Prima pagină ‹ BAZA MATERIALA APICOLA ‹ ECHIPAMENTE SI UTILAJE APICOLE

[State]

Mie mi se pare ca matrita este facuta din silicon pentru parbriz. Sau cel putin asta am inteles de pe eticheta acelui bidon.

State, ce e ala ?? ca m-ai facut curios...
Da, silicon e, dar cum adica de parbriz ?

Spune ala la inceput, ca presa din beton, sau varianta de lux din silicon..

E foarte simplu , uite : http://www.denbraven.ro/newdbr/produs.p ... rodus=AUTO SEALANT&id=32
Eu chiar vreau sa incerc varianta asta.

[State]

Silicon pentru parbrize cu cheder


Utilizări: Adeziv si izolant de inalta performanta, cu elasticitate ridicata (550%) pentru montarea parbrizelor sau geamurilor in rame cu cheder. Se utilizeaza la izolarea elementelor sudate si a golurilor la autovehicule. Poate fi folosit si fara primer, pentru etansarea ansamblelor din geamuri, otel inoxidabil, aluminiu eloxat si suprafete metalice finisate. Aderenta foarte buna pe metal, aluminiu, sticla, cauciuc si mase plastice. Dupa intarire, rezista la temperaturi intre -50°C si +180°C. Rezistenta buna la UV, imbatranire, apa si sare. Nu se vopseste.



Mod de aplicare: Se recomanda pentru aplicatii la interior si la exterior. Se aplica pe suprafete curate si degresate. Nu adera pe polietilena, polipropilena, Teflon sau suprafete bituminoase.


Cred ca asta I-a fost lui la indemana , insa mai sunt tipuri de silicon care merg turnate ca modele. De exemplu siliconul pentru acvarii. Nu stiu daca se lipeste ceara de el dar voi incerca.

[State]

M-am uitat acum mai bine la fotografii si in coltul din dreapta vad un aer conditionat. Poate ca o avea legatura cu acele conducte de cupru din presa. Ar fi varianta LUX , desi banuiesc ca pompa+butoi ar iesi mult mai ieftin. Acum depinde de cerinte.
Ma mai gandesc ca daca lui i-a mers cu siliconul , de ce nu ne-ar merge si noua ? Pe bidon scrie ca-i silicon de parbrize iar magazinul de unde a fost cumparat este unul care exista si la noi.
Incercarea moarte n-are.

[Kostas]

Acest tip de silicon este folosit:
http://www.btools.ro/produse/silicon-rt ... z-general/
Exemple de utilizare:
http://www.youtube.com/user/btoolsro

[State]

Este exceptional dar la ce pret are , mai bine cumperi matrita gata facuta si iti raman bani si de altceva.

[BUNKA]

Multumim Kostas, tocmai ne ai raspuns la toate intrebarile o sa facem prese pe banda rulanta, lucram cu 1o odata cu 7 maini ...eficientza maxima.

[Mircea_63]

Nu e chiar usor sa realizezi mecanismul cu balamale astfel incat cele doua parti sa se "imbuce perfect. Sau poate e usor si imi pare mie dificil.

[echo]

Bunka, ai pus costurile pe hartie si ti-a iesit ca ma insel eu ??

Eu cred ca nici macar nu trebuie sa mai calculez...e evident!

E atat de evident incat nici macar de dragul calculului nu putem face o evaluare ??
Hai ca il fac eu, ca sunt curios... zi-mi te rog un pret pentru matrita aia. Pret de plecare, fie ca o cumperi, fie ca o faci singur.

[comi]

Gasesti pe google la ,,foundation rollers,, modele si preturi.

[echo]

Gasesti pe google la ,,foundation rollers,, modele si preturi.

Confunzi, "foundation rollers" sunt altceva fata de "matrita faguri".

[comi]

La site Thorne daca te uiti bine sunt si doua modele de matrite metal si cauciuc adica o presa si o matrita.Si cind urmarim acelasi scop mai conteaza ca este rollers sau matrita?

[echo]

M-am documentat putin si am urmatoarele date:

Prese gasite pe net, variaza intre 400 eur (second-hand) si 5640 ron noua, racita cu apa (bijuterie). Mergem bineinteles pe pretul minim, luam cei 400 eur - adica 1800 ron.
Daca o sa imi spui ca tu personal o sa o faci si mai ieftin, accept asta si luam o valoare mult mai mica, sa zicem 1000 ron ?
Eu nu am gasit asa ceva la pretul asta, dar sa zicem ca o faci luand siliconul respectiv (240ron), 2-3 zile de munca, materiale, etc.. 1000 ron. Cea mai simpla posibila.. cu racire cu aer ca a tipului din filmul ala.

- Cost matrita - 1000 ron.

