Prima pagină APICULTURA GENERALA HRANIREA ARTIFICIALA

Discutii despre hranirea familiilor de albine cu diferite produse artificiale sau miere , perioade de hranire , retete de preparare .
Reguli forum
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii : viewtopic.php?f=35&t=6168

Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:45

Am citit despre vitellogenin cu cateva zile inainte de a primi cartea d-lui Popovici si mare mi-a fost mirarea cand am descoperit ca si d-lui trateaza acest subiect. Pe pagina personala a lui Bunka i-am promis lui Nae ca voi traduce prima pagina din http://scientificbeekeeping.com/bee-nutrition/
Mai jos am tradus cum am putut mai bine primul articol.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Fat bees / Albine grase

LINK-URI SPONSORIZATE

SPONSOR
 

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:47

Albine grase – Partea 1

Daca v-as spune ca exista o molecula uimitoare in corpul albinelor care le permite sa stocheze rezerve de proteina, sa produca laptisor de matca, sa ajute/provoace longevitatea matcii si a albinelor de iernare, este parte a sistemului imunitar, le ajuta sa creasca puietul primavara in absenta polenului, si are efect si asupra modului in care culeg? Cu siguranta ca ati dori sa fiti familiar cu o molecula atat de importanta!

Numele ei? Vitellogenin

In aceasta primavara eram in stupina aratand unei clase de copii un fagure frumos cu puiet proaspat depus. Fiecare celula stralucea cu "mancare pentru puiet". Am explicat elevilor semnificatia acelui lichid miraculos, ca era asemanator celui cu care mamiferele isi hranesc puii. Aproape toate animalele pe pamant (cu exceptia insectelor nesociale) ori isi abandoneaza puii ca sa aibe grija de ei, sau (in cazul pasarilor) ii hranesc cu aceiasi hrana pe care o mananca adultii. Albinele au aceasta abilitate miraculoasa de a hrani larvele cu o secretie produsa de propriul corp, asemanatoare laptelui – laptisor de matca si "laptisor de albina"

Laptisorul de matca

Aceste produse uimitoare sunt de fapt o imbinare de secretii glandulare si produsul bogat in nectar produs de albinele doici cu o varsta corespunzatoare. Larvele de lucratoare primesc "laptisor de lucratoare" in primele 2 zile, continand o secretie alba, bogata in lipide produsa de glandele mandibulare, si o secretie incolora, bogata in proteina produsa de glandele hypomandibulare. Dupa primele 2 zile, mancarea larvelor lucratoare isi schimba compozitia spre "lapte pt albina" – un amestec de "laptisor" din glandeld hypomandibulare si nectar. Mancare poate contine si pana la 5% polen, dar nu este sigur daca este un inerent " contaminant" din gusa. Laptisorul pentru lucratoare are un continut scazut de zahar la inceput (zaharul fiind mai mult glucoza), apoi continutul de zahar creste pentru larvele mai varstnice ( zaharul fiind mai mult fructoza).

Pe de alta parte botcile sunt permanent hranite cu laptisor de matca. Acest laptisor contine aproximativ in cantitati egale secretii ale ambelor glande, are un continut mai mare de zahar, si un continut diferit in vitamine decat al hranei pentru lucratoare. In mod surprinzator, reginele sunt produsul implicit al fiecarui ou fertilizat! Numai prin reducerea cantitatii de hrana, al tipului hranei, marimea si orientarea celulei, poate colonia suprima dezvoltarea "normala" a reginei, pentru a produce lucratoare.

Laptisorul de matca este hrana perfecta din lume – pentru matci. Botcile sunt hranite din abundenta, si innoata in laptisor de matca, din care se hranesc ca luptatorii Sumo, imbuibandu-se pentru a deveni frumusetile suple pe care noi le pretuim ( larva nu va defeca pana la ultima naparlire, asa ca hrana nu este alterata). Apoi reginele sunt hranite cu laptisor de matca pentru restul vietii lor, de catre albinele doici. Matca trebuie din nou sa manance cantitati importante – zilnic, in timpul dezvoltarii maxime a coloniei, matca depune un numar de oua care cantaresc aproape cat greutatea ei, ceea ce reclama o nutritie pe masura.

