Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ?

[BUNKA]

Inca una data de regretatul nostru nea` Gica..
.

Interventia mea a fost facuta in speranta de a taia initiativa acelora care in speranta de a face bine fac rau.Sper inca sa traiesc pana cand saltelele de papura si alte prostii bagate in stupi pe timpul iernii vor deveni istorie cum a ajuns si stupul cu faguri ficsi.

..pe pagina mea mai la inceput...nea` Gica, acolo unde esti, sa stii ca eu incerc sa fac asta, sa renuntz la tot si sa bag albina in scorbura si nu numai...sa o fac tzantzar
Sunt sigur ca mi=ar fi dat vreo doua educative , dar le=as fi acceptat ca stiam ca unde da el creste.
Dumnezeu sa=l odihneasca si e un moment bun sa ne amintim de el asa cum era acum de sarbatori !

[activ]

..pe pagina mea mai la inceput...nea` Gica, unde esti, sa stii ca eu incerc sa fac asta, sa renuntz la tot si sa bag albina in scorbura si nu numai...sa o fac tzantzar
Sunt sigur ca mi=ar fi dat vreo doua educative , dar le=as fi acceptat ca stiam ca unde da el creste.
Dumnezeu sa=l odihneasca si e un moment bun sa ne amintim de el asa cum era acum de sarbatori !

Sunt fericit şi mândru că am fost privilegiat, ca în această viață să cunoscut OMUL Gică Romanescu.
Este printre puținii OAMENI care ş-au lăsat amprenta asupra mea, ... şi e APICULTORUL complet care m-a marcat ... devenind pentru mine un reper în lumea apicolă.

PS. Nea GICĂ ... Dumnezeul să te odihnească în pace. Sunt sigur că ai
acolo în Cer, un loc numai al lu matale cu multă verdeață, flori şi albine multe.

[sammy]

Ma alatur si eu in ce priveste gandurile frumoase referitoare la nea Gica. Regret ca nu l-am cunoscut.

As avea de spus cate ceva despre stupul Delon pe care l-ai prezentat.
Despre constructie:
Intr-adevar, e solid incheiat si asta vrem in primul rand, sa tina la tavaleala. Si fasptul ca sunt 2 bucati de scandura pt 31 de cm, nu schimba cu nimic din calitatea aceasta.
Sita folosita are 2 avantaje: nu e chiar asa fragila si nici asa scumpa ca sita clasica din tabla trasa.
Subarul inchide bine, aspect important in ce priveste tratamentele.

Despre inaltimea corpului (31)
Mi se pare potrivit aleasa din 2 puncte de vedere: greutatea totala acceptabila si fragmentarea minima a fagurelui in cazul in care vrei sa lucrezi cu acelasi tip de rama in cuib si caturile de stransura(principiul multietajatului). Ii da albinei spatiu nefragmentat pe verticala mai mult decat ME.

Nu as incerca Delon clasic. Cu atatea unde electromagnetice cum sunt in ziua de azi, nu mi se pare potrivit sa bagi in stup bare metalice. Se impune chiar minimizarea accesoriilor din metal. In sensul asta, capsele constituie un avantaj.

Despre inaltimea totala:
Constituie un dezavantaj la manipulare. Ramane de vazut ce solutii vom gasi.

[BUNKA]

Si fasptul ca sunt 2 bucati de scandura pt 31 de cm, nu schimba cu nimic din calitatea aceasta.

Dimpotriva Sammy, calitatea creste cand vorbim de pereti facuti din imbinarea mai multor piese...un perete inalt de scandura facut dintr=o piesa intreaga va avea tendintza de a se curba in timp, in timp ce unul facut din bucati si imbinat cu adezivi capata stabilitate si nu mai "lucreaza" deoarece fibrele sunt intrerupte, sunt sectionate...de altfel asta este tehnica adevarata de tamplarie... o sa vezi multe mese sau scaune de lemn facute de meseriasi care sunt realizate din bucatzele de 2o sau 25cm pe 3 sau 4 cm, la prima vedere lasa impresia ca sunt realizate dintr=o placa prefabricata insa daca te uiti atent observi imbinarile in dinti...de multe ori cand stau la o cafea analizez mobilierul din bar si uneori vad piese care imi plac...lucraturi extrem de fine si bine facute de meseriasi adevarati cu scule adevarate...problema e ca nu toata lumea observa lucrurile astea si in timp ce unul scrijeleste masa cu cheia, altul admira calitatea lucrarii..

