Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ BOLI SI DAUNATORI - TRATAMENTE

[teinegru64]

paduche(varooa),pentru acarian e..."frectie la picior de lemn"

[tiih]

paduche(varooa),pentru acarian e..."frectie la picior de lemn"

Dl."teinegru 64" ce ati vrut sa spuneti cu aceasta propozitie formata din cuvinte apartinnd frazelor mele din postarea anterioara,...dar scoase din context?
Doar noi stim ca si paduchele varooa si acarapis woodi sant toti acarieni ,dar modul cum afecteaza albina si tratamentul impotriva lor e total diferit...si asta se va vedea in primavara pentru cei care nu au stiut sa faca diferenta!!!
PS.Sa fim sanatosi si sa nu uitam zicala"toata lumea sa traiasa,numai noi sa nu murim"

[peterneamt]

https://translate.google.ro/translate?h ... rev=search

https://translate.google.ro/translate?h ... rev=search

https://translate.google.ro/translate?h ... rev=search

https://translate.google.ro/translate?h ... rev=search

[vladonofrei]

Chestia e ca simptome am vazut des ,dar sa zicem ca ele sunt comune mai multor boli si cred ca am cautat rezolzarea intr un loc gresit.(la tratament ma refer)Am ignorat simptomele vazute la mine in stupina , cu toate ca stiam ca ar putea fi si acarapioza. Anul asta am tratat si pentru asta .Rezultatele le voi vedea la primavara.

[kiloz]

Acarianul Acarapis sp. nu pune în pericol albina românească (I)
Luni, 01 August 2016 12:38Publicat în Apicultura
Acarianul Acarapis sp. nu pune în pericol albina românească (I)
Considerând mult prea important subiectul abordat în interviul intitulat „Un nou acarian atacă albina românească“, am contactat-o pe doamna dr. biolog Gabriela Chioveanu, coordonator al Laboratorului Naţional pentru Bolile Albinelor şi ale altor insecte utile din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală București, căreia i-am relatat subiectul dezbătut în interviul anterior și i-am adresat câteva întrebări necesare lămuririi apicultorilor români.

– Care este poziția dumneavoastră privind existența acarianului traheial Acarapis sp. pe teritoriul României și cum va afecta existența acestuia activitatea apicolă în țara noastră?

– În întrebarea dumneavoastră vreți să faceți referire la singura specie cunoscută de acarian cu localizare traheală, mai precis specia care parazitează numai trunchiul traheal principal al albinei adulte, și anume Acarapis woodi care face parte din genul Acarapis.

Este incorect din punct de vedere științific să vorbim de acarianul traheal Acarapis sp, iar dacă există cercetători, specialiști care au identificat o nouă specie de acarieni, alta decât Acarapis woodi, aceasta trebuie confirmată și agreată de comunitatea științifică națională și internațională. De asemenea, este aberant, tot din punct de vedere științific, să vorbim de o localizare la nivelul larvelor de trântor a acarianului Acarapis woodi.

În altă ordine de idei, în România există un Program Naţional de supraveghere a efectivelor de albine care se derulează prin ANSVSA, autoritate care coordonează rețeaua sanitară veterinară de stat. Programul național cuprinde și acțiuni de supraveghere a acarapiozei albinelor produsă de acarianul traheal Acarapis woodi. România este teritoriu declarat indemn (liber) pentru această specie endoparazită, așa că orice semnalare a prezenței acestuia, fie că este făcută de un specialist de la un laborator sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, fie că este făcută de un alt specialist din altă instituție sau de un apicultor trebuie, potrivit legii, confirmată de Laboratorul Național de Referință pentru Bolile Albinelor și ale altor Insecte Utile din cadrul IDSA.

LNR din cadrul IDSA are competență recunoscută pentru a confirma sau infirma o suspiciune pentru un agent etiologic dintr-o specie nouă și este singurul abilitat legal să declanșeze procedurile de notificare la nivel național și ulterior prin ANSVSA la nivel internațional a unei boli noi pentru care România este declarată indemnă.

În anul 2016, până în prezent, nu m-am confruntat cu nicio suspiciune de parazitare a efectivelor de albine cu specia Acarapis woodi.