Polenul

Pana acum am discutat numai despre cerintele nutritionale ale larvelor si reginelor. Albinele adulte au nevoie deasemenea sa manance, si ele se "nasc" flamande. Imediat ce eclozeaza ele merg sa se hraneasca,intai cu o cantitatea mica de nectar pentru a avea energie. Zonele cu puiet sunt inconjurate de coronite de nectar sau miere, disponibile pentru albinele doici flamande, care produc toata "mancarea" pentru puietul necapacit. Deci albinele eclozate vor cauta apoi celule cu polen si incepe procesul de a ridica nivelul proteinelor din corpul ei. Ea mananca putin in primele ore dupa eclozionare, incepe sa depuna cu adevarat pe la 2 zile si ajunge la capacitatea maxima in jurul zilei 5. In acest punct, glandele care secreta mancarea si grasimile din corp sunt dezvoltate complet (considerand ca are la dispozitie polen adecvat) si va putea produce laptisor de matca. Va continua sa manance polen numai daca este necesar pentru a creste in continuare puiet, sau sa se "ingrase" pentru iarna. Din moment ce devine culegatoare, ea va satisface necesarul de proteine cerand laptisor bogat in proteine de la albinele doici (Crailsheim 1990)

Lucrul pe care trebuie sa il inteleaga fiecare apicultor este ca nutritia adevarata pentru colonie vine de la polen.
In mod specific, un amestec de polenuri de la plante variate si corespunzatoare, adunate de culegatoare, si carate inapoi in stup in cosuletele specializate pentru polen de pe picioarele din spate. Polenul este sinonim cu "mancare pentru albine" – el ofera proteine, lipide (grasimi), vitamine, steroli, minerale si micronutrienti de care albinele au nevoie pentru crestere si sanatate. Coloniile albinelor melifere au un necesar mare de polen – 15-45kg / an! Stimulul pentru adunat polen este in mare parte prezenta feromonilor produsi de larvele tinere – de aceea, apicultorii care vad cantitati mari de polen venind pe urdinis, in general presupun ca familia are regina din cauza puietului depus.

Albinele care colecteaza polen il cara direct in cuib si isi folosesc capul pentru a-l depune in celulele adiacente larvelor. Acest polen este consumat de regula rapid de catre albinele doici. Dinamica stocarii si consumului polenului duce in mod normal la coronite de polen in jurul puietului. Polenul care ramane stocat pentru perioade mai mari de timp, poate suferi fermentatie acida lactica in celula – acest proces duce la pastrarea polenului, asa cum se intampla cu varza murata sau iaurtul. Celulele cu polen pot fi acoperite cu miere in toamna, pentru a fi folosite in primavara urmatoare in timp ce colonia isi mareste volumul in lipsa polenului natural. Acest punct este unul important! Albinele melifere sunt insecte tropicale care au nevoie de un mediu cald, si mancare constanta (similar oamenilor). La fel ca oamenii, cand au migrat de la tropice spre climat temperat, au "invatat" sa isi ceeze adaposturi uscate ( stranse ghem intr-o scorbura/cavitate) pe care le pot incalzi la temperaturi comfortabile. In timpul iernii si sa isi pastreze mancarea in camari pentru vremuri grele (eg: orice perioada in care plantele nu infloresc).
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:50

Puiet proaspat innotand in laptisor.
Fişiere ataşate
fatbees1-1 (1).jpg
fatbees1-1 (1).jpg (31.73 KiB) Vizualizat de 9813 ori
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:52

Vitellogenin
OK, in incursiunea mea, ajung intr-un final la punctul dorit. Albinele nu stocheaza polen si miere numai in faguri, ele aduna rezerve de mancare si in corpurile lor. Aceasta este facuta in principal in forma unui compus numit : "Vitellogenin". Acesta este clasat ca "glicolipoproteina" insemnand ca are proprietatile zaharului (glico 2%), grasimi (lipo, 7%) si proteina (91%) (Wheeler & Kawooya 2005). Vitellogenin este folosit de alte animale ca un precursor al gproteinei din albenusul de ou, dar albinele l-au facut mult mai important in psihologia si comportamentul lor, ca o "fantana a tineretii" pentru a prelungi viata matcii si a lucratoarelor, de asemenea functionand ca un hormon care afecteaza comportamentul viitoarelor lucratoare!

