La mana, la ce anume mergi?
Stiu din citite ca la conifere e cam trist cu polenul daca nu ai ceva fanete naturale prin apropiere si de aici poate sa apara o problema..cand se reduce cresterea de trantori sau mai cu seama cand se elimina pupe de trantore si se descapacesc celulele cu puiet de trantore si albina mai canibalizeaza din puietul larvar de trantore si chiar din cel deja capacit..acolo apare problema, trebuie sa fie clar ca apare o lipsa de proteina in colonie.
Pt ce hranesti proteic in ian sau faci UNIFICARI in apr/mai ?,sa fac un roi sau sa colectez polen ?,multumesc nu ma intereseaza discutia , o primesc din cartile vechi fara sa-mi dea nimeni suturi .
Nu-i vb de suturi aici Nae, eu cred ca e un miez de adevar in ideea de a suplimenta proteic hrana albinelor incepand cu inceperea ouatului matcilor, am vazut ce inseamna carenta de proteina in cresterea puietului..tocmai pt a nu nenoroci albina de iernare prin cedarea proteinei corporale pt cresterea primelor sarje de puiet, de aia se da ceva proteic...daca are nevoie o ia, daca nu (daca are polen sub mierea din faguri) si albina are suficienta proteina in corp acumulata de cu toamna (corp gras) atunci nu o ia...depinde foarte mult de cum au fost de bine "furajate" albinele in toamna, situatiile pot fi extraordinar de diferite de la zona la zona de la vatra la vatra functie de cat polen a papat in toamna albina care ierneaza...o colonie bine pregatita fiziologic de iernare de multe ori nu are nevoie de hranire proteica...cartzulia lui Aurel Malaiu "Sporirea productiei de miere" ne invatza foarte multe chestii despre starea fiziologica a albinei de iernare, despre puiet etc..e o carticica extrem de bine scrisa.
Sunt doua tipuri de iernare..cea pe care am folosit-o cu totii, si anume intrarea la iernat cu rezerve, albina cat mai tanara si bine hranita, iernarea uscata si cu consum redus prin faptul ca albina se tine in conditii de temperatura scazuta(afara) asta face ca ouatul sa nu inceapa si implicit sa se amane ridicarea temperaturii la cea de crestere a puietului si asta avand mai departe efectul ca hrana ajunge pana tarziu in primavara cand odata cu aparitia polenului in natura se produce un BOOM in ce priveste cresterea de puiet.
In aceasta situatie albina de iernare, imbatranita trebuie sa creasca primele sarje de puiet, de multe ori se poate intampla ca ritmul mortalitatii albinelor batrane in primavara sa fie mai mare decat al eclozarii puietului si acolo apare o mare problema...stim cu totii ca in prima faza in primavara pana sa se schimbe albina de iernare coloniile stagneaza putin, sau chiar regreseaza numeric...
Al doilea tip de iernare mai putin experimentat la noi pe care il recomanda si nea` Aurel Malaiu necesita ceva mai multa experienta...e vb despre mentinerea coloniilor de albine in stare activa cat mai mult timp, in stare sa produca puiet la capacitate maxima cat mai mult timp pe an, pe cat posibil fara sincope, introducere la iernat a unor colonii foarte puternice, si inceperea pontei in Ianuarie, suplimentarea proteica si folosirea albinei de ianuarie, mai putin batrana, mai putin uzata la producerea de puiet, asta face ca aceste colonii sa ajunga la un ritm de ouat destul de bun mai rapid decat cele ce incep ponta mai tarziu, acel moment al stagnarii coloniilor sau chiar al regresiei lor sa fie evitat, populatia la iesire din iarna este schimbata, albina batrana se schimba in cursul iernii, albina tanara care ecozeaza trebuie sa aiba resurse de proteina, asta se face cu ajutorul albinei de iernare care consuma suplimentul proteic il metabolizeaza si apoi incarcata fiind proteic preda aceasta proteina albinei tinere prin hrana administrata la crestere in stadiul de larve, dupa eclozare albina tanara se poate hrani direct din rezerva de pastura sau din suplimentul proteic, albina de iernare moare in stup inainte sa fie nevoie de un zbor de curatire iar albina tanara nu are nevoie de un astfel de zbor decat mult mai tarziu decat cele iernate clasic ca sa zic asa.