În anii anteriori (1988-2015) au existat suspiciuni privind alte specii de acarieni din genul Acarapis, care pot exista numai pe corpul albinei sau în stup, specii semnalate de către colegii parazitologi de la laboratoarele sanitare veterinare județene sau direct de către apicultori. În urma analizelor efectuate atât în stupine cât și în laborator s-a dovedit că speciile încriminate erau acarieni externi din genul Acarapis aparținând uneia dintre speciile: Acarapis externus, Acarapis vagans și Acarapis dorsalis, iar în cele mai multe cazuri era vorba de un alt acarian frecvent întâlnit în sezonul activ în rezervele de păstură din faguri, și anume Glycyphagus domesticus.

Deci, din genul Acarapis, principala specie cu importanţă medical-veterinară este Acarapis woodi, care este un endoparazit care se localizează la nivelul sistemului respirator al albinelor adulte.

Repet, acest parazit intratraheal pătrunde, se dezvoltă şi se reproduce în traheea principală prototoracică a albinei din speciile: Apis mellifera (albina europeană), Apis mellifera scutellata (albina africană) şi Apis cerana (albina asiatică). Se hrăneşte numai cu hemolimfa gazdei. În infestaţiile masive acarienii pot fi găsiţi în cap, torace şi sacii aeriferi abdominali. Pot fi parazitate atât lucrătoarele, cât şi trântorii şi matca. Capacitatea acarianului de a trăi în această nişă ecologică este rezultatul adaptărilor numeroase de morfologie şi comportamentale. De exemplu, adaptarea morfologică principală a speciei este transformarea pieselor bucale într-o structură capabilă să ingere cu uşurinţă hrana, adică specia are aparat bucal adaptat la înţepat şi supt.

Genul mai cuprinde şi alte specii, dar cu localizare externă, fiind condiţionaţi paraziţi ai albinei adulte. Speciile Acarapis externus, Acarapis vagans şi Acarapis dorsalis sunt morfologic similare cu Acarapis woodi, dar nu au aparatul bucal adaptat pentru înțepat și supt hemolimfa.

Speciile Acapis externus, Acarapis vagans și Acarapis dorsalis sunt considerate bioagresoare ale familiei de albine, se întâlnesc numai în familiile slabe și agresează mecanic albinele adulte, nehrănindu-se cu hemolimfa, așa cum se întâmplă în cazul endoparazitului Acarapis woodi. Aceste specii există în entomofauna sălbatică din Europa și în general acolo unde sunt albine.

În concluzie, la momentul acesta nu putem vorbi de existența endoparazitului traheal Acarapis woodi în familiile de albine din România, iar celelalte specii de acarieni externi nu sunt specii nou introduse în România, ele existând în entomofauna sălbatică a Europei.

– Cum ar putea apicultorii să depisteze eventuala existență a acestui acarian în familiile de albine deținute și, în caz de răspuns afirmativ, cum trebuie să procedeze în continuare?

– Apicultorii nu pot să depisteze endoparazitul Acarapis woodi, ei pot numai să suspicioneze existența acestuia și evoluția bolii numită acarapioză. Prezența parazitului traheal Acarapis woodi poate fi depistată de un specialist numai în condiții de laborator, în urma unei disecții care evidențiază trunchiul traheal principal al albinei adulte și a unui examen microscopic care permite identificarea morfologică a speciei.

Dar am să prezint câteva elemente care indică disfuncționalități la nivelul familiei de albine și care pot să alarmeze apicultorii.

În primul rând, boala, acarapioza, produsă de Acarapis woodi se manifestă clinic în a doua jumătate a iernii și începutul primăverii, adică pentru țara noastră începând cu 15 ianuarie, lunile februarie, martie și câteodată până la 15 aprilie.

Semnele clinice ale bolii nu sunt caracteristice pentru că albinele manifestă simptome comune altor boli, și anume: depopularea familiei ca urmare a efectului spoliator al parazitului, abdomen dilatat și diaree, incapacitate de zbor, înaintarea albinelor în salturi și tremurături ale corpului, aripi destinse asimetric, albine care mor cu aripile în forma literei „K“; albinele bolnave părăsesc stupul și pe vreme nefavorabilă, se adună în grupuri mici și, pierzându-și capacitatea de zbor, mor în afara stupului.

Modificările anatomopatologice sunt evidențiate numai de examenul microscopic și numai la nivelul sistemului respirator al albinei adulte, deci pentru diagnostic este obligatoriu examenul de laborator. Pentru efectuarea în condiții optime a examenului de laborator este necesară o cantitate minimă de 10 g de albine vii și moarte/proba, recoltate de pe suprafața fagurelui.

În cazul unui rezultat pozitiv pentru Acarapis woodi într-o stupină, diagnostic stabilit de o autoritate recunoscută, atunci se declanșează alertă la nivel național, iar apicultorul în cauză va beneficia de supravegherea și consilierea autorităților sanitare veterinare.