Despre sita aia ce sa zic..ma gandesc la un lucru cand o folosesc si anume, vara nu vom folosi tavitzele si daca la manipulare am bagat furcile in ea sau daca asezam stupii pe ceva vlastari mai rigizi, se poate perfora...daca folosesti zincata cu oki de 3mm, nu te doare inima ca este 12 lei metrul patrat si se poate schimba foarte usor.
Inca ceva, daca ne referim la sita putem spune ca cea clasica este cea zincata si cea de tabla trasa este mai tarziu aparuta, eu o vad ca pe un moft scump si inutil...e o chestie care nu si=a dovedit superioritatea, si in plus e un lucru care lucreaza la subconstientul clientului..un produs nou aparut, care da senzatia de calitate si de nou, noi cautam tehnologia de ultima ora chiar si intr=o plasa de sarma nu numai la telefoanele inteligente care azi ne=au intrecut cu mult gigabitzii pe care=i avem noi in capusor !!
Nu contest ca arata mai bine, si ca nu se desira, dar daca esti atent cand o tai si o montezi..garantez eu ca rezista la fel de bine si ca la o eventuala lovire se deformeaza la fel de rau si una si alta.

La treaba cu inaltimea cred ca solutia este cea aplicata si de Roger Delon...mi=am stors creierii si eu, si am trecut de la paleti, la containere si iar la paleti...cred ca in final voi folosi niste paleti patrati cu dimensiunea de 75 pe 75cm sau 8o pe 8ocm...cred ca si in cazul folosirii a 4 corpuri se poate face treaba cu ei daca paletizam, se obtine stabilitate la vant, obligatoriu paletii vor trebui pusi cat de cat drepti indiferent de inclinatia terenului sau de eventuale denivelari, deci o sa ne trebuiasca pene de lemn, chestii de genul asta...paletii se pot incarca si descarca cu o macara simpla mecanica, o sa ajung si la capitolul asta, imi fac una si va dau de model cea mai simpla macara realizabila si care se poate monta pe o remorca serioasa de 3,5T..pe o astfel de remorca intra 18 astfel de paleti, deci un total de 72 de colonii cu o inaltime a incarcaturii de 14o cm fara paleti la 3 corpuri, sau 17o cm la 4 corpuri..dar la 4 corpuri deja vorbim de supercolonii, echivalentul a 2o=24 rame dadant 1/1 in conditiile in care avem de a face cu albina mica...

[BUNKA]

Sammy, vezi ca am scris 2, 3 idei la MEA=ul lui Activ, retine ce am zis acolo..si sa nu cumva sa vopsesti Delonul...il strici !!
Dai numai ulei de in pe el si o sa fie ok, astepti sa se inegreasca ..o sa vezi de ce..

[ignatov andrei]

La multi ani! Sa ai parte de multa fericire si sa ti se implineasca toate dorintele!

[sammy]

Niciun stup n-ar trebui vopsit. Sunt atatea substante nocive raspandite. Daca e sa fim mai catolici decat Papa, asa cum sunt cei care au facut standardele bio, tinem cont ca albina ia pe picioruse particule de vopsea care pot ajunge astfel in miere.
Ceea ce vreau sa fac, este sa fierb capacul in baie de ceara si colofoniu (cred c-ar merge si propolis) dupa reteta lui M Bush.
Ideal ar fi ca lada asta sa nu vada nici acizi organici. Imi propun sa aplic metoda pudrarilor lunare, sa vedem ce iese.
PS Ti-am citit postarea de la MeA. Multzam!

[BUNKA]

Niciun stup n-ar trebui vopsit. Sunt atatea substante nocive raspandite. Daca e sa fim mai catolici decat Papa, asa cum sunt cei care au facut standardele bio, tinem cont ca albina ia pe picioruse particule de vopsea care pot ajunge astfel in miere.
Ceea ce vreau sa fac, este sa fierb capacul in baie de ceara si colofoniu (cred c-ar merge si propolis) dupa reteta lui M Bush.
Ideal ar fi ca lada asta sa nu vada nici acizi organici. Imi propun sa aplic metoda pudrarilor lunare, sa vedem ce iese.
PS Ti-am citit postarea de la MeA. Multzam!