Acesta este un exemplu minunat de conservatorism al evolutiei. Asa cum anumite gene se gasesc in aripioara pestelui, laba cainelui, mana omului sau in aripa unei pasari sau liliac, asa albinele au extins rolul vitellogenin-ului de a avea multiple functii in sistemele lor. Ele pot face aceasta din cauza ca majoritatea albinelor dintr-o colonie sunt femele sterile care depunoua foarte rar. De aceea ele detin mecanismul de a produce acest precursor de galbenus de ou dar nu il folosesc. In schimb, ele il depun in corpul gras din abdomen si cap.

Corpul gras in abdomenul unei lucratoare (stanga) si o doica sau albina care va ierna(dreapta)(Keller 2005)
Fişiere ataşate
fatbees1-2.jpg
Ultima oară modificat de catalin.profiri pe 05 Ian 2013, 16:58, modificat 1 dată în total.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:57

Acum, corpul gras nu este numai grasime. Putnam & Stanley (2007) explica bine:" Pe langa rolul important ca si camera de depozitare, corpul gras al insectelor functioneaza ca un element cheie al metabolismului si biochimiei.... corpul gras biosintetizeaza si acumuleaza nu numai rezervele de lipide, ci si carbohidratii, amino acizii, proteinele si alti metaboliti. Corpul gras raspunde la nevoile psihologice si biochimice in mai multe moduri, incluzand cantitati mari de biosinteza a proteinei, formarea si eliberarea trehalozei, eliberarea lipidelor, detoxifierea de resturi nitrogenoase, si biosinteza hormonilor. Multe dinproteinele care sunt deosebit de importante pentru viata insectelor sunt biosintetizate in corpul gras" (incluzand vitellogenin)

Acesta este momentul in care Dr. Gro Amdam intra in tablou. In timp de studia pentru teza de la Norwegian University of Life Science in 2002, s-a intrebat ce rol are vitellogeninul sintetizat de albine. Ea a descoperit ca in loc de a fi folosit ca/pentru proteina din galbenus de ou, a fost hranit reginelor, larvelor si lucratoarelor mai batrane (Amdam, et al 2003). "Intuitia/intelegerea ca vitellogeninul era important in timpul fazei larvare, si deci pentru diviziunea muncii la lucratoare, a condus-o pe Adam sa speculeze ca proteina ar putea – direct sau indirect – sa modifice tranzitia muncii de la munca in cuib la culegatoare. "Varsta la care o culegatoare iese din cuib, este cunoscuta de multi, dar nu exista un tipar fiziologic pentru a explica acest lucru. O posibilitate ar putea fi ca probabilitatea de a iesi la cules este legata de rezervele dinamice de vitellogenin. Aceasta ar asigura ca albinele bogate in vitellogenin raman in cuib ca doici folositoare puietului si altor larve, in timp ce albinele epuizate de vitellogenin devin culegatoare (Anon 2007)

In studii ulterioare Amdam a demonstrat ca suprimarea vitellogeninului duce la concentratii mari de feromon juvenil – un hormon sistemic asociat cu cresterea insectei si activitatea de cules a albinelor. Spre deosebire de alte insecte, vitellogenin si hormonul juvenil actioneaza antagonic la albina reglementand dezvoltarea si comportamentul (Nelson, et al. 2007)

Mai mult decat atat, Dr. Adam a aratat ca vitellogeninul elimina radicalii liberi din sistemul albinelor, prin aceasta permitand matcilor si albinelor de iernare sa traiasca mai mult, prin eliminarea daunelor produse de oxidanti (Seehuus, et al 2006)Vitellogenin este cu adevarat fantana tineretii pentru albina melifera" Poate ca sanatatea se datoreaza laptisorului de matca – daca e sa mananci in cantitati indestulatoare. In mod direct din moment ce hormonul juvenil creste la albinele stresate, vitellogenin ar putea avea rol in lupta cu stresul (Li & Huang 2004)

Schmickl si Crailsheim (2004) au trecut in revista dinamica nutrientilor in coloniile albinelor melifere – aceasta este o lectura importanta pentru orice apicultor serios! Poate fi downloadata gratuit, si am inclus-o la referinte. Ca un sumar al scrierii lor cuprinzatoare, proteina din polen, si zaharul din nectar, sunt intr-o continua miscare in colonie depinzand de disponibilitatea materiei prime din cules, si cerintele nutritionale ale reginei, larvelor, doicilor, culegatoarelor si trantorilor. Exista reactii complexe si mecanisme comportamentale pentru a se asigura ca rezervele sunt impartite si distribuite optim in timpuri bune si mai putin bune.

