de Mircea_63 » 23 Feb 2013, 18:44
La acest document face referire So-ri-pan. Sper sa fie utila postarea lui aici:
LEGEA APICULTURII
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
CAPITOLUL I : Dispoziţii generale
Art.1 - (1) Prezenta lege recunoaşte apicultura drept activitate traditionala, de interes naţional, folositoare pentru păstrarea mediului natural, a sistemului ecologic şi a agriculturii în general şi este destinată să garanteze polenizarea naturală a plantelor entomofile şi diversitatea biologică a speciilor de albine, în mod deosebit pentru păstrarea rasei autohtone de albine (Apis mellifera carpatica) şi a populaţiei de albine tipice zonelor bioapicole ale ţării.
Polenizarea plantelor de catre albine are un impact de mediu pozitiv, asigurand dezvoltarea durabila a biodiversitatii, precum si un puternic impact economic, contribuind la cresterea semnificativa a productiilor de fructe, seminte, legume si masa verde.
(2) Statul român acordă sprijin apiculturii pentru refacerea efectivului de familii de albine, creşterea protecţiei sanitar-veterinare a albinelor şi a siguranţei alimentare, a diversificarii şi sporirii producţiilor apicole.
Art. 2 - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) Albinele lucrătoare - femele cu aparatul reproducător atrofiat, reprezentând cea mai numeroasa castă a familiei de albine, efectuând toate activităţile necesare în stup;
b) Apicultor - persoană care creşte albine şi/sau posedă şi conduce stupine.
c) Apicultorul profesionist - persoana care în baza unei pregătiri de specialitate, execută ca activitate principală apicultura;
d) Apicultura - ramură agricolă din sectorul zootehnic, ce cuprinde activitatea de creştere, înmulţire şi ameliorare a albinelor melifere;
e) Apicultura ca disciplină de studiu - ştiinţa care se ocupă de tehnologia creşterii familiilor de albine, a obţinerii şi valorificării produselor apicole, a polenizării culturilor agricole şi florei spontane;
f) Apicultura pentru consum propriu - deţinerea de până la 10 familii de albine pe vatră permanentă, adiacentă domiciliului sau reşedinţei deţinătorului familiilor de albine, după caz;
g) Autopavilion – construcţie rigidă, închisă, cu rastele, realizată pe caroserie auto, în care sunt amplasaţi stupi şi reprezentând mijloc de transport specializat al acestora;
h) Bază meliferă - totalitatea plantelor melifere aflate în raza utilă de activitate a albinelor (2-3 km). Plantele melifere asigură albinelor materia primă necesară supravieţuirii şi dezvoltării lor. Există plante melifere care produc nectar, polen
sau nectar şi polen, precum şi plante de la care albinele colectează mana (vegetală sau animală);
i) Carnetul de stupină - documentul elaborat de fiecare formă asociativă de profil legal constituită şi distribuit gratuit membrilor asociaţiei. Carnetul de stupina va fi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară şi va conţine date de identificare ale formei asociative şi ale apicultorului, mărimea efectivului de familii de albine în concordanţă cu Registrul Agricol al primăriei unde sunt înregistrate acestea, precum şi date privind starea de sănătate a familiilor de albine, prin vizarea trimestrială de către medicul veterinar de circumscripţie, rezultatele unor analize speciale, daca este cazul, precum şi tratamentele aplicate de catre apicultor familiilor de albine.
j) Familia de albine - entitate biologică formată din matcă, albine lucrătoare, trântori, care acopera fagurii clădiţi, ce conţin puiet aflat în toate stadiile de dezvoltare şi rezerve de hrana energo-proteică;
k) Familia de albine de elită - familia de albine de rasă pură, cu performanţe superioare, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective, datorita aplicării unui program de ameliorare specific.
l) Flora entomofilă - totalitatea plantelor care se polenizează cu ajutorul albinelor şi al altor insecte;
m) Matca - singura femelă din familia de albine cu capacitate de împerechere şi depunere de ouă şi ovule, datorită dezvoltării complete a aparatului reproducător.
