ioanpuiu scrie:Păpuşă
... nu eşti genul meu.
Un cuvînt, unul singur, multă nedumerire şi interpretări originale după formula ... cum e turcu' şi pistolu' (gîndirea)
Dacă ţi-aş fi ştiut numele real şi l-aş fi scris greşit din neglijenţă sau cu rea intenţie ar fi fost o impoliteţe în primul caz sau ceva urît în ultimul.
Nu-l ştim, avem o singură opţiune, ne aflăm pe tărîmnul poreclelor dar ăsta este guvernat de cu totul alte reguli.
Pe astea, (poreclele) le primeşti de la prieteni sau dusmani, de la cunoscuţi sau necunoscuţi, sau poţi considera că te pricopseşte soarta cu ele fără să te întrebe.
O poreclă, şi nimic mai mult.
De cum aţi avut-o în bătaie aţi tras amîndoi, şi tu şi Mircea, pe lîngă poartă. Unul în dreapta ei, şi altul în stînga.
-mircea a văzut o dulcegărie acolo şi că aş vrea să mă bag peste rînd.
- tu, dimpotrivă ... ai văzut o ofensă materializată într-o ironie.
E clar că nu vă pricepeţi la fotbal
... nici unul dintre voi.
Sigur, dacă e o poreclă ( şi este!) trebuie să vină de undeva, să aibă un corespondent undeva.
Chiar şi cînd ştim numele cuiva, folosirea unei porecle nu este exclusă (cazul meu) aşa că acel COCALARULE este un apelativ ca oricare altul şi e în regulă să-l foloseşti.
Ca să nu se repete neînţelegerile, mă văd nevoit să scriu mult şi pe îndelete că poate, totuşi, de data asta ... va fi mai clar.