SorinDaniel scrie:Dadantul modificat patrat nu numai ca se adapteaza la biologia albinei , dar de asemenea ii permite apicultorului sa lucreze mult mai usor .Lucrez pe 12 rame Dadant si matcile bune duc cuibul la 12 rame. Acesta este unul din principalele avantaje al spatiului acetui stup. Sigur, in cuib gasim pe rame miere si ceva pastura, as estima cam la 10 -15 % maxim. Asa ca calculul cu numarul de celule de care are nevoie matca pentru cuib si strangerea fortata la cele 7 rame este gresit.
* Eu unul ma ajut de matematica si de experienta pe care o am , multa sau putina , nu stiu... . Asadar :
- 1R 1/1 = 8964 celule ~ 9000 celule/rama
- 12R 1/1 = 9000 celule x 12R = 108,000 celule
- 108,000 celule - 15% din numarul total de celule = 108,000 celule - 16,200 celule = 91,800 celule
- 91,800 celule : 9000 celule/rama = 10,2R 1/1
- 91,800 celule : 21 zile/ciclu = 4372 OUA/ZI
- 24 ore x 60 minute/ora x 60 secunde/minut = 86,400 secunde/zi
- 86,400 secunde/zi : 4372 OUA/ZI = 19,8 secunde/ou ( atat are la dispozitie matca pentru a depune un ou , daca mentine un ritm constant fara pauze ) .
Daca acest lucru este posibil in momentul in care in primavara foarte rara avem temperaturi constante fara a mai vorbi de faptul ca temperaturile sunt scazute in general . Rata de depunere a oualelor este corelata cu temperatura maxima a zilei .
Urmatoarele afirmatii eu cred ca sunt gresite, cred ca ele sunt prost intelese si nici neamtul nu procedeaza asa:
1.
"- Niciodata sa nu dai in cuib mai mult de 7 rame ( Dadant modificat . Acestea sunt ) pe stup .
Intr-un stup cu doua matci , niciodata sa nu ai mai mult de 3-4 rame per matca . " Stupii de productie ii strange la 8 rame pentru iernare , deci in cules familia sigur avea 12 rame in corpul de jos.
Daca nu duci cuibul catre 12 rame atunci nu vei avea familii puternice care sa culeaga asa cum poate acest tip de stup.
- In iarna toti stupii de productie ( ce au fost in productie sau vor fi in anul urmator ) stau peste iarna peste iarna pe 8R fara exceptie . Cine nu poate pe 8R este transferat in stupii dubli .
- Asta inseamna ca un orizontal care are 20R pentru cuib va fi cel mai productiv tip de stup ? . Nu cred . Ceea ce conteaza sunt numarul de celule cu puiet viabil nu , numarul de rame . Cele 7R sunt doar rezultatul unui numar de celule de puiet pe care le poate depune in medie o matca de-a lui , repet o medie nu un varf . Degeaba avem cateva varfuri daca restul sunt mediocre rezultand o medie buna .
2.
"Gasesti o rama plina cu polen : scoate-o afara . Redu numarul de rame ."Aici eu cred ca se scot doar ramele cu polen care sunt in plus fata de necesarul familiei si daca esle nu sunt suficient acoperite de albina.
- Ramele cu polen in exces nu au ce cauta in cuib . Intotdeauna managementul polenului este mai important decat cel al mierii/nectaului din cuib . Polenul/pastura cauzeaza probleme mai mari .
3.
"Regula : in loc sa maresti numarul de rame in cuib , mai bine mareste spatiul prin caturi ! "Aceasta regula se aplica numai inaintea unui cules important. Adica cu 30 de zile inainte de cules, nu se mai largeste cuibul. Se asteapta culesul si la momentul oportun se adauga catul.
- Explicati-mi logica largirii cuibului peste puterea pe care o are matca de al creste , va rog ? .
4.
"Toate albinele tinere vor sa cladeasca faguri noi . Da-le destui FA in caturi astfel incat acestea sa isi faca treaba acolo ."Este bine ca anual sa cladim macar 20% din fagurii de cuib. Asa ca atunci cand familia o cere este bine sa adaugat un FA in cuib.
