Prima pagină APICULTURA GENERALA CRESTEREA MATCILOR

Discutii despre diferite metode de crestere a matcilor in stupina , imperecherea matcilor , transport si introducere in noile familii de albine .
Reguli forum
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii : viewtopic.php?f=35&t=6168

Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde Ioan Guist » 09 Dec 2015, 23:18

Am o intrebare.

Cum ar trebui sa arate o intalnire a apicultorilor Romani, in care sa se discute deschis problema:
- import de material genetic sau lipsa lui;
- existenta si starea AM Carpatica;
- necesarul apicultorului din punct de vedere genetic in aceasta tara.

Rog frumos un moderator sa deschida si sa dea un titlui acestui subiect.Multumesc frumos.

Edit: Am dat curs propunerii! M63 :D
Nu-mi permit luxu' sa fiu ...pesimist ! .
Avatar utilizator
Ioan Guist
 
Mesaje: 3635
Membru din: 20 Feb 2011, 21:43
Localitate: Cisnadie jud.Sibiu

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde vevidadra » 09 Dec 2015, 23:46

Ioan Guist scrie:Am o intrebare.

Cum ar trebui sa arate o intalnire a apicultorilor Romani, in care sa se discute deschis problema:
- import de material genetic sau lipsa lui;
- existenta si starea AM Carpatica;
- necesarul apicultorului din punct de vedere genetic in aceasta tara.

Rog frumos un moderator sa deschida si sa dea un titlui acestui subiect.Multumesc frumos.

Edit: Am dat curs propunerii! M63 :D


Noroc ! :)

În ce privește importul de material genetic vă dau o adresă și sper să vă ajute în clarificarea unor lucruri:
http://www.agir.ro/buletine/992.pdf
Avatar utilizator
vevidadra
 
Mesaje: 355
Membru din: 31 Mar 2012, 17:23
Localitate: r.Moldova, or.Ungheni

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde Ioan Guist » 10 Dec 2015, 08:04

Multumesc de informatie.

Ideea e ca link-uri avem fiecare cate o galeata.Si se mai bat si cap in cap.O discutie civilizata , la o cafea o maslina , o jumara ...ceva acolo ,cred ca aduce muult mai multe raspunsuri.
Am deschis subiectul fiinca se vrea a se organiza o astfel de intalnire in care sa fie prezenti apicultori din toate "taberele"
Cum trebuie sa decurga intalnirea? Vorbim toti deodata? sau cum?


Mircea din 63, multam
Nu-mi permit luxu' sa fiu ...pesimist ! .
Avatar utilizator
Ioan Guist
 
Mesaje: 3635
Membru din: 20 Feb 2011, 21:43
Localitate: Cisnadie jud.Sibiu

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde proapis13 » 10 Dec 2015, 09:52

Oficial si Legal in Romania nu exista decat Apis melifica carpatica...
Legal este interzis importul de regine pentru protejarea materialului genetic autohton
Discutia ar trebui deschisa de catre cei ce au ameliorat si folosesc alte rase dacat carpatina noastra
Ar trebui prezentat cum se comporta in stupii folositi la noi productie etc
La discutii ar trebui sa participe reprezentanti ai Statiunilor de cercetare de la noi si sa vina cu documentatia pe masa vizavi de ce s-a facut in ultimii ani pentru protejarea carpatinei si rezultatele obtinute,plus perspectiva
La sfarsit sa se compare rezultatele si sa se vina cu propuneri
Bineinteles ca apicultorii profesionisti or sa mearga in continuare pe rasele cu productie de miere si mat genetic superioare carpatinei,specialistii or sa tina partea carpatinei iar hoby-stii or sa se multumeasca cu un melanj de rase
Parerea mea...
Informatia se gaseste in carti,carti pe care din pacate,odata cu feisbucareala apiculturii,nu le mai citeste nimeni...
Avatar utilizator
proapis13
 
Mesaje: 7329
Membru din: 24 Feb 2011, 17:20
Localitate: Drobeta Turnu-Severin

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde vevidadra » 10 Dec 2015, 10:07

