Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[pst_claudiu]

As incerca si eu un raspuns la intrebarea din titlu.De-a lungul timpului, in special dupa revolutie s-au introdus multe matci italiene in tara.Albinele italiene sunt recunoscute pentru unele calitati, dar printre punctele slabe se numara si predispozitia pentru furtisag.Motivele clasice raman si ele.

[Ioan Guist]

Va multumesc tuturor pentru dialog.Este de apreciat interesul fiecaruia.Interes ce dovedeste o ...aplecare asupra ...familiei.Din postari reiese un fin interes al detaliului.

In acest an , un apicultor ce are frecvent rezultate ce ar da pe spate juma de forum, zice: Ba ! de ce in plin salcam am la unu-doi stupi furtisag??
De la aceasta intamplare , pe drumurile patriei in recunoastere cu colegul meu (altul decat cel de mai sus) am luat la purecat problema furtisag.Certuri, ochi oblici si startegeme de prins interlocutorul in ...corzi.Ne-am certat de nu am mai vorbit 250 de km.(3 ore nu am vorbit si nu am facut pishi)In final ajungem la urmatoarea concluzie:
Ce scrie cartea despre furtisag (tot ce se scrie in carti tine de curatenie,grija, atentie si profesionalism in lucrul cu stupii)este doar varful aicebergului.

Acum trei saptamani intr-o intalnire mai larga, intr-un mediu avizat , nu am reusit sa ma fac inteles.Dar. Acum o saptamana am luat in mana cartea Domnului Petru Moraru si am recitit niste pasaje.Am sa va expun mai jos cateva texte , iar la fiecare ceea ce am inteles .Va rog sa recititi tot ce s-a postat mai sus si sa revedeti problema furtisagului prin prisma a cele ce urmeaza.


Citez:"Feromoni sunt substante chimice secretate de UN INDIVID, cu rol in trensmiterea unor informatii cu caracter specific si concret asupra fiziologiei sau comportamentului altui individ din aceiasi populatie sau comunitate"
Adica... limbajul ce face schimbul de informatii in colonia de albine , este asigurat de feromonul fiecarui individ.

Citez " Feromonii sunt incadrati in categoria mediatorilor chimici, actiunea lor fiind extrem de diferita asupra unui segment al vietii individuluisau a colectivitatii in car etraieste.Viata de grup sociala a albinei si capacitatea ei de supravietuire doar in mediul comun a determinat o dezvoltare a secretiei de feromoni la toate castele, cu roluri si functii cu totul diferite."

Grupul, comunitatea albinelor este "legata" de catre fiecare individ .

Citez" Feromoni sunt secretati de anumite ORGANE specializate Ale FIECAREI CASTE CONSTITUTIVE a familiei de albine si excretati (eliminati) atat in mediul intern (in stup) cat si in mediul extern.,ducand la realizarea unei comunicari perfecte de la individ la individ si de la individ la familie."

Invers.lipsa de comunicare intre indivizi si in familie este data de carentele sau degradarea organelor ce se ocupa cu secretia feromonilor ori a receptorilor acestora

Citez"Multitudinea transmiterii acestor mediatori de la nivelul individului la nivelul familiei, perceputi in CONCORDANTA CU MEDIUL AMBIANT, formeaza asa- numita CONSTIINTA A STUPULUI, determinandu-i individualitatea si siguranta existentei ca entitate biologica.[/color]
Albinelor lucratoare le sunt specifici anumiti feromoni, in concordanta cu activitatiile desfasurate in interiorul stupului =si in mediul ambiant......Fiind produsi d eglande specifice acestia intervin in activitatile de grupare orientaresi aparare"

Orice hiba, degradare sau carenta la nivelul gandelor se vor traduce in incoerenta la grupare,orientare si aparare.

Acestea fiind spuse, rezulta ca in familia de albine exista un echilibru chimic ce este constituit din aportul fiecarui individ, coroborat cu amprenta inventarului apicol .
Carentele ce apar la nivelul organelor responsabile de acesst echilibru duc la o comunitate instabila sau fragila.La aceasta stare de dezechilibru nu mai este nevoie decat de o mica scanteie, de un factor favorizant pentru declansarea furtisagului.