Nectarul venit este rapid distribuit in colonie albinelor de toate varstele si larvelor. Dar elementul deosebit de important de inteles este dinamica transferului de proteine in colonie. In mod special gradul in care doicile hranesc in continuu lucratoarele. In experimente, pana la 25% din aminoacizi marcati radioactiv si hraniti doicilor, au fost transferati culegatoarelor peste noapte! Doicile nu numai ca hranesc puietul, dar hranesc cu proteina si culegatoarele

Foamea de polen

Culesul de polen de catre culegatoare nu este stimulata numai de feromonii puietului, ci si de cantitarea de polen disponibila in faguri, si de cantitatea de laptisor in mancarea oferita de doici lucratoarelor. Calitatea laptisorului depinde de de nivelul de vitellogenin al albinelor doici. Chiar si cateva zile de ploaie pot duce la pierderea totala a rezervelor de polen, fortand albinele doici sa intre in rezervele de vitellogenin. Cand nivelul de proteine scade, doicile deglijeaza larvele tinere, si le hranesc preferential pe cele care urmeaza sa fie capacite.Cand nivelul de proteina scade si mai mult, doicile canibalizeaza ouale si larvele tinere. Proteina din puietul canibalizat este reciclat inapoi in laptisor. Deasemenea doicile vor capaci mai devreme larvele – rezultand nistel abine care vor ecloziona cu o greutate corporala mai mica.

Ceea ce se intampla este faptul ca albinele au gasit metode de a pastra rezervele cele mai pretioase de proteina in stup, si din moment ce vitellogenin-ul este necesar pentru sistemul imunitar (Amdam 2005a), colonia deleaga sarcina cea mai riscanta – de culegatoare, albinelor in varsta care au epuizat rezervele de vitellogenin. Intr-adevar daca albinele in varsta sunt fortate sa se intoarca la activitatea de doica, si isi refac rezervele de proteina, sistemul lor imunitar creste din nou!. Vandam subliniaza ca "Un sistem imunitar functional, aparent este scump in insecte sociale" deci nu il risipiti pe culegatoare. "Cand albinele trec de la activitati in stup la activitatea de culegatoare, sistemul celular defensiv este degradat printr-o reducere masiva in numarul hemocitelor functionale (imunocite) (Amdam et al. 2004a)


O rama de puiet sanatos cu coronita de polen. R Oliver.
Fişiere ataşate
fatbees1-3.jpg
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 17:01

Albinele grase si iernarea

Deci albina europeana, in adaptarea pentru iernile lungi din climatul temperat, a gasit metode de a stoca energia sub forma de miere pentru iarna, si proteina sub forma de vitellogenin. Aceasta a permis speciilor sa mentina populatii numeroase in tot timpul anului, in ciuda culesurilor capricioase de nectar si polen. Amdam (2003) mentioneaza: " inventia vitellogenin-in-laptisor ... a facut posibila stabilirea unui mecanism simplu si flexibil pentru a transforma o doica in albina cu rezerve suficiente de proteine si lipide pentru a supravietui cateva luni nimai pe miere". Cand nu mai este depus puiet in toamna, albinele care eclozioneaza se imbuiba cu polen, din moment ce nu mai au puiet de hranit, ele stocheaza toata acea mancare buna in corpurile lor, prin aceasta pregatindu-se penttru o viata lunga in iarna. Aceste albine ingrijite, cu viata lunga au fost denumite albine grase ( fat bees) (Sommerville 2005, Mussen 2007). Albinele grase sunt pline pana la refuz de vitellogenin. Intelegerea conceptului de albine grase este cheia sanatatii familiei, iernarea de success, dezvoltarea de primavara si productia de miere.

