cristi_vidican scrie:oxid de fier și ulei de in am folosit și eu, dar n-am fost mulțumit. Se înnegrește în timp.
Calitatea vopselei o vezi după 2-3 ani. După 1 ani, toate sunt bune.
Dar, suntem curioși. Poate vedem și niște mostre, cum arată în timp
Cristi,
Dupa cum o sa citesti mai departe nu este vorba de o" vopsea pe baza de ulei de in". Nu are luciu si nu creaza o pelicula hidrofoba. Are un aspect mat (ca de lut). Se uda daca ploua dupa care se usuca permitand lemnului sa respire eliminand spre exterior vaporii de apa de la interiorul stupului. Utilitatea ei consta in principal in protejarea lemnului de radiatia ultravioleta care, impreuna cu umezeala, il distruge.
Deci, reteta pentru 5 kg vopsea ce ajunge pt. cca. 15 m2:
- 3,2 l apa;
- 260 g faina (grau sau secara)
- 1 kg praf pigmenti naturali (eu am folosit ocru - oxid de fier);
- 100 g sulfat de fier ( se poate elimina desi este f.recomnadat pentru utilizari exterioare avnd rolul de a impiedica dezvoltarea ciupercilor ?!?);
- 400 ml ulei de in ( ce are rolul sa stabilizeze stratul de "pap de faina" si pigment);
- 40 ml sapun lichid (eu am folosit detergent pentru vase).
Preparare:
- se pun la fiert 2.8 - 3 l apa;
- cu restul de apa se "inmoaie" faina pentru a nu se face cocoloase dupa care se adauga peste apa fiebinte si se amesteca timp de cca. 15 minute continuand fierberea;
- se adauga pigmentul si se fierbe in continuare amestecand timp de cca. 15 minute;
- se adauga uleiul de in si se continua fierberea amestecand timp de cca. 15 minute;
- se adauga sapunul lichid (ce are rolul de a emulsiona uleiul); se amesteca si se lasa sa se raceasca.
Daca e nevoie se dilueaza.
Pe informatiile care le-am gasit, vopseaua trebuie folosita in interval de cateva zile; nu se va stoca pentru o perioada mai lunga.
Utilizare:
Pe lemnul natur se da un strat (eventual se mai dilueaza vopseaua), se lasa sa se usuce 1 zi dupa care se mai da un strat. Evident: nu se admit pete de grasime!!!
Pe lemnul vopsit anterior cu "vopsea suedeza", se indeparteaza eventualele exfolieri cu o perie aspra, se desprafuieste sau se spala si se da un strat de vopsea daca cel anterior este uscat.
Pentru lemnul ce a fost vopsit anterior cu vopseluri alchidice sau pe baza de ulei, vopsirea este eficienta numai daca se curata straturile vechi de vopsea.
Vopsirea se repeta dupa doi ani de la prima vopsire. Vopsirile ulterioare se fac la intervale de 10 ani. Dupa cum vedeti, se pot vopsi stupii "cu albina in ei" intrucat vopseaua nu este toxica si elementele stupului se dezlipesc f.usor. Se recomanda ca suprafata lemnului sa fie cea obtinuta de la gater fara a mai da scandura la abricht. De retinut ca vopsirea nu se face pe o suprafata uda sau aflata in plin soare nici la temperaturi mai mici de 5 °C.
Revin: este vorba de o vopsea traditionala in Scandinavia si este in continuare populara acolo si in Canada. Asta spune mult intrucat cred ca au acces la "ultimul racnet" in materie de vopseluri
si nici saraci nu sunt...
Eu am preparat numai 3 kg de vopsea si mi-a mai ramas dupa vopsirea a 3 stupi Warre a 4 caturi fiecare; cred ca trebuia s-o mai diluez ?!?. Recunosc, m-am grabit si nu am respectat cele 24 ore intre primele doua straturi. Mai mult, ca "sa acopar"mai repede lemnul, am lasat in unele locuri un strat mai gros
asa ca prin unele locuri va trebui sa mai vopsesc o data; dar asta la primavara daca albinele vor supravietui peste iarna dupa asa un an apicol si asa un apicultor
Pe youtube cautati filmuletul:
Peinture suédoise aux pigments naturels pour ruches. Informatiile sunt in franceza dar este vorba de ce am scris mai sus. Interesant mi s-a parut cum masoara volumul de ulei si sapun intr-un pahar de unica folosinta unde a trasat niste repere tinand cont ca 1 ml apa cantareste aprox. 1 gram;