n) Pavilion apicol - construcţie rigidă, închisă, cu rastele, realizată pe şasiu de remorcă în care sunt amplasaţi stupi, reprezentând mijloc de transport specializat al acestora;
o) Polenizarea plantelor - transportul grăuncioarelor de polen (elemente sexuale bărbăteşti) din antere pe stigmatul florilor în vederea fecundării prin contopirea lor cu ovulele (elementele sexuale femeieşti). Sporul de producţie agricolă realizat
prin polenizare cu ajutorul albinelor depăşeşte de 10-15 ori valoarea produselor agricole, iar pentru flora spontană se asigură conservarea durabilă a biodiversităţii;
p) Produse apicole - produsele obţinute de la familia de albine ca rezultat al activităţii acesteia, sub denumirea de miere, ceară de albine, lăptişor de matcă, apilarnil, polen, păstura, propolis, venin de albine;
q) Rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
r) Roi pe faguri - entitate biologică formată din matcă împerecheată, albine lucrătoare şi trântori, ce acoperă bine 3-5 faguri cu rezervă de hrană energo-proteică şi cu puiet aflat în toate stadiile de dezvoltare;
s) Roi la pachet - entitate biologică formată din matcă şi albine lucrătoare în cantitate de 1-1,5 kg, adăpostită în lădiţă specială cu dispozitiv pentru introducerea hranei, necesară până la destinaţia finală;
t) Stupina/exploataţie apicolă - totalitatea stupilor cu familiile de albine, amplasaţi pe o suprafaţă de teren determinată, cu construcţiile şi/sau utilajele necesare pentru desfăşurarea activităţii de apicultură;
u) Stupăritul staţionar - sistem de creştere al familiilor de albine, ce nu părăsesc vatra permanentă, specific stupinelor de multiplicare şi/sau elită;
v) Stupăritul pastoral - sistemul de creştere al familiilor de albine, ce implică deplasarea acestora la diferite surse melifere din flora spontană şi cultivată pentru valorificarea culesurilor de producţie sau de întreţinere şi polenizare;
w) Stupul - containerul apicol ce adăposteşte permanent familia de albine, asigurând acesteia condiţii optime de izolare hidrotermica şi capacitate maximă în perioada apogeului dezvoltarii biologico-productiv;
x) Stupină de elită – stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” (ANARZ) în creşterea familiilor de albine de elită şi producerea de material biologic selecţionat;
y) Stupina de multiplicare - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru multiplicarea materialul genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
z) Trântorul - reproducătorul mascul din familia de albine.
aa) Vatra de stupină - suprafaţa de teren pe care este amplasată stupina. Vatra de stupină poate fi permanentă pentru stupinele staţionare şi pentru cele care iernează în acelaşi loc, an de an, şi temporară pentru stupinele aflate în pastoral.
CAPITOLUL II : Protectia albinelor si a activitatii apicole
Art. 3 - (1) Statul român, prin ministerele de resort, va elabora indicaţii generale privind limitările şi interdicţiile care se pot aplica tratamentelor antiparazitare cu produse fitosanitare şi erbicide toxice pentru albine, efectuate pe culturile agricole, pomi fructiferi, viţă de vie, arbori şi arbusti ornamentali şi pe flora spontană în perioada de înflorire.
(2) Stabilirea de limite şi interdicţii în folosirea unor culturi de interes apicol, care ar proveni din organisme modificate din punct de vedere genetic.
(3) Deţinătorii de suprafeţe agricole care efectuează tratamente chimice la culturile pe care le deţin sunt obligaţi să anunţe, în scris, consiliul local de pe raza teritorială pe care îşi desfăşoară activitatea, cu cel puţin 7 zile înainte de data exactă când vor efectua aceste operaţiuni, precum şi denumirea produsului folosit si a gradului de toxicitate asupra albinelor.
(4) Consiliul local trebuie să anunţe, în scris, apicultorii care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puţin 3 zile înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole a tratamentelor cu substanţe chimice în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine.
Art. 4. Statul român, prin ministerele de resort, va lua măsuri pentru:
a) stimularea practicii de polenizare cu ajutorul albinelor;
b) stimularea practicii de creştere a albinelor şi a stupăritului pastoral;
c) dezvoltarea culturilor melifere, în funcţie de diversitatea biologică;
d) stabilirea intervenţiilor economice pentru însănătoşire şi control în lupta împotriva „varoozei” şi a altor boli majore ale albinelor;
e) întărirea şi organizarea controlului asupra produselor apicole de origine extracomunitară, comunitară şi naţională;
f) stimularea atragerii şi permanenţei tinerilor în sectorul apicol;
g) prevederea unor despăgubiri compensatorii pentru apicultorii care operează în zonele de munte sau dezavantajate;
h) păstrarea şi selecţia purităţii albinei autohtone (Apis mellifera carpatica) şi stimularea folosirii de mătci provenind din stupinele de elită şi de multiplicare.
Art. 5 – (1) Prin derogare de la prevederile art.263 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijloacele de transport specializate în transportul familiilor de albine în pastoral, definite ca atare în prezenta lege, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.
(2) Mijloacele de transport, prevazute la aliniatul 1, nu vor avea în dotare tahografe.
CAPITOLUL III : Drepturile apicultorilor
Art. 6. Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care respectă legislaţia în domeniu.
Art. 7. Apicultorii pot înfiinţa stupine de elită sau stupine de multiplicare a materialului genetic, conform legislaţiei în domeniu.
Art. 8 – (1) Apicultorul poate să solicite, în scris, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regiilor autonome cu profil agricol sau silvic, atribuirea de vatră de stupină staţionară/permanentă în localitatea de domiciliu sau atribuirea de vatră de stupină temporară/pastorală în alte localităţi.