Intr-adevar, una din diferentele mari intre albina Africana si Europeana este gradul de ingrasare. Inapoi la Amdam din nou: "Datele noastre indica faptul ca Lucratoarele europene au o capacitate mai mare de a acumula vitellogenin comparat cu originea lor Africana. Considerate impreuna cu informatia despre viata lor si datele fiziologice, rezultatele sustin teoria ca "albina de iernare", o casta de lucratoare cu viata lunga ce supravietuieste iernii in zonele temperate, a evoluat prin cresterea capacitatii lucratoarelor de a acumula vitellogenin". De aici strategia albinei africane de a se ascunde si a cauta noi resurse de hrana, in loc de a ramane intr-un loc perioade mai mari de timp si a astepta

Culesul si roirea

Credeati ca asta este tot despre vitellogenin? Dr. Amdam s-a intalnit cu de. Rob Page, California (Nelson, et al. 2007), care inainte a selectionat o linie de albine pentru cules de polen. Page a descoperit ca albinele genetic influentate sa culeaga polen erau caracterizate de un nivel mare de vitellogenin. Impreuna, cercetatorii au descoperit ca, concentratia de vitellogenin dezvoltat de o lucratoare in primele 4 zile dupa ecloziune, influenteaza varsta la care va deveni culegatoare si daca va culege preferential nectar sau polen! Daca lucratoarele tinere nu au hrana suficienta in primele zile din viata, vor incepe sa culeaga precoce, avand preferinta pentru nectar. Daca sunt hranite moderat, vor culege la varsta normala, din nou, cu preferinta pentru nectar. Totusi, daca sunt hranite din abundenta imediat dupa ecloziune, nivelul lor de vitellogenin este ridicat, si vor iesi la cules mai tarziu, au preferinta pentru polen si traiesc mai mult. Acest scenariu are sens cu siguranta – o colonie infometata va dori sa sara peste etapa de crescut puiet si trimite culegatoare pentru a aduna cat mai mult nectar posibil. O colonie grasa va dori sa creasca puiet si sa construiasca rezerve de proteina pentru a roi.

Este posibil ca nivelul de vitellogenin sa fie implicat in comportamentul de roire. Zent et. Al (2005) a descoperit ca nivelul de hormoni juvenili scad inainte de roire – implicand faptul ca nivelul de vitellogenin creste (din moment ce acestea 2 sunt antagonice). Aceasta ar fi de asteptat, din moment ce un roi va dori sa plece cu rezerve cat mai mari de vitellogenin, si nu ar fi de asteptat sa plece fara aceste rezerve. Nivelul mare de vitellogenin de asemenea face ca albinele din roi sa traiasca mai mult si mai sanatos. Va fi interesant de aflat relatia dintre concentratia de vitellogenin si comportamentul de roire. Acest efect surprinzator al acumularii de proteina ce afecteaza comportamentul albinei ridica din nou subiectul epigeneticii, ce a fost discutat in Choosing your troops / Alegerea trupelor (Watters 2006). Ar putea avea nutritia sau accentul altor evenimente efecte in comportamentul ulterior al sistemului imunitar intr-o colonie pe o perioada mai mare de timp?

Albine pline de vitellogenin, crescand botci de roire. R Oliver
Fişiere ataşate
fatbees1-4.jpg
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 17:03

Vitellogenin si varroa

Nu va intrebati cand voi mentiona de paduchele varroa? Ei bine, Dr. Amdam (2004b) s-a gandit si la aceasta! "Comparat cu lucratoare neinfestate, albinele adulte infestate din stadiul de pupa nu se dezvolta complet fiziologic tipic celor care vor trece iarna. Managementul procedurilor care au ca scop eliminarea V. Destructor tarziu in toamna pot, din acest motiv, sa nu poata preveni pierderea coloniilor din cauza ca multe din albinele adulte nu mai sunt capabile sa supravietuiasca pana in primavara. Apicultorii din zone cu clima temperata ar trebui din acest motiv sa combine tratamentele de toamna cu strategii care sa tina populatia de paduchi la nivel scazut inainte si dupa eclozionarea albinelor care vor ierna." Din acest motiv, data critica de 15 August pentru atine nivelul varroa jos. Albinele afectate de varroa nu pot depune destul vitellogenin ca sa treaca iarna, si apoi sa creasca prima generatie de puiet in primavara.