În cazul celorlalte specii de acarieni externi, ele nu sunt considerate a avea importanță medical veterinară, deci nu pot fi impuse restricții sanitare veterinare și, având în vedere dimensiunile și caracteristicile fiziologice ale acestora, un simplu tratament antivarroa ar trebui să fie suficient pentru combaterea lor din familia de albine.

De reținut că aceste specii de acarieni externi nu apar decât în familiile de albine foarte slabe, neigienizate corespunzător, la fel ca și triungulinii, larvele de muscă sau ca larvele de la molia cerii și că efectele asupra albinelor sunt date numai de numărul mare al acestor bioagresori.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 28-29

[vladonofrei]

https://www.youtube.com/watch?v=6wy2PG_MB4Y.
Pentru cine are rabdare la minutul 1:23 aveti raspandirea in lume .Oare chiar asa de imuna sa fie albina noastra sau doar incompetenti cei ce analizeaza boala?

[jonny_it]

https://www.youtube.com/watch?v=6wy2PG_MB4Y.
Pentru cine are rabdare la minutul 1:23 aveti raspandirea in lume .Oare chiar asa de imuna sa fie albina noastra sau doar incompetenti cei ce analizeaza boala?

Incompetenti cei care fac analizele.
Eu in fiecare an le trimit probe si primesc aceeasi foaie, doar cu data modificata.
Le-am trimis anul acesta o proba primita de la cineva dintr-o familie plina cu nosema, m-am sters la ochi de 2 ori si nu imi venea sa cred cat de multa nosema este. Am primit acelasi raspuns: "Infestare slaba".
Cu nosema .. le avem pe amandoua de cativa ani, multi au pierdut familii pentru ca nu stiu.

Pentru acarapis woodi ce sa mai zic?

Anul acesta am testat suficient de multe probe primite din tara, multe aveau si acarapis woodi, nu toate, dar majoritatea aveau.
Am doua vetre unde nu am, cred ca l-am "tratat" cu ceva fara sa vreau si a disparut. Pe una am gasit cateva albine cu acarapis woodi.

[Balian]

Incompetenti cei care fac analizele.
Eu in fiecare an le trimit probe si primesc aceeasi foaie, doar cu data modificata.
Le-am trimis anul acesta o proba primita de la cineva dintr-o familie plina cu nosema, m-am sters la ochi de 2 ori si nu imi venea sa cred cat de multa nosema este. Am primit acelasi raspuns: "Infestare slaba".
Cu nosema .. le avem pe amandoua de cativa ani, multi au pierdut familii pentru ca nu stiu.

Pentru acarapis woodi ce sa mai zic?

Anul acesta am testat suficient de multe probe primite din tara, multe aveau si acarapis woodi, nu toate, dar majoritatea aveau.
Am doua vetre unde nu am, cred ca l-am "tratat" cu ceva fara sa vreau si a disparut. Pe una am gasit cateva albine cu acarapis woodi.

Vă dau perfectă dreptate.
De când s-a înființat DSV-ul (HG nr. 1415/2009) trimit de două ori pe an albine la analiză. Fără excepție întotdeauna rezultatul venea după o lună cu Examen parazitologic ”Negativ” și ”Nu s-au detectat spori de Nosema sp.” Nu se implică nici dacă mișună proba de agenți patogeni. Dacă ar găsi ceva ar trebui să urmeze un protocol de investigație, control, carantină, monitorizare etc. Așa ce poate întâmpla? În cel mai rău caz mor familiile cu microbi cu tot. Nu am auzit să vină doctorul veterinar și să dea cu părerea.
Nu demult am avut pierderi în toamnă (din vina mea). Am dus și am cerut să-mi facă o analiză virologică la Budapesta (am avut ceva de rezolvat acolo nu pentru neincredere în DSV) să știu varroa ca vector de transmitere ce viruși transmite. Rezultat = ”Infestare parazitară ridicată”.
Am dat o căutare pe google pe ”Microscop”. Pentru prețul de 5 (cinci)kg miere , se poate cumpăra un microscop. Cred că merită încercată acestă cale. Și dacă suntem nepricepuți, după câteva încercări ne vom forma și vom da rezultat care să ne ghideze în tratamente. Mai ușor decât cu tot ditamai DSV-ul.