Salutare ! Aveți o intenție foarte bună și este chiar binevenită. Oricum comunicarea tot timpul va da unele rezultate între discuțiile cu tabere diferite.
Acest lucru sa întîmplat și la noi cu vre-o cîțiva ani în urmă. Problema este că mulți apicultori nu au încredere în structurile statului, care la rîndul lor fac regulile de lucru în țară. Sau mai bine zis lipsește acea colaborare între apicultori și ele. Aici am o părere personală din ce cauză sa întîmplat acest lucru : - moravurile sovietice.
La voi printr-o hotărîre de guvern sa planificat redresare fondului genetic a albinelor pentru anii 2014-2016. La noi planificarea a fost mai înainte și pe mai mulți ani.
Iată lincul cu autorizațiile pentu aceste activități :
http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorS ... e%20RG.pdf

Cît privește satisfacerea necesarului de material biologic nu va mai fi după planificare, ci după cerere și ofertă. După informațiile mele aveți în țară deja 130 de unități autorizate să producă regine. La Iași lîngă mine sunt 3. Aveți de toate, înafară de credibilitatea în acești producători care se verifică în timp. Trebuie să aveți răbdare și să colaborați cu acesti producători fie că se trag din apicultori sau structurile statului.
Și în final, la discuții nu trebuie să borbiți toți odată sau să criticați. Din timp trebuie să aveți propuneri constructive la redresarea situației. Și aveți dreptate că pe forum se poate de pregătit din timp.
Părerea mea cum văd situația dinafara Romaniei ! Avem aceleași probleme ! La voi țara e mai mare și birocrație mai multă ! Sănătate !
Da, nu în zadar am trimis lincul din prima postare ( cu privire la pericolul de dependența apicultorilor la cumpărarea reginelor importate )
Avatar utilizator
vevidadra
 
Mesaje: 355
Membru din: 31 Mar 2012, 17:23
Localitate: r.Moldova, or.Ungheni

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde mellis » 10 Dec 2015, 11:05

Ioan Guist scrie:Multumesc de informatie.
Cum trebuie sa decurga intalnirea? Vorbim toti deodata? sau cum?
Mircea din 63, multam

La noi sunt multe probleme - printre care - o mare problema de "ascultare activa"... fata de altii, multi nu respecta/asculta parerea celuilalt - vorbeste peste el/nici macar nu asculta ... se poate corecta - dar mai intai trebuie constientizata... o intalnire sanatoasa decurge prin partea de prezentare - intrebari ulterioare..
Cat despre hobisti - sunt destui care au marfa buna - putin si bine. Pentru imbunatatire este loc mereu..fiecare testeaza pe propriua piele si se orienteaza cum stie mai bine (din pacate) ...
Sanatate..
Sa mergem inainte, ca inainte era mai bine...
Avatar utilizator
mellis
 
Mesaje: 3505
Membru din: 19 Ian 2015, 02:22
Localitate: Timisoara

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde MyBees » 11 Dec 2015, 00:27

Ioan Guist scrie:..O discutie civilizata , la o cafea o maslina , o jumara ...ceva acolo ,cred ca aduce muult mai multe raspunsuri.
Am deschis subiectul fiinca se vrea a se organiza o astfel de intalnire in care sa fie prezenti apicultori din toate "taberele"
Cum trebuie sa decurga intalnirea? Vorbim toti deodata? sau cum?


Salutare Ioan,

Cred ca n-a iesit bine la Hamba, asa-i? :)

Ca sa iasa o discutie civilizata, si sa nu ramai doar cu maslina si jumara, e musai sa fie o intalnire organizata la modul profi. Se vrea de catre cine? Exista cineva care vrea sa organizeze o asemenea intalnire sau stupari care ar dori asta?
"Choose a job you love, and you will never have to work a day in your life"
---
my flickr | my facebook | my pinterest | my blog | my YM: MyBees_ro@yahoo.com | my Google+
Avatar utilizator
MyBees
 
Mesaje: 1285
Membru din: 23 Feb 2011, 13:01
Localitate: Bucuresti, stupina in Dambovita

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde nae » 11 Dec 2015, 10:53

MyBees scrie:Ca sa iasa o discutie civilizata, si sa nu ramai doar cu maslina si jumara, e musai sa fie o intalnire organizata la modul profi. Se vrea de catre cine? Exista cineva care vrea sa organizeze o asemenea intalnire sau stupari care ar dori asta?

