Prima pagină APICULTURA GENERALA RASE SI HIBRIZI DE ALBINE

Discutii despre rasele de albine existente in Romania si in lume . Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai....
Reguli forum
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii : viewtopic.php?f=35&t=6168

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde MIHALACHE » 09 Mai 2013, 23:04

ce rasa sunt?
Avatar utilizator
MIHALACHE
 
Mesaje: 168
Membru din: 23 Sep 2012, 16:28
Localitate: MIHAILESTI-GIURGIU

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde MIHALACHE » 09 Mai 2013, 23:10

IMG062.jpg
AM MICSORAT
Avatar utilizator
MIHALACHE
 
Mesaje: 168
Membru din: 23 Sep 2012, 16:28
Localitate: MIHAILESTI-GIURGIU

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde ovidiu_78 » 09 Mai 2013, 23:29

Poate fi orice :lol: :lol: cine stie....
"Nadejdea mea este Tatal,scaparea mea este Fiul, Acoperamantul meu este Sfintul Duh,Treime Sfanta,Slava Tie"
Avatar utilizator
ovidiu_78
 
Mesaje: 1386
Membru din: 29 Iun 2011, 19:59
Localitate: oradea

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde octav88 » 10 Mai 2013, 08:59

Toate matcile sunt identice?
octav88
 
Mesaje: 197
Membru din: 18 Mar 2011, 23:01
Localitate: Bucuresti

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Mircea_63 » 10 Mai 2013, 14:09

kiloz scrie:Era cu mult mai bine.Nu aveam vaci nebune,nu mincam cartofi cu gene de ghiocei si asa mai departe.Multi tare multi se zbat ca sa ajunga inapoi in diferite sectoare la rase uitate de mult sau ce se mai gaseste in locuri ferite de valul modelor ,sint lucruri care o sa fie platite scumpi dupa citeva generatii.Mergem dupa moda dar nu sintem constienti unde o sa ajungem !


Cred ca un raspuns mai bun decat acest articol, greu ar ar fi de gasit, chiar daca e cam lung si doar in aparenta off topic:

Norman Borlaug -cel care a salvat de la moarte un miliard de oameni

Oare câţi ştiu cine a fost şi ce a făcut? Norman Borlaug este, se pare, unul dintre acei binefăcători ai omenirii rămaşi aproape necunoscuţi. Cu toate acestea, munca lui a dus la salvarea a sute de milioane - unii merg chiar până la un miliard - de vieţi omeneşti. Un miliard de oameni au scăpat de moartea prin înfometare datorită lui. Opera vieţii lui a rămas cunoscută sub numele de Revoluţia Verde - o uriaşă schimbare în domeniul agriculturii, rod al unei munci titanice în slujba celui mai frumos ideal: pâine şi pace pentru toată lumea.

Cel ce avea să fie poreclit ”Omul care a salvat un miliard de vieţi” a fost, fără îndoială, o fiinţă cu idei umanitare grandioase, un vizionar, dar, în primul rând, un excelent specialist, un expert în meseria sa.


Agronom, specializat în patologie vegetală şi genetică, el a reuşit să transforme în realitate, în mai multe regiuni ale lumii, visul a milioane de oameni: recolte îndeajuns de mari pentru a hrăni o populaţie care flămânzea de generaţii şi care, la fiecare generaţie, plătea tribut foametei cronice - nenumărate vieţi omeneşti prea devreme curmate de condiţiile de trai cumplite, în primul rând insuficienţa hranei.

Norman Ernest Borlaug s-a născut în 1914, în SUA, într-o familie ce descindea din imigranţi de origine norvegiană. De la 7 la 19 ani, a lucrat la ferma de 43 de hectare pe care familia sa o deţinea în statul american Iowa. Apoi, la îndemnul bunicului său, care dorea să-l vadă ridicându-se deasupra condiţiei de simplu fermier fără prea multă şcoală, s-a înscris la Universitatea din Minnesota, muncind în timpul studenţiei, ca să poată plăti taxele şcolare.

În 1942, şi-a susţinut teza de doctorat la aceeaşi universitate, specializându-se în patologia plantelor şi genetică; a lucrat 2 ani la compania DuPont, ocupându-se de pesticide şi substanţe conservante, apoi a acceptat o slujbă în Mexic, ca specialist agronom. Iar aici a început cu adevărat cariera care urma să-l consacre drept „părinte al Revoluţiei Verzi.”

În 1940, preşedinte al Mexicului devenise Manuel Ávila Camacho, un om cu idei progresiste şi care, în cei şase ani cât a condus ţara (1940-1946), s-a străduit să atenueze problemele care făceau pe atunci din Mexic o ţară săracă şi subdezvoltată. A implementat politici de protecţie socială, a luat măsuri pentru reducerea analfabetismului, a continuat reformele agrare şi a strâns relaţiile de cooperare cu mari puteri economice ale lumii, inclusiv cu vecinul de la nord, Statele Unite ale Americii.