Nivel de proteina sezonier

Acum ajungem la un cercetator care este pe din pacate, prea putin cunoscut in US – Dr. Graham Kleinschmidt din Australia. Acesta, deseori in parteneriat cu AC Kondos, studiaza extensiv proteinele din corpul albinei ( nu mentioneaza cuvantul "vitellogenin" dar aceasta este proteina la care fac referire). Ei au descoperit ca nivelul de proteina variaza sezonier. "Nivelul de proteina din corpul albinelor adulte variaza intre 21% si 67% in legatura directa cu cantiatea si compozitia proteinei din polen si nivelul de munca impus de reproducere si cules. (kleinschmidt si Kondos 1977). In momentul in care coloniile sunt prezente intr-un cules de nectar intens, nivelul de proteina din corpul lor scade, chiar daca polenul este disponibil in cantitati limitate. Daca au suferit de foame de polen inainte de culesul de nectar, nivelul de proteina poate scadea alarmant, scazand durata de viata si restrictionand posibilitatea de a creste puiet. Recuperarea coloniei depinde de cat de scazut este nivelul de proteina, si de nivelul de puiet ce trebuie crescut, de disponibilitatea polenului, dar poate ajunge si la 12 saptamani!. Daca nivelul de proteina nu a scazut sub 40%, recuperarea se poate face de la 2 saptamani la o luna.

In concluzie, proteina este pretioasa pentru colonia de albine, si singura sursa naturala este un amestec de plante polenifere. Albinele, stocheaza rezerve de proteina in corpul "albinelor de casa" sub forma de vitellogenin, si pastreaza aceste rezerve cu devotament, recuperandu-le treptat inainte ca albinele sa devina "albine de camp". Culegatoarele renunta la efectele de imunitate si prelungire a vietii oferite de vitellogenin. Proteina este transferata in interiorul coloniei dela albina la albina prin impartirea vitellogeninului produs de albinele doici. Nivelul de vitellogenin influenteaza comprtamentul de culegatoare al "albinelor de camp". Albinele doici, reginele si albinele care ierneaza traiesc mai mult, si rezista mai mult la stress si boli din cauza concentratiilor mari de vitellogenin. Iernarea de succes depinde daca ultima generatie de puiet ce eclozioneaza vara/toamna tarziu are rezerve adecvata de polen in cuib.

Acum, v-am oferit destule cunostinte stiintifice pentru a incepe sa intelegeti rolul critic pe care vitellogeninul il joaca in viata coloniei de albine. Mult de digerat nu? Acest subiect ar putea fi citit de 2 ori! Deci pum poti aplica aceste cunostinte ca sa ai albine mai sanatoase, mai rezistente la atacul paduchilor, iernare mai buna, colonii mai puternice la polenizare de migdale (sau altele) si albine care pot produce cele mai mari cantitati de miere? Imi pare rau, raman fara spatiu – ma intorc luna viitoare sa vorbim despre hranirea suplimentara.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 17:04