Cum si de ce apar carente in secretia feromonului sau in organele receptoare, se poate disctuta in alt subiect.

[gabi bee]

este un subiect f interesant si greu de ajuns la un raspuns complet . m-m gandit si eu in toate felurile la cele scrise pana acum si cred ca putem sa facem o comparatie intre albine si oameni . in lume sunt oameni de toate felurile si, ca si albinele, desi au destul , profita de orice ocazie sa se mai intremeze , si daca tine, mai fura si de la altii . altii sunt la locul lor si desi vad o slabiciune sau o oportunitate undeva , isi vad de treaba lor si nu fura . asta se potriveste cu cazul roilor slabi sau suferinzi care totusi nu sunt atacati . in toate cazurile de furtisag sau de neproducerea acestuia ,chiar daca sunt conditii sa se produca, se pot gasi similitudini cu comportamentul diferitelor tipuri de oameni . ce ziceti , merge ?

[alt stupar]

intamplare recenta:
ca in fiecare an nici toamna ce sta sa se sfarseasca nu putea trece fara sa gasec cel putin un besmetic. Acum s-a intamplat sa fie locat pe unul dintre pavilioane, randul de jos inspre usa. Locul este important in mersul acestei povestiri fiindca de cate ori ajung la stupi (adica aproape zilnic ) acolo las telefoanele, tigarile, etc. Deci, de cel putin doua saptamani la stupul cu pricina zilnic erau albine moarte pe scandura de zbor plus o slaba incaierare la urdinis. Si tot asa, de fiecare data imi ziceam ca-l deschid sa vad care-i motivul dar...
Ieri am umblat la el. Albina multa, vaicareala ascutita, clar ca si mandretea de puiet de trantor. Fiind destul de cald si albina la zbor zic hai sa fac o rocada cu unul mai slab, sa se mai depopuleze besmeticul apoi sulf.
dar,
in jumatate de ora la stupul mai slab mutat in locul besmeticului, pumni de albina moarta la urdinis - tot ce venea de afara linsat. OK, e de inteles si trebuia anticipat.
la besmeticul mutat pe locul celui slab la fel ! Nu intra pe urdinis nimic extracolonie, nici macar rarele albine venite cu o anemica incarcatura de polen tarziu. Aici nu mai e de inteles... ce-i mana pe ei (ele)-n lupta ??? Ce mai aparau ?
Pe baza caror mecanisme chimice mai functiona solidalitatea si instinctul de aparare al stupului besmetic ?

[alt stupar]

Hola, Ioane, am scris inainte de a citi ipoteza scrisa de matale

Alta pista: stoloni formati cu matca imperecheata, si sa zicem, cinci rame de puiet luate din cinci familii diferite, albina acoperitoare suficienta.
mutati in aceiasi zi pe o vatra plina deja de familii de productie.
Lipsa cules.
Cand poate fi considerat colonie stabila, dupa cat timp de la formare feromonii leaga indivizii intre ei ?
Cand si in cat timp riscul furtisagului scade ?

[lucky5strike]

Intrebare
O stupina constituita din putini stupi este mai putin expusa fata de una compusa din sute de familii??

Intotdeauna.

[mibu]

este un subiect f interesant si greu de ajuns la un raspuns complet . m-m gandit si eu in toate felurile la cele scrise pana acum si cred ca putem sa facem o comparatie intre albine si oameni . in lume sunt oameni de toate felurile si, ca si albinele, desi au destul , profita de orice ocazie sa se mai intremeze , si daca tine, mai fura si de la altii . altii sunt la locul lor si desi vad o slabiciune sau o oportunitate undeva , isi vad de treaba lor si nu fura . asta se potriveste cu cazul roilor slabi sau suferinzi care totusi nu sunt atacati . in toate cazurile de furtisag sau de neproducerea acestuia ,chiar daca sunt conditii sa se produca, se pot gasi similitudini cu comportamentul diferitelor tipuri de oameni . ce ziceti , merge ?