Preocuparea sa majoră era creşterea economică a Mexicului, iar pilonii pe care se sprijinea acest progres erau industrializarea şi creşterea producţiei agricole, pentru a combate sărăcia şi malnutriţia care afectau pe atunci o parte foarte mare a populaţiei.

Şi, în acest punct, interesul administraţiei Camacho s-a întâlnit cu preocupările profesionale şi cu viziunea umanitară a lui Norman Borlaug, precum şi cu oarecare interese de ordin economic ale SUA. Aici, în Mexic, unde Borlaug a lucrat timp de 16 ani, a început ceea ce avea să fie cunoscut mai târziu drept Revoluţia Verde - un ansamblu de practici agricole moderne care a dus la o sporire spectculoasă a producţiilor.

Proiectul în care a fost cooptat Borlaug, alături de alţi câţiva specialişti americani, se numea Cooperative Wheat Research Production Program, finanţat de Fundaţia Rockefeller şi Ministerul Agriculturii din Mexic, şi avea ca scop sporirea producţiei de grâu a Mexicului, ţară care, la vremea aceea, importa o mare cantitate din acest produs.

În cei 16 ani cât a lucrat Borlaug în cadrul acestuio program, au fost obţinute succese extraordinare. Practici agricole revoluţionare au permis sporirea spectaculoasă a cantităţii de grâu recoltat; de pildă, Borlaug a avut ideea de a obţine două recolte în acelaşi an, recoltând grâul vara din zone mai joase, unde se cocea mai devreme, şi transportând boabele în regiuni situate mai la sud, unde erau semănate la altitudini mai mari şi dădeau încă o recoltă, în cursul aceluiaşi an.


Prin încrucişări selective (peste 6.000 de încrucişări, îşi amintea Borlaug) au fost dezvoltate noi soiuri de grâu, soiuri semi-pitice, foarte productive, rezistente la boli. Soiurile de grâu cu tulpina înaltă şi subţire aveau tendinţa de a se îndoi şi culca la pământ (fenomen numit de agricultori căderea grâului), din cauza greutăţii spicului, care sporea mult atunci când grâul era tratat cu îngrăşăminte cu azot (pe care Borlaug le folosea pentru a ameliora solurile sărace în nutrienţi). Acest fenomen ducea la scăderi ale recoltei, deoarece afecta maturizarea plantelor, iar acestea deveneau şi mai dificil de recoltat. În schimb, soiurile semi-pitice avea o tulpină mai scurtă şi mai groasă, care susţinea mai bine spicele grele.

Borlaug povestea că primii ani petrecuţi în Mexic au fost foarte grei şi că nu rarareori a regretat că se alăturase proiectului. Era o lipsă acută de specialişti, de echipamente, iar fermierii se arătau ostili programului şi adesea refuzau să semene grâu, deoarece avuseseră experienţe neplăcute în anii anteriori, când suferiseră pierderi mari din cauza unei boli a plantelor, numită rugina grâului, care distrusese recoltele.

Dar Borlaug a perseverat. Soiurile dezvoltate de el şi echipa lui, rezistente la rugină, s-au dovedit productive, ideea de a obţine două recolte în cursul aceluiaşi an s-a dovedit viabilă, iar în ansamblu, succesul operaţiunii a fost extraordinar. În 1963, producţia de grâu a Mexicului era de 6 ori mai mare decât în 1944 (anul în care Borlaug îşi începuse munca aici), iar recolta nu numai că ajungea pentru consumul intern, dar permitea Mexicului să şi exporte cantităţi însemnate.




Revoluţia Verde în Asia

În anii 1960, a fost rândul Indiei şi al Pakistanului să beneficieze de efectele Revoluţiei Verzi. Erau vremuri foarte grele în această parte a lumii, subcontinentul indian era răscolit de conflicte militare, iar foametea făcea ravagii. Ajutoarele internaţionale, care soseau sub forma a milioane de tone de cereale, nu ajungeau să hrănească toată această populaţie flămândă, a cărei viaţă fusese dată peste cap de războaie şi care nu mai avea nici puţinul pe care îl putea obţine, de bine de rău, în vremuri de pace.

În aceste condiţii a sosit Noman Borlaug, trimis în India în martie 1963 de Fundaţia Rockefeller şi guvernul mexican, pentru a realiza şi acolo ceea ce izbutise atât de strălucit în Mexic.

Împotrivirea locuitorilor faţă de noi practici agricole, ca şi birocraţia guvernelor din India şi Pakistan, nu i-au permis lui Borlaug să înceapă imediat semănarea noilor soiuri de grâu pe care le adusese, însă în vara anulului 1965 foametea devenise atât de ameninţătoare, încât ambele guverne l-au autorizat să-şi începă proiectul.