N-o sa particip la aceste intalniri pana nu rezolvam alte probleme :
-7 modele de stup in exploatare ,nu
-ME pe un corp ,nu
-PNA care recompenseaza matci cat unghia,nu
-...........,nu
Pana nu faci apicultura industrial discutia despre genetica nu e luata-n serios .
Momemtan interesul e mic ( sa-mi vand ragalia) si miere nevanduta pe piata
Cand INTERESUL o sa fie mare (lipsa mierii) se vor gasi si bani si meseriasi si ascultatori in sala .
Si pe forum se vorbeste dar nu articulat , nu pe limba geneticii ci a interesului ; omul simte cand ''te balbai dupa dictare'' si nu e atras .
Forumul e mult mai serios decat o sala cu discurs ''unic'' si mult mai potent prin varietatea de opinii , parerea mea 3.14 .
nae
 
Mesaje: 3375
Membru din: 11 Noi 2011, 19:29

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde peterneamt » 11 Dec 2015, 12:30

Societatea insectelor se caracterizeaza in urma evolutiei fiziologice si genetice de-a lungul timpului, printr-o diviziune a muncii si a instinctului social, avand de-a face cu indivizi solitari si coloniali asa cum se intalneste in societatea furnicilor, viespilor si albinelor, considerate asa numite „supraorganisme” in care functiile de relatie si nutritie sunt un tot unitar [1,6].

Himenopterele sunt un ordin ce cuprinde cca. 100.000 de specii, dintre aceste specii cca. 25.000 de specii sunt reprezentate de albine , unele solitare ce-si construiesc tunele si se hranesc cu miere si polen iar altele sunt sociale, grupate in colonii alcatuind caste compuse din femela fertila matca, lucratoarele cele mai importante in furnizarea productiei de miere si trantorii [6].

Lucratoarele, indivizi importanti in productia de miere, au o activitate variata in functie de varsta si procesul fiziologic dezvoltat, astfel explicand stransa legatura dintre comportamentul acestora in ce priveste gradul de colectare a polenului si functia lor fiziologica.

Segmentul evolutiv al albinelor

Acest nivel de organizare sociala se considera o cauza a succesului evolutiei si vietii ecologice al albinelor, furnicilor si viespilor (Oster Wilson 1978) [1,4].

Höllodobler Wilson (2008) au numit societatea organismelor „superorganisme”, caracterizate prin diviziune reproductiva si a muncii, sterilitatea lucratoarelor fiind cheia armoniei sociale , astfel fiind inlaturate conflictele societatii de reproducatori (Wilson Sober 1989 ) [1,4].

Albinele au evoluat acum 100 milioane de ani din viespi salbatice ce si-au format obiceiul de a se hrani cu nectar [6]. Fosilele adevaratului gen Apis sp. dateaza din perioada Cretacica si au fost descoperite in Germania de Vest acum 22-25 milioane de ani [6]. Albinele ar fi evoluat din Apis dorsata si Apis florea in perioada Oligocenului, urmand evolutii separate [6]. Separarea fizica a avut loc in timpul glaciatiunii, urmand sa mai existe un contact intre ele dupa interventia omului [6].

Diviziunea castelor

In societatea albinelor ce stabilesc comportamentul si caracteristicile genetice la lucratoare sunt astfel delimitate: coloniile sunt alcatuite din sute de masculi trantori proveniti din oua nefecundate cu o durata de viata intre doua si opt saptamani in functie de sezon [6]. Rolul acestora este de a se imperechea cu matcile pentru a asigura perpetuarea speciei, de a crea un confort termic la cuiburile de puiet si de a le aerisi. In timpul iernii acestia nu sunt primiti in cuib ajungand sa moara prin inanitie , singurul caz exceptat de la regula este doar daca matca nu mai exista [6].

Matca poate trai pana la opt ani, este activa pe toata perioada vietii ajungand sa depuna pana la 3000 de oua in 24 de ore in luna iunie, in aceasta perioada este ingrijita si bine hranita de lucratoare . Matca este apta de imperechere numai pana la 20-30 de zile de la eclozare, urmand ca in lipsa imperecherii sa depuna numai oua nefecundate din care vor iesi trantorii [6]. Aceasta paraseste cuibul doar pentru a-si forma o noua familie, in momentul roirii lucratoarelor impreuna cu trantorii sau daca exista o parazitare puternica a cuibului [6].

Lucratoarele

Importante in zootehnie au un schimb de generatii la 6-9 luni, vara atingand apogeul de 40.000-60.000 de indivizi, in lipsa reginei pot depune oua din care ies trantorii [6].