Referinte

Amdam, GV, K Norberg, A Hagen, SW Omholt (2003) Social exploitation of vitellogenin. PNAS 100(4): 1799-1802.
Amdam, GV, et al. (2004a) Hormonal control of the yolk precursor vitellogenin regulates immune function and longevity in honeybees. Exp Gerontol.39(5):767-73.
Amdam, GV, K Hartfelder, K Norberg, A Hagen, SW Omholt (2004b) Altered Physiology in Worker Honey Bees (Hymenoptera: Apidae) Infested with the Mite Varroa destructor (Acari: Varroidae): A Factor in Colony Loss During Overwintering? Journal of Economic Entomology 97(3): 741-747.
Amdam GV, et al. (2005) ; Social reversal of immunosenescence in honey bee workers Experimental Gerontology 40(12): 939-947
Amdam, GV, K Norberg, SW Ohmolt (2005b) Higher vitellogenin concentrations in honey bee workers may be an adaptation to life in temperate climates. Insects Sociaux 52(4)
Anon. 2007 Genetic links illuminate bee social life. Australian Life Scientist 13/03/200
Keller, I, P Fluri, A Imdorf (2005) Pollen nutrition and colony development in honey bees. Bee World 86(1): 3-10.
Kleinschmidt and Kondos (1977) The effect of dietary protein on colony performance. Proc. 26th Int. Cong. Apic., Adelaide (Apimondia).
Lin, H., C. Dusset & Z.Y. Huang. 2004. Short-term changes in juvenile hormone titres in honey bee workers due to stress. Apidologie 35: 319-328.
Mussen, Eric (2007) FOOD for thought. Apicultural Newsletter March/April 2007. Dr. Mussen’s newsletters are some of the best references on issues related to almond pollination. http://entomology.ucdavis.edu/faculty/mussen/news.cfm
Nelson, CM, KE Ihle, MK Fondrk, RE Page Jr., GV Amdam (2007) The Gene vitellogenin Has Multiple Coordinating Effects on Social Organization. Public Library of Science http://biology.plosjournals.org/perlserv/?request=get-document&doi=10.1371/journal.pbio.0050062
Putnam, SM & DW Stanley (2007) Entomology 801 http://entomology.unl.edu/ent801/fat.html
Schmickl, T & K Crailsheim (2004) Inner nest homeostasis in a changing environment with special emphasis on honey bee brood nursing and pollen supply. Apidologie 35: 249-263. http://www.apidologie.org/index.php?option=article&access=standard&Itemid=129&url=/articles/apido/pdf/2004/03/M4009.pdf
Seehuus, SC, et al. (2006) Reproductive protein protects functionally sterile honey bee workers from oxidative stress. PNAS 103(4): 962-967.
Somerville, Doug (2005) Fat Bees Skinny Bees, A manual on honey bee nutrition for beekeepers. Rural Industries Research and Development Corporation, Australia. Available on the Web at http://www.rirdc.gov.au/reports/HBE/05-054.pdf
Watters, Ethan. 2006. DNA Is Not Destiny. Discover Nov. 2006, pp. 32-37, 75.
Wheeler, DE & JK Kawooya (2005) Purification and characterization of honey bee vitellogenin. Archives of Insect Biochemistry and Physiology 14 (4): 253-267.
Zeng, Z, Z Huang, Y Qin, H Pang (2005) Hemolymph Juvenile Hormone Titers in Worker Honey Bees under Normal and Preswarming Conditions Journal of Economic Entomology 98(2): 274-278.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 17:06

Inchei si eu ca dl. Margarit:
Cam atat pentru acum, numai bine, la revedere!
:D Job done.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde FlorinBee » 05 Ian 2013, 21:43

Foarte interesant. Nu stiam de proteina asta pana acum :shock:
Multumim pentru munca de traducere! Asteptam si completarea :D
Daca lupti poti sa pierzi, daca nu lupti ai pierdut deja.
FlorinBee
 
Mesaje: 81
Membru din: 16 Mai 2012, 16:12
Localitate: Bucuresti

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde alt stupar » 05 Ian 2013, 22:34

good job, Catalin !
Multumiri !
lada plina de albine, dalta si afumatorul
in rest... Dumnezeu cu mila !
Avatar utilizator
alt stupar
 
Mesaje: 3198
Membru din: 18 Feb 2011, 22:50
Localitate: Lipova

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 22:53

Cu deosebita placere!
Cu toate acestea, primul beneficiar al timpului petrecut la tradus, sunt eu :D
Citisem pe fuga articolul, si mi-au scapat multe informatii, noroc ca m-ati pus la treaba :)
Vine si partea a 2-a in cateva zile.

Pentru cei care stiu engleza si vor sa sara direct la reteta:
Fişiere ataşate
pollensupplement-1.jpg
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 05 Ian 2013, 23:14

Si ca sa nu spuneti ca sunt rau, traduc cantitatile de acolo:

1. Ulei vegetal, cate o sticla din fiecare (porumb si rapita)..........2x1,48litri
2.Acid citric cristale ...................................................... 0.48 kg sau 2 cesti
3. Lamaie organica intreaga ...............................................1 bucata
4. Acid ascorbic (vitamina C)...............................................1/2 ceasca
5. Galbenus uscat ............................................................2.27kg
6.Izolat proteic de ...........................................................2.27kg
7.Polen natural...............................................................ZERO
8.Zahar pudra................................................................27.22 kg
9.HoneyBhealthy.............................................................1/2 ceasca - fagostimulent si substanta conservanta
10.Vitamine (pt consum uman- vit K, Zinc, magneziu).................14 tablete
11.Scortisoara ...............................................................0.91 kg
12.Apa calda .................................................................12.3 litri apa

