Prima pagină ‹ DIVERSE IN APICULTURA ‹ REVISTA PRESEI APICOLE - LUMEA APICOLA , ROMANIA APICOLA

[trantor]

Salvaţi cele mai preţioase vietăţi!
Albinele mor pe capete!

Degenerarea coloniilor de albine este un fenomen tot mai îngrijorător pentru cei care iau în serios avertismentul lui Albert Einstein, care spunea că omenirea poate supravieţui fără albine cel mult 4 ani. În ultimii ani, populaţiile de albine au fost distruse de boli şi de poluare în proporţie de 50% în Africa, 40% în Europa, 30% în America şi 25% în Asia, iar acest lucru nu rămîne fără urmări, mai ales în contextul actualelor temeri privind foametea la nivel global, ţinînd cont că rolul principal al albinelor nu este producerea de miere, ci polenizarea.

În ultimii 30 de ani, situaţia albinelor s-a schimbat mult, ele devenind dependente de îngrijirea apicultorilor, din cauza varoozei, boală răspîndită în toată lumea. În anii mai calzi, parazitul Varrooa se înmulţeşte chiar mai mult decît de obicei. Multe state membre UE nici nu au medicamente veterinare înregistrate împotriva lui, dar, din cauza pieţei mici, firmele farmaceutice nu sînt interesate să dezvoltare noi tratamente mai eficiente. Cea mai agresivă formă a bolii este produsă de căpuşa microscopică Varooa Jacobsoni, care îşi merită şi supranumele de Varroa destructor. Ea intră în zona dintre cap şi corp, acolo unde albina nu ajunge să se cureţe, şi suge hemolimfa (sîngele), provocîndu-i paralizie. Parazitul, originar din India, este azi principala cauză de mortalitate în stupinele europene şi produce ravagii şi în America, unde mai există şi o altă infecţie periculoasă, produsă în comun de o ciupercă şi un virus şi care distruge sistemul digestiv la milioane de albine. Din cauza numărului mic de gene care codifică enzimele de detoxifiere, albina este mult mai sensibilă decît alte insecte la substanţele toxice. Astfel că mediul tot mai contaminat cu pesticide face ca tot mai puţine albine plecate să se întoarcă în stupi, după cules. Unii susţin că şi radiaţiile telefoniei mobile au o vină aici.
Nu se fac tratamente eficiente
La noi, pe lîngă factorii destructivi ai efectivelor de albine, intervine şi lipsa unei organizări eficiente a luptei contra paraziţilor, crede apicultorul Ion Manole, membru în comitetul filialei judeţene a ACA. „S-a înregistrat o mortalitate deosebită în ultima perioadă, din cauza lui Varooa Jacobsoni, care s-a extins acum în toată Europa, iar în România a pătruns în masă mai ales în ultimii 10 ani. Fiindcă nu a fost combătut în mod corespunzător, a devenit şi mai rezistent la medicamentaţie. El necesită tratament susţinut, după programe ştiinţifice, dar pe care nu le-a elaborat nimeni. Fiecare apicultor le face după ureche, băbeşte, doar după prospectele unor medicamente“, spune Ion Manole, care crede că altele ar fi fost efectele dacă Institutul de Cercetare Apicolă ar fi stabilit un tratament corespunzător şi el s-ar fi aplicat, printr-un program naţional al ANSVA, obligatoriu pentru orice apicultor. „Degeaba am eu stupi sănătoşi, dacă la vecinul există boala. Parazitul se ia de pe flori, iar prolificitatea lui e de 10 ori mai mare decît a albinei. Se găseşte chiar în alveole, unde creşte odată cu larva, astfel că albinele ies gata parazitate. Mai multă disciplină ar fi bună, ca să avem în ţară un singur ecotip de albine, rezistent la boli şi adaptat mediului, nu să cumpere fiecare apicultor ce vrea şi de unde vrea“, explică apicultorul.