Grâul a fost semănat în zgomotul tirurilor de artilerie şi, în ciuda faptului că fusese oarecum vătămat de un tratament cu pesticide incorect, aplicat înainte de expedierea spre Asia, a produs recolte mai mari decât fuseseră văzute vreodată în sudul Asiei. Ca urmare, India şi Pakistanul (dar şi Turcia, deoarece vestea se răspândise) au început să importe masiv grâu de sămânţă din soiurile superproductive dezvoltate de Borlaug şi echipa sa.

Amploarea efectelor a fost uluitoare: în 1967, Pakistanul a importat 42.000 de tone de grâu care, semănat pe o suprafaţă de 6.000 kmp, a produs o recoltă suficientă pentru a însămânţa, în anul următor, întreaga suprafaţă agricolă destinată grâului.

Producţiile deveniseră atât de mari, încât în multe locuri nu existau suficienţi muncitori care să adune recolta, camioane care să o transporte, saci şi clădiri în care să fie depozitată. Pe alocuri, unele consilii locale au închis şcoli pentru a depozita în clădirile respective uimitoarea recoltă de grâu - una cum nu se mai văzuse pe subcontinentul indian.

Efectele acestei intervenţii asupra economiei ţărilor din această zonă a lumii au fost cu adevărat colosale: în India, de pildă, recoltele de grâu au crescut de la 12,3 milioane de tone în 1965, la 20,1 milioane de tone în 1970, iar în 1974, India îşi producea deja toată cantitatea de cereale necesară pentru consumul intern.


În această perioadă, activitatea lui Borlaug şi efectele ei au început să fie desemnate cu numele de Revoluţia Verde - un termen lansat, se pare, de William Gaud, un funcţionar al Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională din SUA.

Utilizarea varietăţilor foarte productive de grâu care dăduseră rezultate atât de strălucite în India şi Pakistan a produs, de asemenea, rezultate notabile şi în alte ţări ale lumii - în America latină, în Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat şi câteva ţări din Africa.

Pe urmele acestor reuşite, au fost dezvoltate de alţi specialişti, în anii care au urmat, şi soiuri foarte productive de orez, care au contribuit, de asemenea, la sporirea producţiei de cereale în mai multe ţări ale Asiei.

Africa a beneficiat în mai mică măsură de Revoluţia Verde - deşi avea atâta nevoie - deoarece, la începutul anilor 1980, activiştii de mediu au început o campanie intensă împotriva extinderii metodelor lui Borlaug. Ei considerau o eroare gravă şi o ameninţare la adresa mediului faptul că Revoluţia Verde promova agricultura intensivă, cu toate aspectele ei problematice: utilizarea masivă a îngrăşămintelor anorganice (o practică agricolă care poate avea, într-adevăr, impact puternic asupra mediului) şi extinderea monoculturilor (suprafeţe întinse cultivate cu un singur tip de plantă, în dauna biodiversităţii); incriminau, de asemenea, faptul că aceste metode favorizau marile companii americane care comercializau seminţe şi produse agrochimice, dar menţineau ori chiar adânceau inegalităţile în rândul populaţiilor ţărilor africane, din cauza faptului că producţia, chiar mărită, nu ar fi fost distribuită echitabil.

Dacă unele dintre aceste critici sunt îndreptăţite din perspectiva impactului pe care anumite practici agricole moderne îl au asupra mediului, nu-i mai puţin adevărat că starea de sărăcie cumplită care domnea în multe zone ale Africii, cu mii de oameni murind de inaniţie în fiecare an, ar fi avut totuşi nevoie de soluţii mai nuanţate decât opunerea la creşterea producţiei agricole.

Fapt este că, făcând presiuni asupra unor guverne şi organisme internaţionale, unele grupuri ecologiste au reuşit să obţină reducerea drastică a exportului de îngrăşăminte către Africa şi stoparea finanţării unor proiecte de agricultură intensivă pe acest continent.

S-a făcut, prin urmare, mult mai puţin decât s-ar fi putut face şi dureros de puţin faţă de cât ar fi fost nevoie.

După marea foamete din 1984, din Etiopia, Borlaug a căpătat totuşi sprijinul unei organizaţii japoneze, numită ulterior Sasakawa Africa Association (SAA) , şi a demarat proiecte în câteva ţări africane, reuşind să sporească mult producţiile de grâu, porumb, sorg, manioc şi alte plante alimentare şi furajere. În prezent, se desfăşoară astfel de programe în cca. 15 ţări, în care 8 milioane de fermieri au fost instruiţi în tehnici moderne de agricultură, care au dus la creşterea de 2-3 ori a recoltelor. Din păcate, aici lipsesc, în mare măsură, sistemele de transport şi de irigaţii, lanţurile economice de producţie care, în urmă cu câteva decenii, asiguraseră succesul remarcabil al metodelor lui Borlaug în India şi Pakistan, astfel încât, în Africa, producţiile nu au cunoscut o creştere atât de spectaculoasă, iar programele au fost, în general, limitate la zonele mai dezvoltate ale continentului.