- de aceea se mareste numarul de rame pana la cele 7R , dupa ce stupii sunt egalizati doar cu FA .
5.
" Incepe sa cresti matci foarte devreme . Produ matci tinere .Inlocuieste cam 70-80 % din matcile batrane"Cred ca procentul este exagerat, 30 - 40% Unele matci ponteaza foarte bine in anul 2 sau chiar 3.
- procentul ridicat de inlocuire are legatura cu inexistenta metodelor traditionale de control al roirii ( botcarit si alte metode de mutat , intors si scos ) . Odata stupii intrati in culesuri se fac doar verificari sumare ( se scoate o rama centrala si daca totul este OK , se inchide stupul si mai departe ) . Degeaba daca ponteaza foarte bine daca dorinta de a roii este mai mare decat dorinta de a continuua munca in stup . Matcile care au o ponta ridicata si isi fac in continuare treaba sunt folosite in reproductie . Totodata toti stupii cu ocazia primului control sunt notati cu privire la performanta matcii peste iarna .
Pentru CristianBee :
Sub cele doua hranitoare din mijloc exista spatiu gol ?
- Nu , acele hranitoare sunt tip rama intreaga ( un hranitor uuluc de dimensiunea unei rame de 1/1 ) .
"Foloseste un hranitor uluc de dimensiunea a doua rame"Aici ma refeream la hranitorul de plastic care este cat 2 rame."- Hranitoare duble". Cum ar putea sa aiba fagure sub el ?
Nu vad cum as putea ierna 2 familii(roi) pe 4 rame cu atat de mult spatiu gol la mijloc
- Acele hranitoare peste iarna sunt mutate spre exterior , astfel ca albina se va comasa catre diafragma . Hranitoarele sunt dispuse langa diafragma doar pe timpul verii deoarece permit un control mai bun al miscarii matcilor pe parcursul unui control ( sunt ca un ocean pe care matcile trebuie sa il traverseze ca sa ajunga in cealalta parte ) .
Cum se poate lucra cu aceasta metoda la stupul in pat cald ?
- Nu stiu , dar nu vad impedimente in a lucra cu stupi in pat cald .
"Ca sa reduc din inventar , folosesc o diafragma totala pentru a pune 2 roi pe cutie"Daca se foloseste o diafragma totala, albina din familia aflata in spatele diafragmei nu poate sa mai ajunga afara.
Daca diafragma are o fereastra cu gratie Hanneman atunci albina din familia a doua va trece prin prima familie. Ai folosit asa ceva ? Pot sa apara pierderi de matci ?
Cum se tolereaza albinele din cele doua familii ? Pot sa apara depopulari la a doua familie ?
- Cutiile pentru stupii dubli sunt montate cate 4 pe un palet ( in genul europaletului ) asadar amandoi roii au urdinisul pe aceiasi parte ( fata stupului ) . Diafragma este una totala . Eu folosest caturi comune atunci cand stupii sunt in cules si nu apar nici un fel de probleme . Folosesc gratia HN si pentru nucleele de imperechere de 3R 3/4 cu iesire separata pentru fiecare nucleu . Peste vine gratia HN si mai apoi un capac normal si din nou nu apar probleme de nici un fel . Pentru ernare acestia trebuie izolati unul de altul deoarece exista ricul mutarii albinei dupa o matca sau alta chiar daca au aceiasi varsta .
Aceasta metoda eu o gasesc interesanta prin faptul ca se ierneaza doua familii slabe in aceeasi cutie. Acestea participa impreuna la culesul de rapita dupa care ele se despart.
- Din ceea ce mi-a spus BHeuvel un stup dublu produce cel putin cat cel mai bun stup normal din ferma sa . Asadar si cei mai slabi devin productivi fara o munca neaparat mai mare decat pentru stupii normali .
Cristian .
Dan Mirea descria acest mod de lucru cu ceva timp in urma ...