Prima pagină ‹ DIVERSE IN APICULTURA ‹ LEGISLATIE NATIONALA SI EUROPEANA

[proapi]

PARLAMENTUL ROMÂNIEI



LEGEA APICULTURII


Parlamentul României adoptă prezenta lege.


CAPITOLUL I: Dispoziţii generale


Art. 1. Obiectul legii
Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor apicultorilor precum şi a sancţiunilor şi contravenţiilor.

Art. 2. Definiţii:
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele definiţii:
a) apicultura - ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor şi polenizarea florei entomofile; ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, reproducţie, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere;
b) produse apicole - sunt produsele obţinute în familia de albine ca rezultat al activităţii lor, sub denumirea de miere de albine, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;
c) apicultor - persoană care practică apicultura şi care deţine, creşte sau exploatează familii de albine;
d) stup - echipament apicol, respectiv fundul, corpul, podişorul, capacul, diafragmele şi ramele, care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare, dar se foloseşte şi pentru transportul în vederea valorificării culesurilor de producţie;
e) familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă sau regină şi trântori şi care este adăpostită într-un stup;
f) roi artificial pe faguri - unitatea biologică alcătuită din câteva rame (în general 3 – 5) cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;
g) roi la pachet - unitatea biologică alcătuită în general din 1,5 – 2 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi nu cuprinde faguri;
h) matcă sau regină - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate;
i) trântor - individ (albină) mascul apt pentru împerechere cu matca sau regina;
j) stupină/exploataţie apicolă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi pe un teritoriu compact împreună cu construcţiile şi/sau utilajele necesare pentru desfăşurarea activităţii de apicultură;
k) vatră de stupină - locul de amplasare a unei stupine staţionară/permanentă sau temporară/pastorală;
l) stupină staţionară sau permanentă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi de obicei în locul unde albinele iernează;
m) stupină temporară sau pastorală - totalitatea stupilor cu familii de albine transportaţi şi amplasaţi temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutaţi ulterior în alt loc;
n) plante sau floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
o) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate, existentă pe o anumită suprafaţă de teren, care produce nectar şi polen ce servesc drept sursă naturală de hrană pentru albine;
p) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;
q) stupăritul pastoral sau transhumanţa - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare sau pastorale în cursul unui an;
r) stupăritul staţionar sau permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care apicultorul îşi menţine stupina pe vatra de stupină staţionară sau permanentă, atât în toată perioada activă a albinelor, cât şi în perioada de iernare;
s) rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
t) familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective;
u) stupină de elită - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” în creşterea familiilor de albine de elită;
v) stupină de multiplicare - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru multiplicarea materialul genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
w) carnetul stupinei - document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol.

Capitolul II : Drepturile apicultorilor:
Art. 3. Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care respectă legislaţia în domeniu.

Art. 4. Apicultorii pot înfiinţa ferme de elită sau ferme de multiplicare a materialului genetic, conform legislaţiei în domeniu.

Art. 5. Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.

Art. 6. (1) Apicultorul poate să solicite, în scris, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regiilor autonome cu profil agricol sau silvic, atribuirea de vatră de stupină staţionară/permanentă în localitatea de domiciliu sau atribuirea de vatră de stupină temporară/pastorală în alte localităţi.
(2) Suprafeţele de teren se atribuie de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de către regiile autonome cu profil agricol sau silvic, pentru vatră de stupină, în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.
(3) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.
Art. 7. Până la data de 15 martie a fiecărui an, consiliul local, precum şi regiile autonome cu profil agricol sau silvic, inventariză baza meliferă existentă pe teritoriul acestora în vederea comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care doresc să se deplaseze în pastoral.

Art. 8. Consiliul local trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puţin 3 zile înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole a tratamentelor cu substanţe chimice în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine.