Nu stiu exact ce este colofoniu, am mai auzit de el...de ce nu dai pur si simplu cu ceara pe el...nici macar nu trebuie sa il fierbi, pui ceara pe el si apoi dai cu flacara cu arzatorul si se impregneaza, nu mai ai treaba cu apa..de ce mai e nevoie de colofoniu care nu stiu ce e
Da, corect, nu ar trebui sa dam nici macar AO sau acid Formic sau altele...dupa cate ne=a zis Michael Bush despre echilibrul microbian dintr=o colonie, si cel bacterian sincer imi e mai frica acum de aceste dezechilibre grave decat de varoa...cred ca pur si simplu facem atat de mult rau albinelor chimizand in exces stupii si selectionand dupa criterii total gresite nu cel mai important acela de supravietuire incat orice alta problema in apicultura zilelor noastre pare a fi derizorie !!
Si Michael Bush zicea ca la urma urmei o colonie care moare din cauze de neadaptare la varoa de ex, nu trebuie jelita prea mult, ea este de fapt primul pas care natura il face in selectia unor albine rezistente...bineee, e clar ca unde s=a ajuns este nevoie de ajutorul nostru ca altfel ar pieri totul, dar avem mijloace mecanice la indemana de a curatza unele colonii de varoa, si acelea sunt formarea de roiuri cu albina zburatoare, cu albina scuturata, si pudrarile cu zahar, si nu in ultimul rand folosirea de vetre diferite, vetre unde avem infestatii mai mari, vetre stabile din punct de vedere al infestatiilor si tot asa...va fi greu cu pastoralul, dar oricum ar fi tinta este de a obtine albine care rup, sfasie celulele cu puiet infestat toamna si primavara, albine care se despaduchesc singure, albine care ataca varoa...

[BUNKA]

Si acum ceva despre urdinisul superior...niste comentarii ale mele de pe You Tube la care am dat copy...

Daca te referi la cel de sus, sunt cateva motive simple, stupul e mai mult inalt decat lung sau lat, are nevoie de ventilatie pe verticala, si albina are nevoie de cai de acces altele decat urdinisul de la baza, in timpul zilei o parte din albine pleaca la cules si pe interval albinele sunt mai rarefiate, cand e foarte cald ele incep sa ventileze si sunt ajutate de forma lazii si de miscarea aerului in lada pt a elimina excesul de caldura si umiditate, cand vremea e nefavorabila ele pur si simplu blocheaza cu corpurile lor acea fanta si mentin temperatura si umiditatea, coloniile devin mai vigilente si instinctele de aparare se ascut !

Folosesc deja de cativa ani urdinisele superioare si la lazile Roger Delon sunt mai mult decat utile, sunt necesare...stupul are practic doua cai importante de acces, jos si sus, optional se pot folosi gauri de 2o sau 25 mm diametru in fiecare corp care servesc ca si urdinise secundare, albinele zboara la toate nivelele, stupii nu se ataca intre ei, la toti starea de vigilentza este maxima, urdinisul de la baza este folosit si pt a curata sita de eventuale cadavre, daca se foloseste numai urdinis superior fara cel de la baza vom avea o sita plina de cadavre si nu ne dorim asta.
Trebuie sa inlesnim albinei activitatea de curatenie si curatire a fundului.
Deci sunt cateva idei pe care am mers, cai multiple de acces, ventilatia si controlul total al albinelor asupra miscarilor de aer in lada, controlul total al albinelor asupra caldurii si umiditatii deci asupra microclimatului, ele pot mentine acesti parametri la nivelele dorite mult mai usor decat in lazile clasice cu funduri pline mult prea largi si in care folosim folii, diafragme, paturici si alte chestii care nu lasa albina sa isi aleaga singura temperatura si umiditatea de care are nevoie.

In lazile astea albina are control total asupra parametrilor de temperatura si umiditate si ai poate modifica foarte usor lucru care in celelalte lazi se face cu mult efort si cu mobilizarea unui mare numar de albine ventilatoare sau clocitoare dupa caz...in lada mea modificata e foarte simplu, ele inchid sau deschid singure "trapa" de sus in functie de necesitati, iar forma lazii favorizeaza aparitia unor curenti pe verticala asa cum se intampla in cazul cosului de fum la sobe, ele doar inchid sau deschid trapa de sus prin blocarea sau deblocarea ei lucru care se face foarte simplu..sunt necesare doar 2 sau 3 randuri de albine care sa se adune la acea fanta care este ingusta de altfel din motive lesne de inteles !!

...deci cam asta e cu urdinisul acela superior .

