de catalin.profiri » 05 Ian 2013, 16:47
Albine grase – Partea 1
Daca v-as spune ca exista o molecula uimitoare in corpul albinelor care le permite sa stocheze rezerve de proteina, sa produca laptisor de matca, sa ajute/provoace longevitatea matcii si a albinelor de iernare, este parte a sistemului imunitar, le ajuta sa creasca puietul primavara in absenta polenului, si are efect si asupra modului in care culeg? Cu siguranta ca ati dori sa fiti familiar cu o molecula atat de importanta!
Numele ei? Vitellogenin
In aceasta primavara eram in stupina aratand unei clase de copii un fagure frumos cu puiet proaspat depus. Fiecare celula stralucea cu "mancare pentru puiet". Am explicat elevilor semnificatia acelui lichid miraculos, ca era asemanator celui cu care mamiferele isi hranesc puii. Aproape toate animalele pe pamant (cu exceptia insectelor nesociale) ori isi abandoneaza puii ca sa aibe grija de ei, sau (in cazul pasarilor) ii hranesc cu aceiasi hrana pe care o mananca adultii. Albinele au aceasta abilitate miraculoasa de a hrani larvele cu o secretie produsa de propriul corp, asemanatoare laptelui – laptisor de matca si "laptisor de albina"
Laptisorul de matca
Aceste produse uimitoare sunt de fapt o imbinare de secretii glandulare si produsul bogat in nectar produs de albinele doici cu o varsta corespunzatoare. Larvele de lucratoare primesc "laptisor de lucratoare" in primele 2 zile, continand o secretie alba, bogata in lipide produsa de glandele mandibulare, si o secretie incolora, bogata in proteina produsa de glandele hypomandibulare. Dupa primele 2 zile, mancarea larvelor lucratoare isi schimba compozitia spre "lapte pt albina" – un amestec de "laptisor" din glandeld hypomandibulare si nectar. Mancare poate contine si pana la 5% polen, dar nu este sigur daca este un inerent " contaminant" din gusa. Laptisorul pentru lucratoare are un continut scazut de zahar la inceput (zaharul fiind mai mult glucoza), apoi continutul de zahar creste pentru larvele mai varstnice ( zaharul fiind mai mult fructoza).
Pe de alta parte botcile sunt permanent hranite cu laptisor de matca. Acest laptisor contine aproximativ in cantitati egale secretii ale ambelor glande, are un continut mai mare de zahar, si un continut diferit in vitamine decat al hranei pentru lucratoare. In mod surprinzator, reginele sunt produsul implicit al fiecarui ou fertilizat! Numai prin reducerea cantitatii de hrana, al tipului hranei, marimea si orientarea celulei, poate colonia suprima dezvoltarea "normala" a reginei, pentru a produce lucratoare.
Laptisorul de matca este hrana perfecta din lume – pentru matci. Botcile sunt hranite din abundenta, si innoata in laptisor de matca, din care se hranesc ca luptatorii Sumo, imbuibandu-se pentru a deveni frumusetile suple pe care noi le pretuim ( larva nu va defeca pana la ultima naparlire, asa ca hrana nu este alterata). Apoi reginele sunt hranite cu laptisor de matca pentru restul vietii lor, de catre albinele doici. Matca trebuie din nou sa manance cantitati importante – zilnic, in timpul dezvoltarii maxime a coloniei, matca depune un numar de oua care cantaresc aproape cat greutatea ei, ceea ce reclama o nutritie pe masura.
Polenul
Pana acum am discutat numai despre cerintele nutritionale ale larvelor si reginelor. Albinele adulte au nevoie deasemenea sa manance, si ele se "nasc" flamande. Imediat ce eclozeaza ele merg sa se hraneasca,intai cu o cantitatea mica de nectar pentru a avea energie. Zonele cu puiet sunt inconjurate de coronite de nectar sau miere, disponibile pentru albinele doici flamande, care produc toata "mancarea" pentru puietul necapacit. Deci albinele eclozate vor cauta apoi celule cu polen si incepe procesul de a ridica nivelul proteinelor din corpul ei. Ea mananca putin in primele ore dupa eclozionare, incepe sa depuna cu adevarat pe la 2 zile si ajunge la capacitatea maxima in jurul zilei 5. In acest punct, glandele care secreta mancarea si grasimile din corp sunt dezvoltate complet (considerand ca are la dispozitie polen adecvat) si va putea produce laptisor de matca. Va continua sa manance polen numai daca este necesar pentru a creste in continuare puiet, sau sa se "ingrase" pentru iarna. Din moment ce devine culegatoare, ea va satisface necesarul de proteine cerand laptisor bogat in proteine de la albinele doici (Crailsheim 1990)
Lucrul pe care trebuie sa il inteleaga fiecare apicultor este ca nutritia adevarata pentru colonie vine de la polen.
In mod specific, un amestec de polenuri de la plante variate si corespunzatoare, adunate de culegatoare, si carate inapoi in stup in cosuletele specializate pentru polen de pe picioarele din spate. Polenul este sinonim cu "mancare pentru albine" – el ofera proteine, lipide (grasimi), vitamine, steroli, minerale si micronutrienti de care albinele au nevoie pentru crestere si sanatate. Coloniile albinelor melifere au un necesar mare de polen – 15-45kg / an! Stimulul pentru adunat polen este in mare parte prezenta feromonilor produsi de larvele tinere – de aceea, apicultorii care vad cantitati mari de polen venind pe urdinis, in general presupun ca familia are regina din cauza puietului depus.
Albinele care colecteaza polen il cara direct in cuib si isi folosesc capul pentru a-l depune in celulele adiacente larvelor. Acest polen este consumat de regula rapid de catre albinele doici. Dinamica stocarii si consumului polenului duce in mod normal la coronite de polen in jurul puietului. Polenul care ramane stocat pentru perioade mai mari de timp, poate suferi fermentatie acida lactica in celula – acest proces duce la pastrarea polenului, asa cum se intampla cu varza murata sau iaurtul. Celulele cu polen pot fi acoperite cu miere in toamna, pentru a fi folosite in primavara urmatoare in timp ce colonia isi mareste volumul in lipsa polenului natural. Acest punct este unul important! Albinele melifere sunt insecte tropicale care au nevoie de un mediu cald, si mancare constanta (similar oamenilor). La fel ca oamenii, cand au migrat de la tropice spre climat temperat, au "invatat" sa isi ceeze adaposturi uscate ( stranse ghem intr-o scorbura/cavitate) pe care le pot incalzi la temperaturi comfortabile. In timpul iernii si sa isi pastreze mancarea in camari pentru vremuri grele (eg: orice perioada in care plantele nu infloresc).
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”