Capitolul III : Obligaţiile apicultorilor:

Art. 9.(1) Apicultorul este obligat să:
a) înscrie familiile de albine în registrul agricol, conform legislaţiei în domeniu;
b) înregistreze/autorizeze stupina la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în domeniu;
c) deţină şi să completeze permanent carnetul de stupină, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
d) aibă stupii identificaţi de către formele asociative de profil legal constituite, în Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, conform legislaţiei în domeniu;
e) trateze cu medicamente familiile de albine deţinute;
f) anunţe, în scris, în maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupină, consiliul local pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral şi să menţioneze locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat, la timp, în cazul unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole;
g) amplaseze panoul de identificare a stupinei pe care vor fi trecute următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, numărul de stupi şi numărul de înregistrare/autorizare sanitară veterinară acordat de Direcţia judeţeană sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentară;
h) să respecte distanţa dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri şi de minimum 300 m la culturile agricole;
i) nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine şi sursa de cules.
(2) Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:
- salcâm: 15-30 de familii de albine/hectar;
- tei: 10-15 familii de albine/hectar;
- floarea-soarelui: 1-2 familii de albine/hectar;
- pomi fructiferi: 2-3 familii de albine/hectar;
- rapiţă sau muştar: 2-3 familii de albine/hectar;
- leguminoase perene: 4-6 familii de albine/hectar;
- plante medicinale şi aromatice: 3-4 familii de albine/hectar;
- zmeuriş: 3-5 familii de albine/hectar.

Art. 10. (1) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 15 m faţă de instituţii şcolare, spitale, ferme zootehnice, căi ferate, drumuri publice sau hotare ale proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat aflate în intravilan.
(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 15 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.
(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), nu este limitat.
(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului ori pentru prezenţa roiurilor ca urmare a instinctului de înmulţire, pe diverse proprietăţi, vii, livezi, precum şi pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor sau din alte fructe, deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine datorită particularităţilor aparatului bucal al acestora.


CAPITOLUL IV: Ameliorarea familiilor de albine:
Art. 11.(1) Formele asociative apicole, legal constituite, care aplică programe de ameliorare, depun o cerere la autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, în vederea înfiinţării şi autorizării stupinelor de elită sau de multiplicare prin lucrari de ameliorare, reproducţie şi selecţie.
(2) Condiţiile autorizării prevăzute la alin.(1) sunt:
a) să deţină peste 1.000 familii de albine;
b) depun programul de ameliorare care cuprinde scopul, obiectivele, criteriile şi tehnologia de ameliorare a familiilor de albine;
(3) Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” elaborează, în termen de 45 de zile de la data publicării prezentei legi, metodologia de autorizare a stupinelor de elită sau de multiplicare şi se aprobă prin decizia directorului general.

CAPITOLUL V: Dispoziţii finale

Art. 12.(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, si se sancţionează după cum urmează:

a. avertisment sau amendă de 100 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 200 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele juridice;
b. avertisment sau amendă de 200 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării stupinei la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 400 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării familiilor de albine la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele juridice;
c. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele juridice;
d. avertisment sau amendă de 800 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină, de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei în cazul necompletării carnetului de stupină de către persoanele juridice;
e. avertisment sau amendă de 1.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;
f. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele juridice;
g. cu amendă de 1.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor juridice;
h. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele juridice;
i. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele juridice;
j. cu amendă de 1.000 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele juridice;
k. cu amendă de 800 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele juridice;
l. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele juridice;
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) persoane împuternicite de primar sau primarul general al municipiului Bucureşti pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.a), g), h), i), j), k) şi l);
b) persoane împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.b), c) şi d);
c) persoane împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.c), d), e) şi f).
(3) Contravenientul are posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din cuantumul sancţiunii aplicate.

Art. 13. Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. Prevederile art. 12 şi art. 13 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

Art. 15. La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549 din 5 august 2010, se abrogă.

[proapi]