Lucratoarele sunt o noutate in evolutie fiind o diversiune de la dezvoltarea reproductiva a femelei [1,4]. Acestea au o diviziune a muncii bine stabilita, bazate pe aspectele fiziologice in functie de fiecare varsta (Seebz 1982, Robinson 1992) [1,2], astfel cele mai tinere hranesc larvele, mentin stupul si prelucreaza mierea, iar cele mai invarsta se ocupa de colectarea polenului ce reprezinta o sursa de proteina pentru puiet, sau colecteaza nectarul , o sursa de carbohidrati, observandu-se ca totusi unele au preferinte mai mari de a colecta polenul decat nectarul (Page et al. 2000) [1,2].

Albinele ce colecteaza nectarul s-a constatat ca-l prefera pe cel cu o cantitate mai mica de zahar fiind mai sensibile la sucroza. Intre cele doua tipuri de albine s-au observat diferente semnificative asociate cu procesul reproducator (Amdam et al. 2009) [1,3]. S-a observat faptul ca lucratoarele care colecteaza mai mult polen prezinta un ovar mai mare cu multe ovariole, decat cele ce colecteaza mai putin.

Dupa perioada adulta, lucratoarele secreta o cantitate mai mare de vitelogen (vg) insa in lipsa reginei acestea pot depune oua sterile (Amdam et al 2006) un lucru descoperit si la albinele africane (Makert et al 2006) [3]. Albinele africane au o tendinta mai accentuata de a colecta polenul decat nectarul, avand si o expresie a genei secretoare de vitelogen mai pronuntata ce le face sa fie mai productive (Tsuruda et al 2008) [1,3].

La insecte, semnalul ovarian dat de hormonul ecdisteroid, de la nivelul gonadei, actioneaza impreuna cu hormonul juvenil pentru a exprima stadiile senzoriale si comportamentale in diferite perioade reproducatoare (Simonet et al 2004) [1,2] ce duc la semnale endocrine majore schimband astfel modul de viata, astfel cantitatea de polen colectata constand in gradul evolutiv de reproducere .

In momentul inactivitatii sexuale, ovarul este slab dezvoltat, un lucru ce cauzeaza instinctul slab al albinei de a-si procura polenul ca sursa de hrana pentru larve, in timp ce in perioada fertila se inregistreaza o cantitate mai abundenta de vitelogen , proces asociat cu o colectare mai abundenta a polenului [3].

Variabilitatea secretiei de vitelogen este data de o gena pleiotropa ce corespunde cu a stramosilor [1,3]. In momentul disparitiei acesteia o parte dintre lucratoare vor avea o afinitate mai mare de a colecta nectarul [3]. Expresia catenei secretoare de vitelogen (vg) poate fi corelata cu marimea ovarului (Tsuruda et al 2008), la albinele africane spre exemplu, ce prezinta mai multe ovariole, aparand astfel o frecventa mare a genei vitelogene transcripte legate de comportamentul de strangere a unei cantitati semnificative de polen, asadar un fenomen dat de expresia genetica (Amdam et al 2009) [3,5].

Alte aspecte genetice care diferentiaza cele doua tipuri de lucratoare sunt: receptorul hormonal nuclear, o gena omoloaga HR46(pln 2) si o fosfoinositida 3-kinaza ce codeaza gena PDK1(pln 3), aceasta din urma fiind determinanta [1,5].

Baza reproductiva consta in secretia de vitelogen, hormonul juvenil ce mentine stadiul larvar opunandu-se nimfozei, influenta factorilor de mediu si disponibilitatea hranei, aceasta influentand si substratul receptor pentru insulina. Hormonul juvenil controleaza secretia de vitelogen dezvoltand un anumit comportament [1,3,5].

In concluzie, expresia genetica si fiziologica joaca un rol important in manifestarea comportamentala direct legata de forma si marimea ovarului, cantitatea de vitelogen si hormonul juvenil (Huang & Robinson 1995, Amdam et al 2004, Linksvazer et al 2009) [1,3].

Studii genetice referitoare la determinarea sexelor s-au gasit la himenoptere, unde exista un locus cu cateva alele ce dau dezvoltarea sexuala (Cook, 1993), fenomen numit mecanism de determinare complementara a sexelor (csd) [5].

