Traditiile au suferit in permanenta mici schimbari, chiar si de la o generatie la alta. Se pierd unele, apar altele. O nunta de exemplu se modifica de la o generatie la alta in micile amanunte. Un grobianism insultator pentru mine -de exemplu- este nunta cu muzica si boxe date la maxim. Nu era, dar a devenit o traditie.
Celelalte ce tin de stiinta si religie apartin mai degraba psihologiei. Este de-a dreptul balsamic sa ai puterea credintei. Poate si cea a acceptarii mortii este avantajoasa. La mijloc e cel mai rau!
Gandeste-te ca unii traiesc cu speranta, convingerea unei vieti vesnice si frumoasa.
Altii sunt convinsi ca se stinge becul si gata. Si accepta usor chestia asta.
Mai greu este pentru majoritate, cei care spera la nemurire, dar au indoieli. Nici cai, nici magari.
Esential insa: toleranta, acceptarea ca suntem diferiti si sa nu ne deranjam unii pe altii. Practica-ti religia, dar nu mi-o impune sau invers, nu imi interzice sa sper. Nu ma considera imoral daca nu sunt religios, nici tu nu ma considera nebun sau prost daca sunt religios. Ca poate o gandesti... macar nu te manifesta!
Cam asta e. Exista daca tu crezi.
Nu crezi? Si daca ar exista, pentru tine va fi ca si cum nu exista.
Tot scria in Biblie ca vom fi surprinsi cand vom vedea Sentintele. Poate vom vedea nereligiosi printre alesi.
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)