1. Propunerea de proiect arata ca de fapt este o noua lege si nicidecum o modificare a legii existente;
2. La enuntarea obiectului legii “reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor apicultorilor precum şi a sancţiunilor şi contravenţiilor” in niciun articol ulterior nu se spune cum se pot ating aceste obiective si cum se poate stimula aceasta activitate.
3. avem si o multime de termeni apicoli explicati care in mare parte nu se mai regasesc in textul de lege si asa foarte scurt -5 pagini;
4. drepturile sunt aproape egale cu zero (dreptul de a te forma profesional???nu-l poate da decat ministerul???), iar obligatiile apicultorilor amintesc de legile comuniste ca si cum apicultorul ar atenta la siguranta publica; nici legea actuala a apiculturii nu prezinta atat de ingust acest domeniu. Inregistrarea la primarie si la DSV cu scopul protejarii albinelor de intoxicatii sau boli, hai sa zicem ca e ok (este in folosul apicultorilor- nu cu caracter obligatoriu), dar cu carnetul de stupina pentru orice apicultor, indiferent de cati stupi are, este incredibil! practic, prin articolele de la obligatiile apicultorilor cred ca se atenteaza la libertatea omului de a fi constrans legislativ atunci cand vrea sa practice o meserie sau un hobby (in cazul nostru apicultura). Apicultorul va trebui sa faca hartii si nu miere pentru ca in viziunea lor apicultorul este probabil un infractor care trebuie sa primeasca controale mereu din partea statului. De caracterul hobist al meseriei, practicata deseori de oameni mai in varsta, pensionari, sau de “n” gen de persoane care in timpul liber practica aceasta meserie nu se tine cont. Dar ce sa mai spui la o exploatatie apicola de sute de stupi unde n-ai timp sa faci ceea ce trebuie pentru stupi pentru a fi rentabil, dar sa te ocupi si de hartii. Nu inteleg, daca apicultorul nu acceseaza fonduri bugetare sau europene de ce sa intocmeasca o maculatura in care nici el nu crede si nici statul nu crede pentru ca este doar un obiect al muncii din care sa scoata bani din amenzi pentru existenta sa?!
5. cred ca asta nu e o lege, este o stupizenie de lege facuta din birou fara sa se stie ce-i ala un stup si cum se lucreaza cu el. Nu cred ca poate cineva sa fac o lege in apicultura daca nu cunoaste aceasta meserie. Peste tot in lumea civilizata asociatiile apicole initiaza si propun proiecte de legi si nu statul. Statul trebuie sa ceara proiecte de legi de la asociatii si sa le discute ulterior.
6. Pentru infiintarea stupinelor de reproductie se cere formelor asociative implicarea in programele de ameliorare. Cunoasteti asociatii cu staff-uri tehnice atat de bine puse la punct care sa se poata implica si in asa ceva?
7. La dispozitiile finale, in fapt cel mai consistent capitol, contraventia este litera de lege. Constatarea si aplicarea contraventiilor, fara niciun drept de contestare, se face de catre persoane imputernicite din cadrul a doua agentii ale statului si una a alesilor locali. Este cel mai bun indemn la coruptie, mituire si dare de foloase necuvenite catre functionarii statului.
8. am inghitit o legislatie proasta cu identificarea stupilor (inexistenta in niciun stat din UE in forma in care exista in Romania) si pe care usor usor toata lumea a tolerat-o (pe motivul banilor UE si pe neimplicarea suficienta a asociatiilor), dar cred ca lucrurile iau amploare intr-o directie complet neconstructiva.
9. Cei care propun o astfel de lege ce stiu despre albina ? ce rol are albina pentru biodiversitate? Stiu ei oare ca cel putin 1/3 din tot ce mananca se datoreaza albinei? Ii invit la o lectie, sa puna mana pe un stup, sa-l deschida, sa lucreze in conditii extreme si de ce nu sa primeasca cateva intepaturi asa cum vor si ei sa intepe pe nedrept apicultura romaneasca etc.
Consider ca acest proiect este un proiect facut de persoane cu gandire comunista!!!
Mi-ar fi rusine sa scriu o asemenea lege!!

[Dragos2006]

De ce sa fii obligat sa intri intr-o asociatie ?

[filip]

Dupa ce a fost distrusa apicultura de persoane ce nu au nimic in comun cu albina.
Acum se incearca distrugerea celor care nu au accesat fonduri UE si nu au stat cu mana intinsa.
Au produs si vandut.
La prima amenda luata plec in strainatate.Am ajuns la pensie,acum pot sa realizez visul meu "respectand albina'
Am produs miere si am vandut timp de zeci de ani.Nu am avut reclamatii.Iernez doar pe miere si nu dau siropuri.
http://www.revistafelicia.ro/articol_10 ... falsa.html
Cum ramane cu cei care falsifica mierea?
Nu am vazut sanctiuni.
Sa le fie rusine!