Amestecati aceste ingrediente cu un paleta de amestecat mortar / bormasina / unealta electrica apoi adaugat:

13. Drojdie de bere .........................................................22.68 kg

-----------------------------------------------------------------------------------------------
Ce parere aveti despre reteta?
Intrebare: izolatul proteic de soia este acelasi lucru cu extractul proteic de soia?
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde Ioan Guist » 06 Ian 2013, 00:35

Interesant articol.
Multumesc si eu de munca in traducere apoi postare aici.
Amestecul din reteta pare ...o bomba.
Astept restul traducerii .

Succes si inc ao data multumesc frumos.
Nu vand , nu cumpar. .
Avatar utilizator
Ioan Guist
 
Mesaje: 3502
Membru din: 20 Feb 2011, 21:43
Localitate: Cisnadie jud.Sibiu

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde nae » 06 Ian 2013, 01:01

Multumesc pt traducere .(sper sa nu-ti para rau )
Trebuie citit ,vorbit ,citit...,la prima lectura ---- informatia se contrazice sau eu inteleg gresit sau alta varianta .(mai citesc )
In prima faza imi spune ca o lipsa de proteina imi da o fam neroitoare axata pe recoltarea nectarului (moare fara polen da culege nectar !? ) iar abundenta de proteina imi da o fam ''grasa'' cu ganduri de roire si care culege tot proteina (nu se intoxica-culege ca proasta )=fam voastre aduc polen la greu inainte de roire,da,da ... si marmota invelea ...
Hopa,na,la sfarsit vine pe linia lu' Nae - fam ''vaduvita ''de polen (sa nu mai zic proteina ) cam intra-n colaps ...
Sper sa nu-mi dati la gioale... stiu cine sunt = nimeni in iarba ; nu contest cartile /studiile /diplomele NIMANUI , am doar intrebari/indoieli si ''vorbesc'' cu voce tare (forum ).
Pe linia celor scrise /sustinute si de alti apicultori /dr inteleg asa :
-colectez polen inainte de S1___si pana laS4 fam care a fost vaduvita de polen culege ca nebuna nectar si datorita proteinei ''x''(n-o pot pronunta)mica comparativ cu hormonul juvenil nici nu roiese :shock: ,da,da .Roieste si lada sau la dv nu ?
Ma repet ,nu am in ochi o fam cu 3 albine ci una de 10Kh/zi la S/tei/FS .
Daca colectezi polen pana la canibalizare... m-ati pierdut pe drum .
Colegii care folositi gratia colectorului de polen sa nu plece matca , ma ajutati putin ?
Asta la prima citire, dupa a doua cine stie ce mai zic .
nae
 
Mesaje: 3375
Membru din: 11 Noi 2011, 19:29

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde jenica67 » 06 Ian 2013, 01:32

Si Daniel Popovici, sustine ca albinele de roire, aduna mai mult polen. Putem concluziona si invers, daca putem gasi familiile, care colecteaza foarte mult polen, ca isi urmaresc scopul, de a ajunge la dezvoltarea necesara roirii. Deci este un indicator.
Cele care nu au polen, aduna mai mult nectar, pentru ca acesta contine si urme de polen, si incearca prin aceasta sa suplineasca lipsa polenului, prin cresterea cantitatii de hrana energetica.
Reteta de turta tredusa, contine prea multa proteina, cantitatea de proteina este egala cu cea de zahar. Iar toate cartile noastre (citind specialisti internationali in apicultura), sustin ca turtele proteice, sunt atractive pentru albina daca, contin intre 10-15% proteina.
Toate astea sunt pareri personale.
Avatar utilizator
jenica67
 
Mesaje: 2557
Membru din: 08 Mar 2011, 17:30
Localitate: Resita

Următorul

Înapoi la HRANIREA ARTIFICIALA



Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Avram, berlogea, dwsn, Mihai80, MIHALACHE, nicu68 şi 21 vizitatori