Diferentierea sexuala este un proces fundamental in fenomenul vietii ce duce la diviziunea pe caste si impartirea muncii bine stabilite (Amdam & Omholt 2003) [1] chiar si cuiburile construite avand un rol strict delimitat in functie de fiecare casta.

Obiective:

1. Ameliorarea insusirilor productive ale albinei melifere romanesti (A.m. carpatica) din diferite zone ale tarii (ecotipuri) si imbunatatirea programelor de ameliorare;
2. Difuzarea în zonele de influenta a materialului biologic ameliorat (matci si roi artificiali), cu efecte amelioratoare pentru populatia locala, in vederea sporirii capacitatii productive a fondului apicol din aceste zone;
3. Obtinerea de noi linii de albine cu insusiri valoroase in special de productie si rezistenta la boli;
4. Standardizarea unei metode de evaluare (bonitare) si selectie a familiilor de albine care sa permita o mai buna monitorizare a puritatii de rasa si a potentialului biologic al albinei romanesti
5. Optimizarea si implementarea unor tehnici moderne de morfometrie si biologie moleculara pentru evaluarea puritatii de rasa a albinei romanesti (A.m. carpatica) cu aplicabilitate in programele de ameliorare;

Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) s-a format în conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpatica. Climatul continental temperat de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse si neuniforme de la o zona la alta si de la un an la altul precum si variatii relativ mari de temperatura de la un sezon la altul.
Din punct de vedere taxonomico-ecologic sunt unanim acceptate pentru albina noastra cinci zone bioapicole principale (de referinta) carora le corespund din punct de vedere adaptativ o serie de ecotipuri relativ izolate reproductiv, acolo unde exista populatii care nu au fost influentate de transferul de genofond din alte zone:
-Campia sudica dunareana
-Zona colinara subcarpatica
-Podisul Transilvaniei si Campia Vestica (inclusiv Banatul)
-Podisul Moldovei
-Podisul Dobrogei (inclusiv Delta)
Din punct de vedere morfometric principalele caracteristici ale albinei romanesti au in vedere:
- lungimea trompei cuprinsa intre 6.02 mm si 6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,4-9,6 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 şi indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.
Din punct de vedere comportamental albina romaneasca (carpatina) este o rasa de albine foarte blanda, cu un comportament deosebit de linistit pe faguri. Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii (anecbalie = inlocuire naturala periodica a matcii). Este putin predispusa la furtisag si are un instinct moderat de roire.In timpul roirii cladeşte cca.30-50 botci si numai in cazuri cu totul exceptionale peste 100. Capacirea celulelor cu miere este predominant „uscata”, uneori intermediara (mixta). Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere, in cazul culesurilor de mare intensitate, particularitate biologica ce ingreuneaza intretinerea sa in stupi orizontali. Tendinta de propolizare este slaba.
Din punct de vedere productiv A.m. carpatica este o albina productiva, la familiile de albine recordiste in conditii exceptionale de cules productia de miere medie multianuala putand atinge 50-60 kg/familie.
Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenta si pentru mentinerea în stare curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura prin pepinierele sale de la Bucuresti, Moara Vlasiei-Ilfov, Poieni-Iasi si Bididia-Tulcea produce anual matci selectionate care se difuzează in teritoriu.
Albina romaneasca este bine adaptata conditiilor pedo-climatice in care s-a format, introducerea raselor straine (caucaziene, italiene, etc) dovedindu-se contraproductiva. Pe termen mediu si lung, poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastruoase asupra patrimoniului genetic autohton, fiind recunoscuta situatia unor tari în care albina de origine a disparut prin metisarea cu rase straine.
Apis mellifera carpatica a fost medaliata de trei ori la congresele internationale ale Apimondia pentru caracteristicile valoroase de comportament si productivitate.
Caracter ereditar

Caracterele ereditare se refera la transimiterea anumitor insusiri de la parinti la descendenti. Faptul ca toti reprezentantii unei anumite specii seamana intre ei se datoreaza acestor caractere ereditare. Variatia din randul indivizilor ce apartin unei specii este data de caractere ereditare, factori de mediu sau o combinatie a acestora.
Cromozomi

Organismul albinei este unul pluricelular, fiecare celula constituienta avand un nucleu. Acesta contine majoritatea bagajului genetic al celulei, reprezentat de gene. Genele sunt cele care vor determina cum arata si cum functioneaza toate partile si organele individului respectiv.