Mai Gabi ! Ce-ti veni frate sa faci comparatie intre albine sioameni ?!!!

[lucky5strike]

Gabybee, suna foarte simpatic ce spui!

Fata de extrasele lui Pupe, eu as pune problema mai simplu. Ca sa trecem mai repede la practica.Familiile de albinele sunt dominate de stari diferite, fapt evident pentru oricine sta sa le observe. Starea de dezvoltare, starea de apogeu, starea de echilibru, starea de roire, starea de orfanizare, starea de besmeticire, starea de debut (regina noua). Cum stim din pacate, combinatiile directe intre albine de stari diferite rareori au succes.

Furtisagul e o chestiune si mai simpla. Stuparul fie e habarnist, fie a neglijat, fie a suprapopulat. El e 90% responsabil. Restul de procente sunt intamplari. Si cel mai des apare fiindca stupul atacat emana miros de miere sau sirop. Sau e dezorganizat.

La problema ridicata de Adrian, cu starea de echilibru a unei familii, sunt multe de spus.

[mibu]

Aprops de futrisag : e specific romanesc ?

[Bee Happy]

Aprops de futrisag : e specific romanesc !

Comentariul asta este ca datul cu bota in balta. Mai ales in topicul de fata. Sa nu va udati prea mult, ca acum e deja rece.

[mibu]

n-ai inteles ce trebuie !
se intimpla si altii ? la turci de exemplu !

[Bee Happy]

Cum si de ce apar carente in secretia feromonului sau in organele receptoare, se poate disctuta in alt subiect.

Sunt de acord cu cele scrise de Petru Moraru. Duc in mod automat la intrebarea citata. Hai sa nu lasam discutia in coada de peste.
Daca nu putem continua aici despre factorii ''mai ascunsi'' ai aparitiei furtisagului, haideti sa o facem in alt subiect.

[Bee Happy]

n-ai inteles ce trebuie !
se intimpla si altii ? la turci de exemplu !

Nu era nimic de inteles!
Faptul ca ati schimbat semnul exclamarii cu semnul de intrebare, ca sa va legitimati interventia, nu va face cinste.

[proapis13]

Cercetarile au autentificat definitiv un fapt stiut inca de acum 40 de ani. In momentul in care fiinta omeneasca intra in stare de panica sau frica generala, transpiratia noastra secretata instantaneu contine o serie de feromoni unici care sunt perceputi de subconstientul persoanelor din apropierea noastra prin intermediul simtului mirosului.
Cu alte cuvinte, cand ne este frica, cei din jur miros asta, oricat de bine am incerca sa bravam sau sa ne ascundem senzatiile de frica.
Pentru a investiga simptomatologia fricii, cercetatorii au colectat mostre de transpiratie de la 40 de voluntari carora li s-a cerut sa execute pentru prima data cate un salt cu parasuta.
In secventa urmatoare cercetatorii au rugat un alt esalon de 40 de voluntari sa miroasa mostrele de transpiratie a celor care efectuasera salturile cu parasuta. Grupul voluntarilor adulmecatori aveau in acel moment creierele scanate de tomografuri performante.
In momentul in care au simtit mirosul transpiratiei celor 40 de voluntari speriati in momentul salturilor cu parasuta, centrul responsabil cu frica din creierele lor a fost stimulat vizibil, in timp ce voluntarii adulmecatori au simtit o senzatie de frica inexplicabila.

De ce nu ar fi la fel si la un stup cu albine?????
salve

[alt stupar]

Aprops de futrisag : e specific romanesc ?

Mibu, esti exemplu tipic de user care muta o discutie inspre derizoriu uite o paralela destul de fidela intre interventia ta si o intamplare:
la scoala, in timpul unei ore un profesor reuseste sa capteze atentia clasei pe lectia in curs. Copiii - majoritatea implicati 100%
Unul din ultima banca, suferind de o forma avansata de autismm, se ridica brusc si tinand in mana o foaie de hartie indoita intreaba: doamna profesoara, doamna profesoara, va place ce avion am facut ?

[mibu]

scuze pentru cei deranjati , dar subiectul este limpede pentru cei care au o minima experienta !