cornelioandanciu scrie: A fost odata o comunitate umana ....
Asta este viata de miner, pe nedrept numiti de unii "de-ai lui Cosma"
Individual nu-i judec. Ca indivizi nu stiu cati dintre noi luati cu bucata ar fi strigat: "Pe Iisus il vrem, si nu pe Baraba il vrem."
Sociologia, psihologia sau psihosociologia au gasit sau vor gasi explicatii si scuze, dar este prea proaspat ce s-a intamplat ca sa nu tresar la asocierea de mai sus. "Comunitate umana...pe
nedrept numiti "de-ai lui Cosma".
Daca Dobazil afirma ca este Socialist... este luat de unii cu huooo.
Acuma, cum ar fi corect? Sa il luam si pe colegul CD cu huooo? De ce nu?
Uneori apar tendinte de manipulare extremista. Cum ar veni acum sa va povestesc cum ca nu minerii au fost cei manipulati, ci comunismul a avut forma aceasta agresiva din cauza comunitatii mineresti? In `77 mineritul era o afacere paguboasa pentru tara, dar n-avea nimeni curajul sa inchida minele de frica minerilor. Macar n-au mai investit prea mult in aceasta ocupatie... dar si asa minerii pusesera de o revolta.
Tara gemea sub datorii si trebuia sa tina in spate o mare comunitate minereasca, bine platita, care muncea intradevar din greu dar... in paguba. Insa nu avea nimeni curajul sa spuna asta, de frica lor, a minerilor.
Oameni puternici, rezistenti si foarte uniti, lucru specific acestei activitati, reprezentau o forta in caz de revolta. Nu se putea compara cu comunitatea textilistelor de exemplu. Li se alaturau minerilor si alte comunitati puternice.
In final socialismul s-a prabusit tocmai pentru ca nu avea pe cine sa mai bage in fata. Nu exista forta politica de schimb. Asa ca nici schimbari prea mari nu putea face. Toti iubeau socialismul, iar pentru ei asta insemna sa nu se schimbe nimic. Nu poti fi socialist si sa inchizi o mina.
Socialismul a murit pe mana lui si a minerilor.
Cand s-a ivit ocazia, Iliescu i-a scos la lupta. Un fel de "Ati distrus socialismul tocmai din iubire de socialism. Acum sa va vad!"
Ei au daramat economic socialismul. Nu constient si nici nu erau ei vinovati, ci socialismul care nu avea curajul sa le spuna adevarul. Tot ei au fost la un pas sa darame ce s-a castigat prin revolutie. Au fost o mare forta si ca orice forta, cand e prea mare devine periculoasa.
In treburile astea insa, daca te implici emotional, e greu sa fii lucid. Daca bunicii si parintii mei ar fi fost mineri, sau eu, probabil vedeam intr-un fel, iar daca eram victime ale mineriadei, vedeam in alt fel.
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)