Prelungirea iernii decimează stupii
Tendinţa de împuţinare a efectivelor de albine este accentuată de anii cu climă nefavorabilă, cum a fost în România anul 2010: „Nu s-a asigurat în toamnă necesarul cantitativ şi calitativ de hrană pentru iernare, fiindcă a fost un an dificil, cu miere puţină. La rapiţă, în aprilie a fost frig şi nu s-a putut face culesul. În perioada de înflorire a salcîmului, mai şi jumătate din iunie, timpul a fost ploios, la fel în sezonul teiului, cînd a plouat şi productivitatea a fost mică. Iar la floarea-soarelui mergi cu stupina degeaba, fiindcă se folosesc plante modificate genetic, care se autopolenizează şi care au un pistil lung, astfel încît albina nu ajunge să culeagă. Dacă apicultorii au exploatat la limită recolta de anul trecut, în ideea că primăvara vine mai repede, din ianuarie pînă acum, albinele sînt într-un pericol colosal. Mai ales februarie e foarte periculoasă din punct de vedere meteorologic pentru albine. Neavînd destulă hrană în stup toamna, mulţi nu au crescut nici efectivul necesar de albine pentru iernare. Cele bătrîne mor iarna şi e nevoie de altele tinere, născute în august - septembrie, altfel, primăvara rămîn doar o mînă din ele“, ne-a mai spus Ion Manole.

Călin Popescu

[trantor]

E bine ca incep sa apara si altfel de articole in ziare, e rau ca cel care ar trebui sa faca ceva concret spune ca "ar trebui sa se faca", de ca si cum ar mai fi cineva deasupra care sa faca, bine ca nu da vina pe cei care au fost la conducerea ACA inainte de 2008.

[Hans]

Si eu consider ca este bine ca se scrie in ziare despre albine si importanta lor pentru mediul
Inconjurator! In ceea ce priveste mortalitatea albinelor a-si dori sa mentionez faptul ca nu numai in
Romania se confrunta apicultorii Cu asemenea probleme. Eu scriu DIN Germania , unde s-a ajuns la
concluzia ca tratamentul unor culturi agricole in special de porumb, cu o noua substanta chimica(nu-mi
amintesc pentru Moment denumirea), conduce La intoxicarea albinelor.
Referitor la mortalitatea DIN cauza iernilor prea lungi, nu sint de acord, exista Zone in lume unde iernile
sint mult mai Lungi decit in Romania ! Stuparii Ar face foarte bine daca s-ar ingriji DIN toamna pentru un
Tratament corect contra varoozei, hranirea suplimentara, eventual scoaterea DIN stup a mierrii de mana,
Controlarea spre sirsitul iernii -inceputul primaverii a cantitatii de hrana si daca este cazul hranirea suplimentara.
Primavara albinele consuma pina la 100gr miere/zi , daca Este o primavara rece Cu ploi indelungate s-ar
putea Sa conduca La moartea prin infometare a multor familii de albine.

[csabio]

www.agroinfo.ro/politic/politica-ue/pes ... letter_113

[Adi Hodis]

...
1.De multe ori m-am intrebat, oare selectia facuta de om nu are influente negative asupra rezistentei la boli a familiei de albine?...

2.Totusi poate ca incercam sa determinam pera mult natura sa faca ceea ce vrem noi, in final asta va fi impotriva noastra.

Salut Cornel.
1. Criteriile de selectie familii cu insushiri valoroase, pentru reproductie spune clar,
-a) rezistenta la iernare si la bolile albinelor
-b) ritmul de dezvoltare al acelor familii de albine
-c) productia de miere
-d) blandetea albinelor
Tinand cont de punctele a, b, c, in natura sint aceleasi principii de perpetuare a albinelor cu singura diferentza ca punctul d, este mai benefic invers, sa fie agresive ca sa se poata apara.
Cei ce au stabilit aceste criterii, nu au gresit cu nimic.
Influentele negative asupra albinelor constau in cu totul alte actiuni ale omului, aceste fiind defapt, raspunsul la punctul 2.

2 Nu apicultorii sint cauza majora ci introducrea substantelor chimice in agicultura, cultivarea plantelor modificate genetic si terminand cu inlocuitorii de miere.
Apicultorii au alte influente, la scara mica, neglijenta posesorilor de albine ... adica aceia care au stupi si atit.