Ca orice mare om, Norman Borlaug şi-a avut opozanţii săi. A fost criticat pentru a fi promovat agricultura intensivă, cu cortegiul ei de efecte nocive; de asemenea, pentru faptul că utiliza încrucişările genetice - considerate nefireşti sau dăunătoare. În ultimii ani ai vieţii, Borlaug, în calitatea sa de genetician şi agronom, preocupat de sporirea productivităţii speciilor cultivate, a fost şi un susţinător al utilizării soiurilor de plante modificate genetic - o chestiune controversată a lumii moderne, care pune problema unor alegeri dificile. El considera că organismele modificate genetic (OMG) reprezintă singura soluţie pentru sporirea producţiei mondiale de alimente, în condiţiile în care suprafeţele de teren arabil sunt limitatate, iar populaţia tot creşte şi creşte.


Dar, dincolo de controversata problemă a OMG-urilor, rămâne neîndoielnic faptul că, fără el şi ideile lui, atât de eficient puse în practică, multe sute de milioane de oameni ar fi murit de foame - o tragedie faţă de care discuţia teoretică despre blestemul sau binecuvântarea plantelor modificate genetic pare un adevărat sacrilegiu.

Cândva, Borlaug a spus despre acei zeloşi activişti de mediu care luptau împotriva extinderii metodelor sale în regiunile sărace ale Africii: „Unii dintre activiştii de mediu ai naţiunilor occidentale sunt oameni de mare valoare, dar mulţi dintre ei sunt elitişti. N-au resimţit niciodată senzaţia fizică de foame. Îşi duc campaniile din birourile lor confortabile de la Washington şi Bruxelles. Dacă ar fi trăit măcar o lună în mijlocul nenorocirilor din zonele sărace ale lumii, aşa cum am trăit eu timp de 50 de ani, ar ţipa că vor tractoare, îngrăşăminte şi canale de irigaţie şi ar fi revoltaţi să audă că elitiştii de acasă încearcă să-i împiedice să obţină lucrurile astea.”


În afară de efectul direct asupra stării de nutriţie a populaţiei, una dintre cele mai importante consecinţe ale Revoluţiei Verzi a fost cruţarea unor mari suprafeţe de pădure care, altfel, ar fi fost distruse pentru a face loc terenurilor arabile. Defrişarea în scopul extinderii agriculturii este încă o plagă a lumii contemporane, dar avem toate motivele să credem că fără Revoluţia Verde ar fi fost mult mai rău.

Un cercetător american de la Connecticut Agricultural Experiment Station, Paul Waggoner, a calculat că, numai în India, practicile agricole de sporire a producţiei la hectar au salvat 400.000 kmp de ecosistem virgin de transformarea în teren agricol - o suprafaţă care reprezintă aproape 14% din suprafaţa Indiei!

Norman Borlaug a continuat, în tot cursul carierei sale, să susţină această idee, care s-a transformat în ceea ce specialiştii numesc azi „ipoteza lui Borlaug” - ideea că sporirea producţiei la hectar pe terenurile agricole deja existente este un mijloc eficient de a reduce despăduririle, prin reducerea cererii de teren agricol nou.



Hrană pentru pace

Pentru tot efortul său de a rezolva problema foamei în lume, Norman Borlaug a primit, în 1970, Premiul Nobel pentru Pace.

El fusese încredinţat mereu că între foame şi război există o strânsă legătură, că de fapt conflictele militare au drept cauză disputa în jurul resurselor şi, prin urmare, a asigura hrană şi un nivel de trai decent tuturor locuitorilor lumii este un mijloc de a încuraja şi menţine pacea.

Îndepărtarea spectrului foamei este începutul unui urcuş spre o stare mai bună din toate punctele de vedere, credea părintele Revoluţiei Verzi.

Kenneth M. Quinn, preşedinte al The World Food Prize Foundation, care l-a cunoscut pe Borlaug şi a lucrat cu el timp de câţiva ani, povestea cum, în 1968, a fost martor la imensele prefaceri pe care sporirea recoltelor le-a avut asupra unor comunităţi umane din Asia.

Pornind de la metodele lui Borlaug, la Institutul Internaţional de Cercetări asupra Orezului, din Filipine, oamenii de ştiinţă dezvoltaseră soiuri productive şi rezistente ale acestei cereale, pe care au început să le exporte către diferite ţări ale Asiei, unde orezul era un aliment de bază, dar producţiile erau mici şi, ca urmare, nivelul de trai era scăzut.

