redirecţionat din VRS... şi nu e prima dată.
Oricît am încercat să evit, am zbîrcit-o iarăşi şi trebuie să dau cu subsemnatu' că tot e la modă, zilele astea.
Am vrut mai mult sau mai bine, uitînd că uneori mai binele e duşmanul binelui.
Fusesem atenţionat, şi nu numai o dată: ... doar muzică.
Dar am simţit uneori nevoia să comunic şi altfel decît prin muzică şi am încercat acolo, în VRS, ştiind că e un loc mai ferit.
Am făcut-o şi am fost pedepsit. Am îndurat tăcerea şi faptul că am fost băgat în carantină la contagioşi (pe bună dreptate, că dacă eu spun una, tu spui doua ... ajungem la nouăzeci si nouă)
Am încercat apoi la Cafenea dar cum m-am dus, aşa m-am întors, împreună cu mesajul iniţial la melodia
"Mea Culpa - am fost afară şi nu e nimic, chiar nu găseşti nimic acolo" pe care l-am înlocuit cu un vers din piesă.
Problema nu este că întîlnesc tot felul de oameni că nu suntem toţi la fel dar, dacă azi nu-mi convine, e şi vina mea. De multe ori am vrut să intervin, să particip, să îndreptăm o situaţie. Am ales să tac, să nu fac atmosferă, să nu deranjez nişte oameni pe care-i ştiu de mult. Azi, ştiu că ma greşit, cred asta de mai multă vreme. Dacă ceva nu-mi place şi vreau să dau vina pe cineva, trebuie să încep cu mine.
Mă împac greu cu funcţia de simplu tonomat.
Unde ar fi loc să comunic mai mult, nu prea merge, iar unde ar merge uns, nici eu nu mai ştiu ce pot şi ce nu pot să scriu.
Am devenit mai suspicios cu mine decît arbitri.
Consideraţi-mă rătăcit (dar nu pierdut
)