Este putin mai complexa iernarea pt ca pt a reduce consumul in situatia cresterii de puiet din ianuarie coloniile trebuie protejate de curenti si de temperaturi extreme deci cam ce fac canadienii cu halele lor sau rusii...se da vina de multe ori pe consumul exagerat in situatia unei astfel de iernari uitandu-se faptul ca hrana respectiva consumata nu este altceva decat plus de masa vie la iesirea din iarna...situatiile sunt incomparabile.
Am zis si la inceput, trebuie ceva mai multa experienta pe tipul asta de iernare care nu se p[oate castiga altfel decat incercand, izbindu-te de probleme si gasindu-le rezolvarea, faptul ca unii au rezultate in stilul asta nu poate sa fie decat dovada clara ca merge...da tre sa fii putin trecut prin cateva ierni in sistemul asta.
Faptul ca se incearca intensificarea cresterii de puiet din ianuarie nu contravine instinctului natural al albinelor, in cazul coloniilor puternice asa se intampla de multe ori fara interventia omului, este vb de instinctul lor natural ...asa argumenteaza si A. Malaiu.
Eu am facut testul cu familiile mari la iernat, insa le-am iernat afara la temperaturi intre -10 si-33 de grade ..desi au fost foarte puternice la iesirea din iarna nu am avut puiet, si abia dupa ce au dat de polen au explodat...in aceeasi situatie dar tinute in interior si hranite cum trebuie probabil ca as fi iesit cu masa de albina mult mai mare fata de ce am bagat la iernat.
Eu vreau sa testez treaba asta...acum am doar niste roi care in mod clar ca am facut foarte bine ca i-am pus cate doi in lada si laditele inauntru...ca nu o sa inceapa ouatul acum asta e alta treaba...poate o sa inceapa in februarie, nu prea ma intereseaza asta la niste roi, dar pe viitor as incerca cu adevarat un test de asta in urmatoarea configuratie...stup gen R. Delon, dar la mine corpurile vor avea inaltimea de 31 cm deci o iernare pe minim doua corpuri..adica 62cm inaltime, spatiul fragmentat doar intr-un singur loc intre cele doua corpuri, apoi accesul la 100% din rezerve fara interventia mea, fara descapaciri sau restrangeri, colonia se va organiza singura in modul cel mai natural, eu trebuie doar sa ma asigur ca are un corp de ala cu 9 rame plin cu hrana, iernarea o sa fie in sistem clopot cu o foarte buna izolatie sus, si toti vor fi bagati la interior...in capac o sa am la toti o gaura de hranire mai mult pt o turta stimulent pt ouat cu ceva turta energetica in care sa introduc si cat o ceasca de cafea hrana proteica deci nu amestecat ci bagat acolo in punga un caus de papa proteic pt stimulare, asta dat la 10 ianuarie sa zicem, si intuneric si liniste deplina, as incerca o hranire cu polen in toamna...la noi toamnele sunt din ce in ce mai sarace in polen si din cauza asta cred ca o sa incep sa le dau polen in toamna..si cam aia e, sa vedem ce se intampla.
Daca ies cu albina schimbata si vioaie (cu suficienta incarcare proteica) in primavara este un plus enorm care justifica experimentul si aplicarea metodei...ce fac dupa aia cu atata albina e alta poveste, faci polen, faci miere, faci roiuri...totul dupa aceea se traduce in plus valoare!
"Eu fac eforturi sa nu-mi roiasca fam care imi dau 10-20 Kg/cules in conditiile in care vecinul le baga sirop sa nu moara de foame ."
Ce fel de eforturi faci?..treaba e simpla nu?? ..adica eu asa o vad, am tinut in frau monstrii aia pe 2 corpuri dadant pe 20 de rame full la pomi..atentie, am facut si salcamul cu ei fara sa roiasca, deci se poate!!
"Dupa logica ACA/sau dl dr ,stupii canadieni (proteina cacalau /albina=3 galeti )ar trebui sa plece cu tot cu cutie ."
Pai nu pleaca, dar aici e vorba de particularitati..la ei e un cules abundent si constant, la noi sunt perioade cu vant, cu ploi, mai reci, sunt perioade de lipsa totala de cules pe zone si timpi...treaba e mai complicata la noi din punctul asta de vedere.