„Eram un tânăr implicat într-un program de dezvoltare comunitară, în Delta Mekong-ului, în 1968, când acest «orez miraculos» a sosit din Filipine", istorisea Kenneth M. Quinn. "Impactul în cele 8 sate în care lucram a fost pe cât de rapid, pe atât de uimitor. Cele 4 sate care erau accesibile de pe şosea au cunoscut îmbunătăţiri considerabile, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi bunăstarea generală a oamenilor. Noul soi de orez IR-8 s-a răspândit rapid atunci când ţăranii agricultori, pe suprafeţele lor mici de teren, au izbutit dintr-odată să obţină atât cantităţi mai mari la o recoltă, cât şi recolte duble. Faptul a dus la îmbunătăţiri vizibile în calitatea vieţii: mortalitatea infantilă a scăzut, malnutriţia a dat înapoi, iar copiii, mai ales fetele, au putut petrece mai mult timp la şcoală.

În acelaşi timp, a scăzut rapid intensitatea conflictelor armate şi a ostilităţilor militare. Parcă acea combinaţie de drumuri noi şi seminţe noi de orez ar fi făcut să pălească şi să dispară rădăcinile extremismului violent, într-un mod în care acţiunile militare nu izbutiseră. Prin contrast, celelalte 4 sate, care nu aveau poduri şi acces la şosele, au rămas îngropate în sărăcie: acolo, noile «seminţe miraculoase» n-au fost folosite, copiii au rămas pricăjiţi, iar războiul şi disidenţa politică au continuat fără nicio oprelişte.”

Poate că mai multe lucruri decât ne place să credem „trec prin stomac”. Iar dacă e aşa, atunci Norman Borlaug, în ciuda oricărei critici care ar putea fi adusă operei sale de-o viaţă, a făcut mai mult bine omenirii decât ne putem imagina. Când a încetat din viaţă, în anul 2009, arătase deja o cale eficientă de a rezolva unele dintre marile probleme ale lumii şi parcursese deja o bună parte din drumul spre reuşita deplină.

articol preluat de aici http://www.descopera.ro/stiinta/1086749 ... -de-oameni
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)
Mircea_63
 
Mesaje: 5459
Membru din: 15 Mar 2012, 12:55
Localitate: Timisoara

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde ovidiu_78 » 10 Mai 2013, 14:28

Si-au gasit marile corporatii un om de jos ca sa fie pe placul oamenilor de rand pt asi indeplini telurile lor,omg,monoculturi,etc acestea nu sunt lucruri bune,doar politica dusa de statele sarace sau exploatate de marile corporatii sunt cu adevarat nocive
Se face lobby puternic din partea acestor firme,mai era un film unde se zicea,cine controleaza semintele controleaza lumea,ca de acolo se produce si hrana si restul necasar existentei noastre,si cu adevarat asa e,caci un om flamand nu se mai impotriveste la orice i s-ar propune
"Nadejdea mea este Tatal,scaparea mea este Fiul, Acoperamantul meu este Sfintul Duh,Treime Sfanta,Slava Tie"
Avatar utilizator
ovidiu_78
 
Mesaje: 1386
Membru din: 29 Iun 2011, 19:59
Localitate: oradea

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde kamy » 10 Mai 2013, 21:47

63-ule,hai frate sa vedem ce zic si hailantii;
Otrava PERFECTA ! (la care nu renuntam...)
Iata articolul despre paine pe care trebuie sa-l citesti azi... si da-l si mai departe. Va rog dragi medici si activisti in domeniul sanatatii, diseminati aceasta informatie. Paine (acest tip de grau) cauzeaza si acidoza / candidoza.. ducand pana la cancer.. si multe altele...

Graul modern, otrava cronica perfecta, spune dr. William Davis.
Tot mai multi specialisti spun, sustinand stiintific si medical, faptul ca graul modern, soiul semi-pitic cu productie mare la hectar este "otrava cronica perfecta".
Daca suferi de artrita, imflamatii, boli de inima, diabet si alte boli cronice, este foarte posibil ca originea acestor boli sa constea in consumul zilnic de produse pe baza de grau.
Aceste informatii nu exista inca in limba romana, dar iat o traducere mai jos.
Vezi mai jos interviul cu Dr. William Davis, medic cardiolog, autor al cartii:
"Wheat Belly"
Loose the wheat, loose the weight and find the path back to health
"Burta de Grau"
"Elimina graul, elimina burta si regaseste-ti drumul spre sanatate"

Vezi interviu video aici (in engleza)

http://www.cbsnews.com/8301-505269_162- ... ctor-says/

Traducerea interviului:

Reporter: De ce, conform estimarilor dvstra. graul este atat de nociv?