[alt stupar]

@ Filip - care apicultura a fost distrusa ?
Daca dumneata nu ai vrut ( ori...poate nu ai putut - si strugurii sunt acri ! ) sa accesezi fonduri UE ar fi cazul sa intelegi in sfarsit ca lucru` asta nu te face vreun mare erou... dimpotriva !
Vezi ca suntem asa... prin 2013 acusica.... si lumea se schimba usor-usor... ciobanii care iau subventia pe cap de oaie sunt si ei niste milogi care stau cu mana-ntinsa

@ Proapi - unde este afisat "la transparenta" acest proiect de lege ?
sunt deacord cu dumneata, are enorm de multe lipsuri, insa partea care prevede clar cuantumul amenzilor pentru contraventiile respective, desi amendabila, este binevenita zic eu !
Inca ceva: nu inteleg de ce anexele (de ex. formularele-tip ) nu sunt introduse direct in proiectul de lege si raman in continuare intro reglementare separata.

[alt stupar]

si ?
ii obliga cineva ?

pai cat se va mai putea merge "underground" ?

[filip]

@ Filip - care apicultura a fost distrusa ?
Daca dumneata nu ai vrut ( ori mai degraba nu ai putut - si strugurii sunt acri ! ) sa accesezi fonduri UE ar fi cazul sa intelegi in sfarsit ca lucru` asta nu te face vreun mare erou... dimpotriva !

@ Proapi - unde este afisat "la transparenta" acest proiect de lege ?
sunt deacord cu dumneata, are enorm de multe lipsuri, insa partea care prevede clar cuantumul amenzilor pentru contraventiile respective este binevenita zic eu !

Daca eu nu am vrut sa fac firma si sa accesez fonduri UE ma poate obliga cineva?
Daca eu consider ca asociatia nu ma reprezinta,pot fi obligat?
Daca eu nu doresc tablite pe stupi fiindca nu cer nimic,pot fi obligat?
800 în cazul necompletării carnetului de stupină ?
Problemele grave cu falsificarea mierii convin,e un subiect TABU cu profit in buzunare.

[alt stupar]

deocamdata nu te obliga nimeni...insa a afirma ca toti cei care au vrut si au putut sa-si "faca firma si sa acceseze fonduri UE" sunt din start niste profitori si cei care n-au facut nimic ar avea... vezi Doamne ce mari merite ca n-au facut nimic, este cel putin gresit !
Este strict treaba matale ca nu ai accesat... insa cu ce te deranjeaza ca altii au acesat ???
Stai linistit, pe langa apicultura asta "vorbita pe net" eu unu` consider ca am oarsce ancorare si in apicultura reala din zona Vaii Muresului... si poate nu ar fi cazul sa amintesc aici destule exemple de "stupari" care nu au accesat nimic, ierneaza doar pe miere ca tzucoru-i scump si...scapa cine poate, nu sunt inscrisi in nicio asociatie ca nu-i intereseaza dar eu unu o spun cu mana pe inima ca... stiind in ce conditii si cu ce scule extrag mierea si in ce conditii si lazi rame isi tin stupii nu as avea curajul sa mananc miere produsa de ei !

In alta ordine de idei... consideri ca ACA nu te reprezinta... e OK, cine te obliga sa fi membru acolo, nu sunt oare "legal constituite" o sumedenie de asociatii ? Oare nici una nu te reprezinta ?
800 lei amenda pentru lipsa tratamente si neevidentierea lor in carnetul stupinii e putin ! Eu unu pentru neaplicarea tratamentelor la non-bio as prevedea cel putin triplu, poate asa ar intelege lumea ca din moment ce ai albine ai si niste obligatii fata de ele.
Sa nu-mi spui ca nu gasesti 3 mnute libere sa le treci in caiet dupa ce le-ai facut !

[filip]

Si daca carnetul e beton dar tratament yoc?
E usor sa sanctionezi ,dar doctor veterinar sa vina sa faca tratament eu nu am vazut.
Arunci pisica si scapa cine poate!

