Cantemir!
Nu imi permit sa te cataloghez ca fraier la faza asta, dar prea multe retineri si menajamente. La urma urmei era un targ cinstit.
Ia pune-te in situatia babei. Are o casa pe care n-are cine cui sa o lase, casa care valoreaza ceva, deci cum s-ar spune baba e bogata, dar isi duce batranetea in saracie. E un paradox. Inteleg sa fi avut nu menajamente cat temeri ca ar exista potentili mostenitori care s-ar fi simtit nedreptatiti si eventual ar fi contestat vanzarea-cumpararea si pe deasupra tu sa ai mustrari de constiinta ca ai luat cumva ceva ce li se cuvenea lor, dar altfel ai dat cu piciorul unei ocazii rare.
Afacerea era win-win. Adica amandoi aveati de castigat. Poate in urma refuzului tau baba a mai rabdat frig sau foame cateva luni pana a gasit alt client si asta i-a scurtat viata. Ehh, cum e cu constiinta?
Practic tu ai fugit doar de potentialele tale sentimente. De teama ca vei ajunge sa-ti doresti moartea ei mai rapida si asta te ingrozea. Ai citit "Crima si pedeapsa?" . Raskolnikov gandea exact invers inainte de a infaptui crima. Ce conta moartea unei babe ce nu aducea nici un folos nimanui si oricum nu mai avea mult de trait, daca in urma ei puteau fi atatia oameni fericiti, iar un geniu ca el s-ar fi putut manifesta? Din cauza lui Napoleon murisera milioane de oameni si era considerat un erou. De ce s-ar impiedica el de moarte unui singur om? De ce ar fi fost mai vinovat decat Napoleon?
Interesant proces de constiinta. Doar tu stii daca asta a fost sentimentul sau alte temeri au stat in spate si asta de fapt a fost un paravan. Prapastioasa e constiinta omului. Uneori oricum ai face mai tarziu iti pare rau.
Ratiunea mintii e una si a psihicului (constiintei) alta. Important e sa te simti impacat!
Oare??? Daca esti impacat, inseamna ca nu regreti, deci nu te pocaiesti. Te-ai ras.
Alt rus, Rasputin venise cu ideea ca trebuie sa-ti dai drumul pornirilor si sa pacatuiesti, tocmai pentru a te putea "pocai" mai abitir dupa aceea, altfel te paste pacatul mandriei angelice. Cum spuneam: nicicum nu e bine.
Sa fii iubit!
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)