Dr. William: Graul nu mai este grau, ci o planta semi-pitica de 45 cm, creata de cercetatori geneticieni inca din anii 60, 70, devenind o planta care are multe caracteristici despre care nimeni nu ne informeaza, cum ar fi existenta noii proteine - Gliadina. Nu este vorba despre gluten si nu vorbesc despre segmentul oamenilor afectati de acesta, cei care sufera de boala Celiaca. Aceasta proteina, gliadina, este un opiat si afecteaza toata populatia. Gliadina se leaga de receptorii opioizi de la nivelul creierului, stimuland apetitul , asa incat ajungem sa consumam in medie cu 440 calorii mai mult pe zi, 365 de zile pe an.

Reporter: Deci nu este neaparat vorba de graul in sine ci despre tipul de grau consumat.

Dr. William: Exact. Noi nu consumam graul pe care l-au consumat mama si bunica noastra, ci un grau foarte diferit, care a suferit modificari genetice in timpurile in care modificarea genetica era foarte imprecisa si cu rezultate imprevizibile. Acest grau afecteaza oamenii in multe moduri, probabil, cel mai probabil, fiind stimularea apetitului, dar mai sunt si altele.

Reporter: stiintific vorbind, ar fi posibil sa mai "dam timpul inapoi" si sa ne intoarcem la cultivarea tipului de grau din acele vremuri?

Dr. William: este foarte posibil, dar probabil nu este fezabil din punct de vedere economic avand in vedere ca graul modern are o recolta de 10 ori mai mare la hectar decat stramosul sau, deci implica sa cerem fermierilor si Agribusiness-ului sa accepte o pierdere si sa se intoarca la semintele vechi. Ei ar putea s-o faca, dar probabil nu o vor face. Acum s-a declansat o miscare in acest sens, si multi oameni au scaderi record in vanzari, tocamai din aceste motive. Probabil este un val masiv de schimbare. Daca trei oameni slabesc 5 kilograme, nu este mare scofala, dar cand vedem sute de oameni slabind 15, 40 sau 75 de kilograme, iar diabeticii scapa de diabet, oamenii care sufera de artrita capata o usurare considerabila si scapa de picioare umflate, oamenii scapa de arsuri, de sindromul colonului iritat, de depresie si altele, in fiecare zi.

Reporter: daca de astazi, omenii isi doresc sa inceapa sa manance mai sanatos dar nu-si permit sa cumpere de la un magazin special, sau nu-si permit sa-si cultive propriul grau, ce ar trebui sa faca?

Dr. William: Sa consume alimente dintr-un singur ingredient: avocado, masline, ulei de masline, carne, legume, vegetale, cu alte cuvinte, mancare adevarata, mancare care nu a fost schimbata catusi de putin de Agribusiness, si sigur sa nu consume cereale. Spunand cereale, ma refer la 90% din cereale care reprezinta graul modern si nu ma refer la orz, mei sau in. Deci este o problema la grau, acesta fiind trecut prin acest tip de modificari.

Reporter: totusi, sunt fermieri si chiar si Clinica Mayo (in SUA, dar si in Romania se sustine la fel N.T.) care sustin altceva, si anume ca trebuie sa avem o dieta echilibrata, aceasta incluzand si graul / faina de grau.
Dr. William: Asa este. Literatura de specialitate spune sa inlocuiesti ceva rau, cum ar fi faina alba, rafinata, cu ceva mai putin rau, cum ar fi cerealele integrale, graul integral, care aparent prezinta niste beneficii de sanatate si astfel vei fi expus la mai putine lucruri rele. Eu cred ca este ca in cazul fumatului. Nu mai fuma fara filtru ci fumeaza tigari cu filtru. Aceasta este o logica profund deficienta si eronata si aceasta este si logica nutritiei. Ce ar fi sa mergem la nivelul urmator si sa spunem: Hai sa eliminam graul integral cu totul, in special graul modern pe care oamenii de stiinta il numesc graul semipitic, si sa vedem ce se intampla. (N.T. acesta este si punctul meu de vedere, iar unii oameni m-au acuzat de extremism sau fiind prea categorica... DAR de ce sa alegi ceva mai putin rau decat rau daca poti sa alegi cel mai bun???). Atunci este momentul in care vezi nu imbunatatiri in sanatate, ci TRANSFORMARI in sanatate.

Reporter: si tocmai am mancat o chifla azi dimineata J. Deci dupa spusele dvstra. este o idee foarte proasta sa consumam chiar si paine integrala.