Productivitate. Din filmul de mai sus, tipul respectiv are o productie de 3 faguri in 4 min52". Zicem 3 faguri / 5 min. Consideram timp mort 10 min / ora, deci se va lucra efectiv 50 min / ora, putand fabrica deci 30 faguri / ora. La o zi de munca de 8 ore, se vor putea produce 240 faguri. (maxim ! sunt putin sceptic.. dar sa zicem). Consideram 10 faguri 1/1 per kg

- Productivitate - 24 kg faguri pe zi.

Consumabile. Plecam de la premiza ca ceara o avem curata deja, in calup, nu mai necesita curatare, decantare, etc. Vom face doar o incalzire pana la 120 C, pentru sterilizare, apoi racire la 70-80 C si mentinere acolo pentru turnare continua. Pentru asta avem un connsum initial ridicat de gaz / curent, apoi doar de mentinere. Nu prea pot sa evaluez asta, dar putem aproxima consum gaz de aprox 50 ron / saptamana + curent electric (bec, resou, ventilator, etc) de a aprox 50 ron / saptamana. Rezonabil ? Ar veni 100 ron / saptamana, sau 20 ron / zi. Haideti sa mergem pe jumate.

- Consumabile - 10 ron / zi

Forta de munca. O sa spuneti ca... e munca mea... asa e.. sau poate nu... Oricum trebuie si asta cuantificata, ca pana la urma e cea mai importanta. Ca sa pot cuantifica asta, am plecat de la 2 valori de referinta: salariul minim pe economie (800 ron) si salariul mediu pe economie (1611 ron). Ma gandesc ca omul respectiv nu va fi prea motivat sa traga tare sa produca 240 faguri pe zi in fiecare zi, cu salariul minim pe luna, dar nici nu imi permit sa il platesc mediu... Hai sa facem o medie intre cele 2. iesim la 1205 ron / luna... Sa mai subtiem putin, rotunjim la 1000 ron / luna. Avem 6.25 ron / ora sau 50 ron / zi. Este realist ??

- Forta de munca - 50 ron / zi.

Piata existenta. Asa cum spuneam fagurii la schimb vin cu 5 ron / kg -5% pierdere. Pt a cuantifica si acea pierdere, calculam asa: luam pretul cel mai mare, respectiv faguri, nu ceara bruta: 1 kg faguri = 35 ron. 5% = 1.75 ron. Daca plecam pe ceara bruta – luam pretul cel mai mic – 20 ron, deci 5% = 1 ron. Facem o medie = 1.4 ron.

- Cost net schimbare ceara / faguri pe piata – 6.4 ron / kg.

Calcule.
Pentru a produce 24 kg faguri (1 zi), ne costa 60 ron. Deci 2.5 ron / kg.
Fata de pretul de piata (6.4 ron), avem un plus de 3.9 ron / kg (cel mai bun caz, conditii ideale)
Pentru a amortiza pretul matritei (1000 ron), va trebui sa producem 256 kg faguri. (in cazul in care matrita costa "doar" 1000 ron)

CONCLUZIE 1:
Abia dupa producerea a 256 kg faguri putem spune ca intram pe plus fata de pretul de piata....
(si daca matrita nu e doar 1000 ron ??? )

Sa vedem acum ca si consum in timp.
Presupunem 2 scenarii: primul ca avem o stupina mare ce va consuma toata aceasta cantitate intr-un an (si sa vedem cat de mare va trebui sa fie acea stupina). Cazul al doi-lea , mergem pe o stupina medie, sa zicem de 50 stupi, sa vedem in cat timp va folosi aceasta cantatate de faguri.
Cazul 1 - Consumul de faguri / stup / an ?/ care e ? Depinde... bineinteles. Sa presupunem ca schimbam 3 faguri / an per familie si fiecare familie mai da un roi in care bagam 5 faguri. Deci consum total / an 8 faguri / an / familie.
Avand 256 kg faguri, rezulta ca stupina noastra trebuie sa fie de 320 stupi pentru a consuma intreaga cantitate produsa pentru amortizare utilaj. respectiv 11 zile de productie (presupunem ca iarna), adica 2 saptamani.

CONCLUZIE 2 - o stupina de 320 familii trebuie sa aloce 1 om si 2 saptamani pentru a produce faguri in vederea amortizarii investitiei initiale de 1000 ron

Cazul 2 - Stupina mica-medie de 50 familii. Consideram acelasi consum si acelasi scenariu - - 8 faguri / familie / an. Deci cele 50 familii vor consuma in primul an 40 kg din cele 256 produse. Presupunand ca va merge dezvoltarea de familii in progresie geometrica ( ), in al doi-lea an (100 familii) se vor consuma inca 80 kg, in al trei-lea an (200 familii) 160 kg si atunci vom consideara masina amortizata prin transformarea cerii proprii in 3 ani "in house" . !! Pentru stupini mai mici, ce nu prevad crestere in progresie geometrica (utopie, evident), calculati dvs in cat timp se vor amortiza cei 1000 ron.