(2) Suprafeţele de teren se atribuie gratuit, în măsura posibilităţilor, de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de către regiile autonome cu profil agricol sau silvic, pentru vatră de stupină, în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.
(3) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.
Art. 9. Până la data de 15 martie a fiecărui an, consiliul local, precum şi regiile autonome cu profil agricol sau silvic, inventariză atât suprafeţele de teren care se acordă apicultorilor pentru amplasarea vetrei de stupină cât şi baza meliferă existentă pe teritoriul acestora în vederea comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care doresc să se deplaseze în pastoral.
Art. 10. Apicultorii, prin formele asociative de profil legal constituite din care fac parte, pot valorifica produsele cu denumire de origine protejată şi cu indicaţia geografică
protejată, conform regulamentelor (CEE) nr. 2081/91 şi 2082/92 al Consiliului European din 14 iulie 1992, cu modificările ulterioare, precum şi pentru mierea realizată conform metodei de producţie biologică, în conformitate cu regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului European, din 24 iunie 1991, cu modificările ulterioare.
Art. 11. Apicultorii, membri ai asociatiilor profesionale din domeniul apicol legal constituite, au dreptul de a folosi cu titlu gratuit, în scopul desfăşurării de activităţi asociative, spaţiile aflate în propietatea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România dobândite de aceasta anterior anului 1989.
Capitolul IV : Obligaţiile apicultorilor
Art. 12. – (1) Apicultorul este obligat să:
a) înscrie familiile de albine în Registrul agricol, conform legislaţiei în domeniu;
b) înregistreze/autorizeze stupina la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi la medicul veterinar de circumscriptie conform legislaţiei în domeniu;
c) trateze cu medicamente familiile de albine deţinute, conform legislaţiei sanitar - veterinare;
d) aibă stupii identificaţi de către formele asociative de profil legal constituite, în Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, conform legislaţiei în domeniu, în cazul accesării de fonduri europene şi/sau guvernamentale;
e) înştiinţeze, în scris, în maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, sau în prima zi lucrătoare de la instalarea stupinei pe vatră temporară, consiliul local pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral şi să menţioneze locul de amplasare al stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea a fi anunţat, la timp, în cazul unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole;
f) să respecte distanţa dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri, de minimum 300 m la culturile agricole şi să nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine şi sursa de cules;
g) sa aibă asupra lui în pastoral, carnetul de stupină şi ordinul de deplasare sau carnetul de stupină, în cazul în care stupina este staţionară, după caz.
(2) Prin excepţie de la prevederile lit. g) a alin.(1) a art.12 pentru apicultorii care nu fac parte dintr-o formă asociativă de profil legal constituită, aceştia vor avea obligaţia să aibă asupra lor adeverinţa de la primărie privind efectivul de familii de albine cu care este înregistrat şi fişa de sănătate a familiilor de albine.
Art. 13 – (1) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de instituţii şcolare, spitale, ferme zootehnice, căi ferate, drumuri publice sau hotare ale proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat aflate în intravilan.
(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 5 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceiaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.
(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), nu este limitat.
(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului ori pentru prezenţa roiurilor ca urmare a instinctului de înmulţire, pe diverse proprietăţi, vii, livezi, precum şi pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor sau din alte fructe, deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine datorită particularităţilor aparatului bucal al acestora.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 14. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de 200 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri sau la culturile agricole sau în cazul amplasării de către apicultor a stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules, prevăzute la lit.f) a art. 12 cât şi acordarea de eventuale despăgubiri apicultorului pentru dauna creată;
b) cu avertisment sau amenda de 50 de lei în cazul nerespectării dispoziţiilor lit.e) a art.12;
c) cu amendă de 200 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 5 m faţă de obiectivele prevăzute la alin.(1) şi (2) ale art.13 cât şi acordarea de eventuale despăgubiri proprietarului pentru dauna creată;
d) cu amenda de 1000 lei, în cazul nerespectării prevederilor alin.(3) al art.3 cât şi acordarea de eventuale despăgubiri apicultorului pentru dauna creată;
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de primar sau primarul general al municipiului Bucureşti;
(3) Contravenientul are posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din cuantumul sancţiunii aplicate;
(4) Sunt exceptaţi de la sancţiunile prevăzute la lit. a) şi b) ale alin.(1) al art.14 apicultorii care practică apicultura staţionară doar pentru consum propriu.
Art. 15. Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art.16 – Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de autorizare a stupinelor de elită şi/sau multiplicare.
Art. 17 - Prevederile art. 5 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 18 - La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549 din 5 august 2010, se abrogă.
Art. 19 - Regulamentul privind organizarea activităţii de stupărit pastoral este prevazut în anexa, care face parte integrantă din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din...... cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei Presedintele Camerei Deputatilor
Stefan Valeriu ZGONEA
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din...... cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei Presedintele Senatului
Laurentiu Crin George ANTONESCU
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)