Dr. William: Da. Este o idee foarte proasta. De fapt, pot spune ca graul modern este Otrava Cronica Perfecta. Acesta cauzeaza diabet, inflamatie (celulara N.T.), boli de inima si hipertensiune. Iar pentru ca cerealele integrale cauzeaza mai putine rele decat faina alba rafinata acesta nu inseamna un lucru neaparat bun. Prin urmare, aici, trebuie folosita o logica total noua si clara. Elimina cerealele, elimina graul, in special cel semipitic de productie mare la hectar si atunci va fi momentul cand vom vedea adevarate TRANSFORMARI. Atunci vezi cand toti diabeticii renunta la medicatia lor, vezi cum dispare artrita reumatoidala renuntandu-se la pastilele antidurere la incheieturi, vezi reducerea colestrolului, si atunci vezi transformari incredibile in sanatate.
--
kamy
 
Mesaje: 1879
Membru din: 18 Dec 2011, 15:30

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Daniel Popovici » 12 Mai 2013, 16:55

off topic, dar din domeniul meu. Parerea mea:

Nu cred ca putem incrimina painea alba (sau carnea, laptele, etc.) pentru problemele de sanatate, ci excesul (in acest caz de paine alba) in detrimentul diversitatii.
Omul contemporan se alimenteaza din prea putine (tipuri de) surse alimentare - doar din cele mai eficiente economic - pe care le combina in fel si chip, dar pana la urma tot prea putine raman la baza.

Solutia sanatoasa nu e renuntarea totala la unele si adoptarea (la fel de extremista) a altora in schimb, ci diversificarea surselor alimentare.
Orice aliment consumat in exces si devent aliment "de baza" poate deveni daunator si poate duce la boli cronice specifice.
Daniel Popovici
 
Mesaje: 354
Membru din: 03 Noi 2011, 11:01

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde kamy » 13 Mai 2013, 22:10

fratilor de oftoapice sa va spui una patita:cumparam toata iarna paine de la o brutarie ,,select,, si nu e reclama ca face pita doar pentru un orasel mic,da vorba aia putin si bun!io cum mi-s taran(de la tara, ca tarani-s de doua feluri de la tara si de la oras) din tata-n fiu imi place pita,da dupa o masa d-aia ardileneasca balonare cat cuprinde!ehei varsta ,bai cu foiu cre ca tre sa subventionez v-un doctor ca m-or fi ajuns blestemuri!
mai de v-o luna de zile coboara nevasta jos din pod un brutar d-ala electric care face cate o paine de 1 kil in 2 ore,si s-a apucat de copt!ehei d-atunci poa sa moara doctorii ca nu mai am nika(nu si finu dragos ca ala-i specie rara)concluziunea,colburile alea puse in pita s-o tina frageda sa nu se intareasca sa ne facem cucuie ne cam fragezesc si burdihaiele si ne baloneaza!
kamy
 
Mesaje: 1879
Membru din: 18 Dec 2011, 15:30

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Va-Li » 25 Iul 2013, 20:01

Salutare tuturor !!! si bine v am gasit :) am citit aproape tot de pe forumurile de apicultura si va apreciez pe toti care va osteniti in a fi sinceri cu voi insiva dar si cu albina.Am vazut pareri pro si contra impotului de material selectionat (matci) si asi putea sa zic ca in mod paradoxal ca ma situiez undeva pe la mijloc pe scara parerilor pro si contra (import) ceea ce ma face sa cred ca toti aveti dreptate :) si sa ma explic:
Avand in vedere ca sunt centre de ameliorare a rasei locale apis meliffera carpatica care merge in paralel cu ceea ce facem noi in gradinile noastre avem siguranta ca putem apela la ele pt a cumpara matci carpatine in caz de esec,deci putem risca zic eu.
Nu traiesc exclusiv din apicultura de aceea vreau sa fac un experiment.Vreau sa imi impart familiile de albine in 7 grupe:
10 fam matci care le am(corcituri)
10 fam cu matci carpatine
10 fam matci de banat
10 fam matci moldovenesti
10 fam matci ligustica
10 fam matci carnica
10 fam matci caucaziana
fara buckfast.
Precizez ca matcile o sa le cumpar direct de la sursa.
Sa inteleg ca pot cumpara orice rasa dar nu am drept de multiplicare?
Ati putea sa detaliati cate ceva voi care lucrati cu asa ceva?precizez ca nu sunt un incepator in apicultura totul merge brici cu materialul ce il detin, si poate de aceea caut probleme pt ca nu am :lol: dar intradevar tentatia ,,noului,,este extrema.
in caz de catastrofa ma duc frumusel si cumpar 70 de reginutze le pun la loc si pe ´´experte´´ le bag la reginal :lol:
ce ziceti? ce parere avezi?
Va-Li
 
Mesaje: 28
Membru din: 25 Iul 2013, 14:47

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde kamy » 03 Aug 2013, 18:51

Ghiveci!
kamy
 
Mesaje: 1879
Membru din: 18 Dec 2011, 15:30

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Va-Li » 04 Aug 2013, 03:00

kamy scrie:Ghiveci!

Merci kamy pt raspuns :) am vazut ca esti unul(a) din greiii forumului dar daca nu imi explici putin si cum ai ajuns la concluzia asta asi putea considéra ca esti rau voitor si putin m ar interesa parerea ta.
Deci explicate putin... :)
Va-Li
 
Mesaje: 28
Membru din: 25 Iul 2013, 14:47

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Ioan Guist » 04 Aug 2013, 09:00

Va-Li scrie:10 fam matci care le am(corcituri)
10 fam cu matci carpatine
10 fam matci de banat
10 fam matci moldovenesti
10 fam matci ligustica
10 fam matci carnica
10 fam matci caucaziana
fara buckfast.
Precizez ca matcile o sa le cumpar direct de la sursa.


