proapi scrie:
Daca ar exista cartografierea masivelor melifere, as putea sa cred ca se poate. In cazul culturilor, fiecare directie agricola judeteana trebuie sa cunoasca componenta culturilor si sa le aduca la cunostinta apicultorilor interesati. Trebuie sa existe un site cu schimburi de informatii (cu costuri sau nu) de la un judet la altul, in timp real si problema mare este pe cine, cine favorizeaza ca asa e la noi.
Momentan asta am la dispozitie.Dar in fiecare judeti in structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva funcţionează unităţi teritoriale care au sau ar trebui sa aiba componenta padurilor ,puse si pe harta. De ce sa nu aiba comisia acces la aceste date? APIA plateste subventia pe suprafete cultivate si controleaza dupa fotografii din sateliti si gaseste diferenta si de un metru . De ce nar avea aces comisia la aceste date? Si uitete cit de simplu sar putea rezolva anumite probleme.
Si daca spun ca fiecare vatra de stupina se poate identifica pe harta urmarind imaginile facute de pe sateliti.
Fiecare poate sa se uite si sa verifice.
ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI, LA DATA DE 31.12.2009.
Suprafata totala a fondului forestier national 6,5 mil. ha
- din care proprietate publica a statului 3,4 mil. ha (52,2%)
Terenuri acoperite cu padure 6,3 mil. ha
- din care proprietate publica a statului 3,3 mil. ha (52,4%)
Compozitia padurilor României
rasinoase 29,9 %
fag 31,5 %
stejar 18,0 %
diverse alte specii tari 15,7 %
diverse specii moi 4,9 %
Volumul de masă lemnoasă pe picior 1.350 mil mc
(39% rasinoase, 37% fag, 13% stejar oi 11% alte foioase)
Volumul mediu de masa lemnoasa la hectar 217 mc
Cresterea medie anuala la hectar 5,6 mc
Repartitia padurilor pe zone geografice:
munte (30% din teritoriu) cu paduri de rasinoase si fag 66 %
deal (37% din teritoriu) cu paduri de stejar si fag 24 %
câmpie (33% din teritoriu) cu paduri de sleauri si de lunca 10 %
Suprafata padurilor pe locuitor 0,27 ha
Principalele tipuri de paduri din România sunt urmatoarele:
arborete de Quercus pubescens, Q. frainetto si Q. cerris în zona de câmpie din sudul ?arii, cu clima calda si precipita?ii scazute;
arborete de plop si salcie din Delta si Lunca Dunarii si din luncile râurilor interioare;
arborete de sleau compuse în principal din specii de Quercus, Carpinus, Fraxinus si Tilia;
arborete de Q. petraea, în zona colinara cu precipita?ii abundente;
arborete de amestec cu Fagus sylvatica si rasinoase în zona de munte;
arborete de Picea sp., Abies sp., Pinus sp. si Larix decidua în zonele de munte.
La nivelul anului 1990, întregul fond forestier national se afla în proprietatea statului. Ca urmare a aplicarii legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra fondului funciar (Legea nr.18/1991 si Legea nr.1/2000), la data de 31.12.2010 fondul forestier proprietate publica a statului, administrat de Regia Naţionala a Pădurilor, era de 3.338,9 mii ha respectiv reprezenta 66,3 % din fondul forestier na?ional. În temeiul Legii nr. 18/1991 au fost retrocedate, din proprietatea publica a statului, 355,3 mii ha (5,6%) iar 2.704,5 mii ha au fost retrocedate în temeiul Legii nr. 1/2000.
În conformitate cu prevederile Codului silvic (Legea nr.46/2008), fondul forestier domeniu public al statului este administrat de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva.
În raport cu natura func?iilor social - economice, padurile României se structureaza astfel:
- functii speciale de protectie: 52,1 %;
- functii de productie si protectie: 47,9 %.
Structura padurilor în raport cu principalele categorii ale functiilor speciale de protectie este prezentata alaturat.
Structura padurilor pe grupe functionale