Malaiu are o rezolvare si la problema asta...se tinteste culesul de primavara care la noi din pacate nu este valorificat din cauza ca familiile sunt slabe si abia se intaresc pt salcam, si culesul de salcam...dupa care recomanda folosirea masei de albine pt crearea de noi colonii (lucru pe care eu spre rusinea mea nu l-am facut cand am avut albina aia multa)..tehnologia redata de A Malaiu in cartea sa este batuta in cuie pt tara noastra, daca nu respecti ce scrie in cartzulie nu iese schema cu intretinerea si exploatarea de colonii mari, sau marite artificial!!
"Am citit o traducere a unui studiu care concluziona ca stupul care aduna polen continua sa adune polen si roieste iar ala care e vaduvit aduce miere si nu roieste
(primul se intoxica secundul sucombeaza= da ce stiu eu )"
Nu stiu ce sa zic...abundenta proteica poate duce la o stare de roire, sau mai corect poate favoriza...dar unul Vaduvit de polen,. in nici un caz nu cred ca aduce miere..pai eu cand pun colectoarele, din ce in ce mai multe culegatoare aduc polen ca sa suplineasca pierderea..implicit scade putin productia de miere, dar nu asta e grav...grav e ca scade cantitatea de proteina introdusa in stup care se traduce prin scaderea pontei, scaderea imunitatii, hranirea deficitara a larvelor si a albinei cu varsta pana in 5 zile...stupii slabesc vizibil, si cu siguranta ca "slabeste" si starea fiziologica a coloniei care e din ce in ce mai proasta...si asta incepe sa se vada imediat ce se instaureaza foamea de polen, adica imediat ce stupul e adus in starea de a produce polen.
Cand pui un colector, ele nu aduc imediat cantitati frumoase de polen, in primele zile avand rezerve intai consuma din ce au, ritmul in care se aduce polen este cel obisnuit, cand incep sa constate op diminuare a rezervelor pe langa zonele de puiet, se produce declicul si incep sa aduca, la inceput creste usor in ziua 3-4 de la activare, dupa care lipsa se simte si mai mult in interior, consumul mentinandu-se si o mare parte din cel adus fiind retinut de colectoare...si creste foarte mult...colectorul dupa parerea mea produce un dezechilibru major in colonie, dar
nu mai ziceti la nimeni...nu am zis eu asta!!!
Vreau sa vand colectoare de polen in curand..si unele destepte
"FOLOSESTE cineva GRATIA Haneman ?,si nu ma refer la producatorii de matci ci la cei de MIERE .
Daca asi fi dr asi zice ca ASTA e miezul din dodoasca nu prostia de colector /roi/foite in cules de intretinere /cat 1/1 si alte bazaconii =brenduite de noi toti (am uitat sa spun ca am caturi 1/1 ), dar nu sunt dr/nici profesor sunt Nae = sa nu faceti ca mine ."
Eu am folosit gratia fortzat de imprejurari..experimentul era de asa natura, si Da..e super treaba daca stii sa lucrezi cu ea, adica de fapt daca ai un stup adecvat...pe cuib Dadant 1/1cu 10 rame cam degeaba pui gratie ca ele oricum acolo au loc suficient de cuib...dar pe un corp ME daca pui gratie e deja alta poveste sau pe doua corpuri ME e alta poveste...si nu cred ca-s miezul de care ziceai.
Mai este un nene care are vreo 500 de ME pe 2 corpuri care lucra cu gratii daca nu ma insel...si mai sunt si altii, chestia e ca trebuie sa stii exact pt ce pui gratia unde o pui ..ce urmaresti de fapt, asa sa o pui aiurea nu merita..ca vrei o delimitare a pontei, o restrangere pe o suprafata care sa fie echivalenta cu suprafata maxima pe care poate exista puiet, si vrei o delimitare clara intre miere si puiet urmand sa extragi LA RAS...sau ca pui gratia in asa fel incat sa ai zona de puiet delimitata dar vrei ca acel cuib sa aiba si o rezerva de hrana de 10-15kg de miere plus polen de care sa nu te atingi niciodata...iar e un motiv suficient de bun sa folosesti gratia, sa poti umbla la miere fara grija matcii si fara sa vaduvesti stupii de rezerve...deci trebuie sa stii clar ce stil de lucru adopti, care sunt plusurile, minusurile si riscurile, ca sunt si riscuri la unele metode!!
Sunt 1001 probleme cu albinele astea si niciodata parca nu poti sa zici ca stapanesti pe deplin domeniul...mereu constati ca nu stiai ceva sau ca mai ai de invatzat, de asta pt unii dintre apicultori chiar devine o pasiune- setea de cunoastere!
Na ca iar am scris prea mult.....