ioanpuiu scrie:ba chiar ...mă poţi considera recuperat

- Puiule!
Tu ești o persoană de o sensibilitate artistică aparte...rar întâlnită. Care trăiește în singurătate cea mai mare parte a vieții, pt că în lumea asta compusă din brute lipsite de sensibilitate artistică și conduse doar de instinctul animalic, este greu să îți găsești un corespondent.
Tocmai de aceea, 'recuperarea' ta reprezintă pt mine un trofeu greu, de valoare.
Am terminat 'artele plastice' și am cunoscut mulți colegi și colege talentate de la muzică și coregrafie (care ar fi putut deveni o Hiromi în muzică), dar au avut neșansa să se nască într-o țară preponderent agrară ca și cultură, așa cum menționam și în pamfletul 'Viața ca o Curvă' . Și mă doare. Pt că prea puțini artiști de valoare, români, reușesc să se exprime și să fie înțeleși...și asta se întâmplă de obicei în străinătate.
Nici eu nu sunt atins pe deplin de muzica clasică (deși există și excepții). Doar dacă devine rock simfonic sau metal simfonic (de fapt se și spune că rolul muzicii clasice a fost preluat în epoca noastră de cele două genuri enumerate mai sus).
Spre surprinderea ta (și poate și a altora), îmi place Hiromi pt că are o personalitate originală în jazz și reușește să fie fermecătoare. Recunosc că nu sunt un consumator de jazz de calibrul tău și nu îmi place jazzul în ansamblul lui, ci doar anumite subdiviziuni ale sale (ce am ascultat pus de tine cu Hiromi se înscrie în descriere).
Pt ceea ce ai postat ai o bilă neagră și una albă. Cea neagră pt că mi l-ai furat pe Michael Grim (pe care îl țineam pt zile negre) și bila albă pt The Pretty Reckless

)
Mă bucură nespus întoarcerea ta, fiindcă ea confirmă afirmația mea: 'Să fi țăran e una, să fi fermier e alta'. Iar apicultorii de mâine se vor numi 'fermieri apicoli'
PS: Dacă dai de Nicus transmite-i din partea mea că a rămas mult în urmă. Cu absențele nemotivate pe care le are deja, nu cred că apucă să le termine anul. Că îl exmatriculez...