[alt stupar]

si care e "in gasca" ?
ia trimite matale miere falsificata unui procesator sa vezi cat de usor poti sa-l pacalesti si cati bani te costa plata camionului cu care mergi pan` la el sa-ti iei posirca `napoi acasa...
amicii matale "de dincolo" au fost pe la Mates... ia intreaba-i pe ei ce sanse ai sa treci cu miere falsificata de laboratorul lui de analiza...
Crezi ca daca cineva a achizitionat maxim de adjuvant posibil pe PNA nu ere ce face altceva cu siropu` decat sa falsifice mierea ?
Nu vine primavara si trebuie stimulat ?
Nu vine randul la roi care trebuie stimulati?
Nu vin si toamne dificile cand papa nu-i destula ???

faza cu neaplicat tratament dar evidentiat in carnet: principalul motiv al lipsei tratamentului este tocmai pretul medicamentelor.
Odata ce esti membru al unei asociatii si trebuie sa faci dovada ca l-ai cumparat scad sansele sa-l tii degeaba pana expira... daca tot ai dat banu`

[FlorinBee]

Eu sunt de acord cu inscrierea in registrul agricol sau la dsv deoarece sunt patit. Anul acesta s-au facut stropirii la floarea soarele la vreo 500m de stupina, cand era inflorita si nici primaria nu daduse preaviz ca se stropeste. Am avut noroc ca albinele erau pornite pe alta directie de zbor dar daca era sa pierd ceva, nu as fi putut face nimic, daca stupii nu erau inregistrati.

[alt stupar]

Eu sunt de acord cu inscrierea in registrul agricol sau la dsv deoarece sunt patit. Anul acesta s-au facut stropirii la floarea soarele la vreo 500m de stupina, cand era inflorita si nici primaria nu daduse preaviz ca se stropeste. Am avut noroc ca albinele erau pornite pe alta directie de zbor dar daca era sa pierd ceva, nu as fi putut face nimic, daca stupii nu erau inregistrati.

pai da... cand e sa fim inscrisi si noi in niste evidente si sa avem si ceva obligatii firesti zbieram ca-i incorsetare...
Cand e s-o patim... zbieram ca muscati de sarpe sa "ne ajute" statul !

[filip]

al stupar,
Ne-am vazut la targuri apicole,nu am avut conflicte.
Dar a expune un punct de vedere nu-i cearta,pentru cei care nu ne cunosc.
Cine falsifica mierea nu are scuza sanctiune severa.Dar a ingradi pe cel care produce inca in romania e o prostie enorma.
Taranul nu da faliment niciodata,se dezvolta ori se pliaza in functie de situatii.
In urma sunt putini care vin,mirajul fondurilor UE trece.Ce ramane in urma?

[calin bondaru]

Si daca carnetul e beton dar tratament yoc?
E usor sa sanctionezi ,dar doctor veterinar sa vina sa faca tratament eu nu am vazut.
Arunci pisica si scapa cine poate!

trebuie sa facem ceva legat de falsificarea mierii!
orice lege e binevenita dar trebuie sa aiba un scop constructiv nu doar adunarea de taxe!
nu ma pricep la legi...dar la cati apicultori sint putem remedia usor aceasta problema!

[Mircea_63]

Altfel (colegii)...va doriti in vecinatate stupine neverificate, netratate? O lege a stuparitului care prevada nu-stiu-ce drepturi speciale? Eventual un ghiseu de unde se distribuie banii
Avem dreptul sa facem tot ce nu e interzis.

In legea circulatiei, ati vazut drepturile soferilor?

Ca sprijin, eu personal vad subventionarea combustibilului pentru apicultura la fel ca si pentru agricultura, a tratamentelor pentru albine si un credit bancar de bun simt pentru apicultura.
Obligatia autoritatilor de a fi anuntat in caz de folosire a pesticidelor nu spune nimic despre ce se intampla daca...cine, cum, in cat timp si cu cat te despagubeste. Nici nu am auzit ca agricultorii particulari sa fie obligati sa declare la primarie inaintea folosirii unui pesticid.

Cateva analize gratuite pentru suspiciuni de loca? Carantina, implicarea statului in eradicarea bolii prin ardere si despagubire? Licee cu profil apicol?

Voi cum vedeti posibilele ajutoare REALE, nu bani cazuti din cer care pot face mai mult rau apiculturii?

[filip]

Nu aveam nici o problema ca ICDA sa acceseze bani UE pentru lupta contra varroua,iar pretul sa fie modic pentru numarul de stupi inscrisi in registrul agricol.Ce fac asociatiile pentru membri?
Dar cand ai 3 stupi iar flaconul e pentru 50 cum procedezi?
Un flacon tratament e cat costul unui roi mai slabut la tara,iar drumul pana la farmacie ori asociatie e la fel de costisitor.
Medicul zonal poate fi solutia pentru livrarea medicamentelor in zona.
Noi romanii asezam intodeauna carul inaintea boilor.