CONCLUZIE 3 - o stupina de 50 familii ce prevede o dezvoltare exponentiala, va amortiza in 3 ani de zile, prin consumul fagurilor din productia proprie, investitiea initiala de 1000 ron

Rog sa fiu verificat punctual la calcule, dupa ce a fost citit cu atentie ceea ce am scris mai sus si nu doar dat-ul cu parerea....

[echo]

La site Thorne daca te uiti bine sunt si doua modele de matrite metal si cauciuc adica o presa si o matrita.Si cind urmarim acelasi scop mai conteaza ca este rollers sau matrita?

De ce te ascunzi dupa deget?? Spune un pret. !!! Cum nu conteaza cand la Thorne o matrita manuala fara raciere e 347 GBP iar rollers 861 GBP ??? Chiar nu e nici o diferenta de la simplu la dublu ??

[Mircea_63]

Echo, multumesc pentru calculul absolut generos. Cu excel calculele devin simple, dar aprecierea valorilor de intrare sunt dificile. Ma "rodea" un asemenea calcul...

Mai adaug un punct de vedere. Asa cum vara se stupareste, iarna se tamplareste. Acuma neavand chiar asa mult de tamplarit, poate e timp si de "fagurit".
Ce sa faca stuparul iarna? Sa se uite la bec?

Daca pentru stupar conteaza banutul, in loc sa se duca sa dea cu sapa pentru altii sau sa se planga, poate sa-si faca diverse lucruri cu mana lui. E ca un job pe timp de iarna, iar fagurii stii sigur ca sunt din ceara. De la un anumit nivel, devine economicos sa duci ceara la prelucrat -nu mai ai timp sa te ocupi de toate- dar pana atunci exista o faza la care sunt multe de facut cu mana ta.

[echo]

Mircea, prin calculele de mai sus am vrut sa imi sustin punctul de vedere exprimat anterior cum ca aceasta matrita nu se renteaza la o stupina mare, unde vorbim de eficienta, din moment ce tu din asta traiesti.
La 300 - 500 stupi nu ai cum sa te uiti iarna la bec... sa fim seriosi... aici vorbim de eficienta.

Se "renteaza" POATE, la o stupina mica, pana in 50 stupi, care este doar de hobby, in nici un caz de suport exclusiv a familiei. La hobby, calculul de sus, nu mai are nici un rost.. vorbim de hobby, de placere.. nu de eficienta.

Sunt multe variabile in calculul ala... de la faptul ca matrita respectiva poate costa 1800 ron si nu 1000 (ca aia de la Thorne sau altele - cele pe racire cu apa deja sunt utopii pentru acest calcul), deci claculul de dubleaza si revenim iarasi la hobby, placerea lucrului facut de mana ta - pe care o inteleg perfect si deasemenea o impartasesc, dar nu are nici o legatura cu eficienta.

Tot asa, pentru stupinile mari, cand te duci cu ceara la topit / transformat, daca vorbim de cantitati mari, se poate negocia atat pretul per kg-manopera cat si procentul de scazamant, deci iarasi vorbim de + eficienta.

[Mircea_63]

Am intelef perfect, poate nu m-am exprimat tocmai bine.

Personal prefer ca de banii aia dati pe o presa, sa mai iau cativa stupi si sa produc miere. Am vazut stupari mai "casnici", unde lucreaza in stupina nepoata si bunicul. Ea eleva, el pensionar, presa au mostenit-o si mosul trage din tigare si mai face niste faguri. Am vazut si fagurii! Cam lasau de dorit, dar mosul sustinea ca se ocupa albinele de ei mai departe. Luand in calcul presa la valoare zero si munca mosului...zero, pentru ei era bine si asa.

Daca ar lua in calcul rentabilitati...poate ar renunta. Ba am vazut mosnegi ce luau boabele de pe porumb, manual. AVEAU o scula cu mare randament si le-am plans de mila ca se chinuie cu mana. Raspuns: "Si asa stam degeaba"
Pentru cine vrea ca "pana se mai odihneste" sa mai faca ceva...e rentabil. Asta e faza in care faci cu mana ta.

Oala cu ceara sta pe spoiert (masina de gatit cu lemne.) Acolo oricum arde focul. Consumabile zero. Forta de munca o considera zero. Antiaderent? Zer din lapte de vaca. Au vaca in grajd...nu le pot spune ca nu se merita, caci suntem din filme diferite. Pentru ei este rentabil.