[peterneamt]

Avem acarapis woodi și încă de mult timp . Tratamentele agresive cu acaricide ( varachet, mavrirol,...etc ) fac ca pierderile din cauza acarianului traheal să fie minime . Am avertizat apicultorii din Dolj de peste 20 de ani și tratamentul cu amitraz (varachet ) aplicat clasic (20-30 minute stupul închis... ) toamna în lipsa puietului, e literă de lege . Dacă apicultorii de la ferma apicolă Sadova județul Dolj nu insistau că au varroa în stupi și din cauza lui au pierderi.....probabil că mai treceau câțiva ani până când autoritățile declarau invazia......! Din birouri realitatea este întotdeauna mai roză ! La fel a fost și la noi oamenii, cu prezența SIDA în Țară . Până în 1989 nu aveam de loc purtători de SIDA, iar din 2000 eram campionii Europei !

[peterneamt]

https://translate.google.ro/translate?h ... rev=search

[jonny_it]

Am dat o căutare pe google pe ”Microscop”. Pentru prețul de 5 (cinci)kg miere , se poate cumpăra un microscop. Cred că merită încercată acestă cale. Și dacă suntem nepricepuți, după câteva încercări ne vom forma și vom da rezultat care să ne ghideze în tratamente. Mai ușor decât cu tot ditamai DSV-ul.

Trebuie un microscop putin mai performant pentru nosema.
Pentru a deosebi nosema cerana de apis trebuie microscop si mai performant.
Pentru acarapis woodi trebuie microscop de disectie.

[Balian]

Trebuie un microscop putin mai performant pentru nosema.
Pentru a deosebi nosema cerana de apis trebuie microscop si mai performant.
Pentru acarapis woodi trebuie microscop de disectie.

Aveți experiență! Spuneți vă rog, ce caracteristici tehnice trebuie să aibă aceste microscoape?
Mulțumesc, cu respect!

[tiih]

Avem acarapis woodi și încă de mult timp . Tratamentele agresive cu acaricide ( varachet, mavrirol,...etc ) fac ca pierderile din cauza acarianului traheal să fie minime . Am avertizat apicultorii din Dolj de peste 20 de ani și tratamentul cu amitraz (varachet ) aplicat clasic (20-30 minute stupul închis... ) toamna în lipsa puietului, e literă de lege . Dacă apicultorii de la ferma apicolă Sadova județul Dolj nu insistau că au varroa în stupi și din cauza lui au pierderi.....probabil că mai treceau câțiva ani până când autoritățile declarau invazia......! Din birouri realitatea este întotdeauna mai roză ! La fel a fost și la noi oamenii, cu prezența SIDA în Țară . Până în 1989 nu aveam de loc purtători de SIDA, iar din 2000 eram campionii Europei !

A. woodi este un acarian traheal care afectează sistemul respirator al albinelor, provocând boala acarapisoză. Acești acarieni microscopici au o lungime de 150 μm și se hrănesc cu hemolimful gazdei lor. Ei intră, trăiesc și se reproduc în traheele mari ale tuturor albinelor protoractice,

Fiind un acaricid traheal..tratamentul impotriva lui se bazeaza pe substante care sunt inhalate de albine(varachet e unul din tratamente..)
Mavrirolul fiind un tratament de contact are aproape efect zero....
Ceea ce spun eu acum nu e nimic nou sub soare....Cine este abonat si citeste revista apicola de specialitate(macar pentru 1...2 aricole interesante int-un numar si pentru care isi merita banii...)ar fi fost atentionat si [b]edificat asupra tratamentului si pericolului.[/b].cu 10.... 15 ani in urma

[kiloz]

Amitrazul nu are nici o eficienta in tratament.
A fost folosit:
FOLBEX - BENZI FUMIGENE
Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat in benzi. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar urdinisul se tine inchis 30 min. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.

[varza]

Stie cineva daca tratamentul prin fumigatie exclusiv cu amitraz (mitak) e eficient impotriva acaparis wodi? De existat paduchele tracheal stiu ca exista de mult timp...... chiar gasisem si in carti mai vechi despre el (inainte de 1980). De disparut nu vad de ce ar disparea...... O alta intrebare ce o am ..... stiu ca tratamentele efective sunt cele pe baza de inhalatie..... O fi oare bun si acidul oxalic prin vaporizare sau picurat? Habar nu am . Cine are ceva mai multe informatii sa ne dea si noua prin carti am gasit doar despre uleiuri volatile si methol si inca cateva produse care nu imi sunau deloc familiar

[pvc]

Acidul formic este unul din tratamentele contra paduchilor traheali.