Familii carpatine de unde ei? Ca si eu caut si ...moca
Matci de Banat, poate de la unul doi apicultori mai ....ascunsi
Familii din Moldova? PAi...de la Poieni ???
Vad ca matci din Maramures, Apuseni si podisul Transilvan sau din Marginimea Sibiului nu vrei.Apropos de asta, de ce in toate cartiile se scrie de albina banateana, de cea de campie, de cea din podisul Moldovei si despre cea din interiorul Carpatic ...nimic.Ba mai mult, au fost vetre de ameliorare peste tot mai putin in Transilva.De CE?? mult m-am intrebat.Sa inteleg ca in transilvania nu e nimic de ameliorat?

De ce nu si Bukfast? Ce are asta ? doua picioare in plus?
De ce nu si ...alte rase?
Nu-mi permit luxu' sa fiu ...pesimist ! .
Avatar utilizator
Ioan Guist
 
Mesaje: 3635
Membru din: 20 Feb 2011, 21:43
Localitate: Cisnadie jud.Sibiu

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde balu » 04 Aug 2013, 11:27

10 e prea putin , nu e reprezentativ, scrie 100 de aia , 100 de ... :D
balu
 
Mesaje: 545
Membru din: 20 Iul 2011, 10:27
Localitate: berbesti vl

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Va-Li » 04 Aug 2013, 17:08

Ioan Guist scrie:
Va-Li scrie:10 fam matci care le am(corcituri)
10 fam cu matci carpatine
10 fam matci de banat
10 fam matci moldovenesti
10 fam matci ligustica
10 fam matci carnica
10 fam matci caucaziana
fara buckfast.
Precizez ca matcile o sa le cumpar direct de la sursa.


Familii carpatine de unde ei? Ca si eu caut si ...moca
Matci de Banat, poate de la unul doi apicultori mai ....ascunsi
Familii din Moldova? PAi...de la Poieni ???
Vad ca matci din Maramures, Apuseni si podisul Transilvan sau din Marginimea Sibiului nu vrei.Apropos de asta, de ce in toate cartiile se scrie de albina banateana, de cea de campie, de cea din podisul Moldovei si despre cea din interiorul Carpatic ...nimic.Ba mai mult, au fost vetre de ameliorare peste tot mai putin in Transilva.De CE?? mult m-am intrebat.Sa inteleg ca in transilvania nu e nimic de ameliorat?

De ce nu si Bukfast? Ce are asta ? doua picioare in plus?
De ce nu si ...alte rase?


-multe multumiri d le Guist :)
-in primul rand nu suntem aici pt a ne lua la misto ( 2 picioare +, - )
-nu agreez hibrizii
-intradevar ai dreptate ca albina romaneasca e cel mai greu de gasit (sau imposibil?)dar exact de aceea sunt curios sa vad diferentele intre ele ,precizez ca am citit despre 4-5 linii de meliffera carpatica(in RO)
-alte rase? da, ar mai fi albina russeasca
-am inteles ca lucrezi cu mai multe rase, hibrizi,linii de albine si poate ai avea un cuvant de spus in dreptul fiecaruia :) povesteste ne si noua putin despre diferentele dintre ele poate ne piere cheful de experimente :lol:
Va-Li
 
Mesaje: 28
Membru din: 25 Iul 2013, 14:47

Re: articol:Interzicerea Substituirii Raselor Locale cu Rase

Mesajde Va-Li » 04 Aug 2013, 17:32

balu scrie:10 e prea putin , nu e reprezentativ, scrie 100 de aia , 100 de ... :D

salutare balu :)
-sati spun o confidentialitate, dar asa in soapta (nu fac experimente doar pe 10% din stupina) ;)
-si sa ti mai spun ceva :D unul ca altii ar fi uitat la ce trebuie sa raspunda si s ar fi intrebat: oare pe cate vetre are cutare stupii?oare cum ... ... 700 ?, oare ...si oare .Intelegi de ce am preferat 10?
-acum daca ai ceva de subliniat la intrebarea de mai sus ti asi fi recunoscator dati cu parerea dar pune si argumentul sa iti pot respecta opinia, iar daca nu fa te neobservat,sunt de parere sa nu murdarim pagina cu raspunsuri de genul(vezi postarea ta)
multumesc anticipat
Va-Li
 
Mesaje: 28
Membru din: 25 Iul 2013, 14:47

AnteriorUrmătorul

Înapoi la RASE SI HIBRIZI DE ALBINE



Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 18 vizitatori