[sammy]

Colofoniu sau sacaz, provine din rasina coniferelor si e compus din acizi organici.
Metoda de impregnare cu ceara propusa de tine e mai simplu de realizat, dar nu stiu cat de bine poate astfel sa patrunda ceara toate imbinarile, ceea ce prin fierbere e garantat.

[BUNKA]

Colofoniu sau sacaz, provine din rasina coniferelor si e compus din acizi organici.
Metoda de impregnare cu ceara propusa de tine e mai simplu de realizat, dar nu stiu cat de bine poate astfel sa patrunda ceara toate imbinarile, ceea ce prin fierbere e garantat.

Fierberea e mai complicata ca si operatiune si papa mai mult material (ceara)...eu am lasat niste ceara pe capacele delonilor si efectiv s=a topit la soare si a intrat in lemn...se poate face niste ceara topita intr=un ibric mai mare la care legi o coada lunga sa nu te arzi, il incalzesti cu arzatorul, cand e lichefiata ceara deasupra unei tavi cu ceva apa torni ceara incinsa pe partea exterioara a capacului, o parte va intra imediat mai ales daca incalzesti capacele, o parte se va solidifica sau nu va intra..le lasi asa mozolite si le faci pe toate, la final le flambezi pana intra ceara complet in ele...avantajul e ca nu irosesti prea multa ceara, oricum nu va ajunge apa in ei ca albinele oricum propolizeaza tot la capac..ceriurea sau uleierea ajuta doar la protectia lemnului...atat !!
Eu cred ca asa voi face cu ai mei...inainte asta era metoda de sterilizare si ceruire la corpuri, ele aveau deja ceara pe ele..eu doar flambam, dar pt o ceruire mai buna, le mozolesti bine asa cum am descris apoi flacara baga ceara in fibra ..
Un lucru care e poate mai putin cunoscut celor ce nu au folosit niciodata capace simple de lemn fara tabla este ca dupa o ploaie zdravana lemnul tratat cu ulei de in se usuca foarte repede, apa fuge efectiv pe lemn si la cateva minute dupa incetarea ploii lemnul arata a fi uscat...deci nu va imaginati stupii murati ca nu se intampla asa

[BUNKA]

Imi place melodia asta http://www.youtube.com/watch?v=t2ppjXiKYXE

[visanc]

De unde o fi fabrica respectiva?

Auzi Adi, legat de pudrarile astea cu zahar pudra. Zaharul pudra nu are aceeasi compozitie ca zaharul normal? Daca zaharul normal uzeaza albina, cel pudra nu o uzeaza, ca doar ma gandesc ca ele ling zaharul respectiv. Apoi, care este scopul pudrarilor? Are acelasi efect si la stupii cu fund plin?

[BUNKA]

De unde o fi fabrica respectiva?

Auzi Adi, legat de pudrarile astea cu zahar pudra. Zaharul pudra nu are aceeasi compozitie ca zaharul normal? Daca zaharul normal uzeaza albina, cel pudra nu o uzeaza, ca doar ma gandesc ca ele ling zaharul respectiv. Apoi, care este scopul pudrarilor? Are acelasi efect si la stupii cu fund plin?

De la ei caaa...sigur nu e de la noi
...pudrarile au rolul de a stimula instinctul de autocuratire si periaj, albinele pudrate incep sa se linga, sa se perie...asta e grooming behavior, si parazitii isi naclaiesc picioarele in pudra de zahar si cad prin sita pe tavitza...e un tabel care ne arata gravitatea infestarii in functie de numarul de paraziti picati prin pudrare. Motivul principal pt care se fac aceste pudrari este tocmai stimularea acestui comportament de periere pt ca este un instinct natural adormit, albinele nu mai fac chestia asta la fel de mult cum ar trebui si se incearca reinvatzarea acestor comportamente.
Deci scopul nu e nici cum acelasi...cand se merge pe genul de abordare total natural, pe drumul spre obtinerea albinei adaptate la varoa...nu exista echivalentze intre sistemele clasice de intretinere si cele neconsacrate ca sa zic asa.
Legat de uzura...pudrarile nu se fac spre a hrani albinele ...deci nu intra in discutie uzura!

[sammy]

..deci nu va imaginati stupii murati ca nu se intampla asa

Chiar de-ar fi asa si tot e mai bine decat sa-i vopsesti ca pe sorcova

[sammy]

Are acelasi efect si la stupii cu fund plin?

Parazitii cazuti pe fundul stupului odata cu pudra raman vii si se pot urca din nou pe albine. De aceea tava se ridica dupa 10 min si se indeparteaza. Deci trebuie sita.