apa aia . Sa nu-l lasi sa se scalde !
- Hai , mai lasa-ma femeie ! Da-ncoa' mancarea aia , ca-i tarziu ! Nu stiam nici ca mancarea-i deja pregatita , nici ca trestiile de zahar sunt legate pe cadrul batranului Tohan , nici ca un carut era legat in urma acestuia si pe carut legata bine era camera de tractor cu fund de ,, Tego " . Nu stiam inca nimic despre orele alea ale diminetii , si inca nu stiam nimic despre bagajele ce trebuiesc facute inaintea unei plecari . Nu stiam ca acest cuvant , ,, tarziu " , poate fi folosit cand de fapt este ... ,, devreme " . De obicei il auzeam seara inainte de culcare cand ma mai intindeam cu joaca . In ziua aia aveam sa aflu multe !
.....................................................................
Am plecat spre poarta impingand Pegasul de ,, coarne " ( glumea al batran pe seama lor . Spunea ca nu-i mai trebuie berbec la oi ! Ca-mi ia mie bicicleta ! Chestie de care-mi aduc aminte ca ma enerva la maxim ) , batranu'-n spatele meu cu Tohanul si restul de bagaje . Am iesit pe sosea si-am vazut-o altfel decat scaldata-n soarele vacantei de vara . Era vag luminata de un stalp electric , departe de poarta noastra , undeva in dreptul dispensarului . Restul stalpilor erau lipsiti de becuri functionale . Cu toate astea ... vedeam ! De-a lungul anilor am invatat si-am aflat ca eram ajutat de stele . Pana atunci nu le dadusem atata importanta . Stiam de ele , le priveam , le numaram , insa inca o faceam cu ochi de copil . Eram copil .
Am sarit pe biciclete asa cum vazusem eu la bunicu' ! Se punea piciorul stang pe pedala , se facea avant putin cu dreptul , dupa care-l aruncam prin spate de cealalta parte a bicicletei cautand pedala dreapta ce astepta docila indreptata-n sus . Imi placea chestia asta teribil ! Parea ceva ,, de oameni mari " si-o faceam mereu . Chiar descalecam degeaba ...... ca sa am ocazia sa reancalec !
Ne-am avantat spre dispensar si-am descoperit in dimineata aia ce inseamna sa traversezi un roi de tantari si gaze . Bazaiau si roiau scoase din minti sub singurul fascicol de lumina de pe sosea . Si p-astea le stiam . Stateam seara la televizor si plezneam cu palma cate un tantar ametit sau goneam cate o musca enervanta . Insa era ... prima oara cand am intrat , parca , in ,, imparatia lor " . Nu-mi imaginasem vreodata ca in lume sa existe atat de multe !
Cu ele-n ochi , pe sub tricou , in par , am continuat drumul . Am ocolit dispensarul si-am luat-o pe straduta ce ducea pe lunca si la garla . Privind in fata m-am inspaimantat putin ! Chiar nu ne mai astepta niciun stalp cu lumina , si-mi puneam , probabil , serios problema intunericului . Mai vedeam cate-o luminita timida pe sub vre-un sopron , prin vre-o prispa sau pe geamul vre-unei odaite , insa nu ne ajutau deloc .
Pe masura ce lasam in urma si ultimele casute din sat mai am descoperit ceva ! Am descoperit ca eram inconjurati de-o lumina alburie . Un soi de lumina ce parca nici nu exista ! O lumina la care contribuiau pomii , frunzele si aerul ! Vedeam ... noaptea ! Nu stiam ca se poate !
Dupa ultimii pomi din sat , dupa ultimul prun si corcodus lumina se mutase jos . Jos , unde sclipea in roua de pe iarba si-mi arata mai mult decat limpede pe unde se-nvarte roata din fata a bicicletei .
Eram mai mult decat uimit ! Eram mai mult decat surprins insa nu vorbeam despre asta . Voiam sa dau impresia bunicului ca .... ,, ma pricep la d-astea " , ca-s mare , ca nu-i nevoie sa-ntreb nimic ! Ca stiu ! ....... Insa nu stiam mai nimic . Abia incepeam sa aflu !
.......................................................................
Si iata-ne ajunsi in noapte pe ..... malul baltii ! Cat aveam ? ... 5 , ... 6 ani ? Am avut un sentiment pe care n-am reusit niciodata sa mi-l descriu sau sa-l inteleg pe deplin . Sunt 35 de ani de atunci si inca petrec in noapte ore-ntregi privind apa si-ncercand sa-l patrund , sa simt din plin ce vrea sa-nsemne , ce ar trebui sa fac , cum sa ma simt ! Este un sentiment pe care ma lupt sa-l cuprind si-n acelasi timp ma rog sa n-o pot face vreodata . Poate si-ar pierde din mister si intensitate . ..... Cine stie ..... ?
.......................................................................
- va urma -