Oul (ovulul) este in esenta o singura celula cu un nucleu si un singur set de gene. Acestea sunt dispuse in nucelu in structuri liniare, similare unui sir (cu pozitii clar determinate) numite cromozomi. Pozitia unei gene in cadrul cromozomului din care face parte se numeste locus si are o importanta vitala in fenomenul de mutatie genetica, pe care il tratam amanuntit mai tarziu in sectiunea Variatie genetica.

Un spermatozoid reprezinta de asemenea o singura celula cu un nucleu si un singur set de gene. In urma fertilizarii spermatozoidul patrunde in ou si nucleele acestora se unesc, formand un ou fecundat ce are doua seturi de cromozomi.

In urma procesului de diviziune celulara, oul fecundat se va diviza in doua celule, care la randul lor se vor diviza in alte doua celule fiice. Acest proces se va repeta si va continua pana in momentul formarii unui nou individ, compus din milioane de astfel de celule (organism pluricelular).
Diploid si Haploid

Pentru a asigura transmiterea genelor la celulele fiice, in momentul in care are loc o diviziune celulara fiecare gena se va duplica, iar cromozomul se va imparti longitudinal in doua jumatati identice, continand acelasi material genetic. Fiecare din cele doua celule fiice ce vor rezulta in urma diviziunii va primi astfel unul dintre cele doua nuclee identice. Acesta este mecanismul prin care caracterele ereditare se transmit in urma diviziunii celulare la celulele fiice, care vor fi identice cu cea din care provin.

In cazul albinei, matca si lucratoarele se vor dezvolta dintr-un ou fertilizat prin mecanismul detaliat anterior. Astfel, toate celulele din corpul acestora vor contine doua seturi de cromozomi (unul provenit din ou si celalalt din spermatozoid). O astfel de celula sau organism se numeste diploid. Un trantor se formeaza dintr-un ou nefertilizat si celulele sale vor contine prin urmare doar un singur set de cromozomi. Organismul rezultat poarta denumirea de haploid. Aceasta forma de dezvoltare, ce are loc fara fecundarea ovulului, se numeste partenogeneza.
Variatia genetica

In momentul in care un ou fecundat se va diviza in doua celule (ca prima parte din procesul formarii unui nou individ), hazardul este cel care determina care componenta a perechii de cromozomi a celulei ou va ajunge la o anumita celula fiica si care la cealalta. Astfel, fiecare din cele doua celule fiice va primi un pachet de 16 cromozomi, care pot proveni fie in totalitate de la mama, fie in totalitate de la tata, fie o combinatie a acestora. Un cromozom trebuie privit ca un intreg, genele componente fiind legate intre ele si ocupand o pozitie clara (locus).

Se intampla insa foarte des ca anumite parti dintr-o pereche de cromozomi sa-si schimbe pozitia intre ele si sa sfarseasca pe celalat cromozom din pereche. Astfel, celula fiica va primi cromozomi ce contin parti de la ambii parinti; aceasta incrucisare face posibila o variatie foarte mare, combinatiile posibile fiind extrem de multe.

Aceasta rocada a genelor care ajung la celulele fiice, urmata de crearea de alte noi combinatii in urma fertilizarilor este mecanismul care asigura variatia genetica in randul indivizilor unei colonii.

Genele dintr-un anumit locus pot fi aceleasi si pot avea acelasi efect in cadrul mai multor indivizi. Uneori insa o gena se poate modifica si poate determina un efect nou. In acest caz gena respectiva a suferit o mutatie si atat ea, cat si gena parinte poarta denumirea de gene alele. Aceasta noua gena se va multiplica la randul ei in timpul diviziunii celulare si se va raspandi in randul coloniei daca efectul produs de ea este favorabil.

In continuare vom prezenta un exemplu pentru a intelege mai bine conceptul de gene alele.

S-a constatat ca mutatia ce determina culoarea alba a ochilor albinei este un efect produs de genele alele intr-un anumit locus intr-unul din cei doi cromozomi. De asemenea, culoarea neagra a ochilor este caracterul dominant, in vreme ce gena alela responsabila pentru culoarea alba a ochilor transmite doar un caracter recesiv. Un caracter dominant va masca efectul unei gene alele recesive.

In genetica exista conventia de a nota genele cu litere (mari pentru cele care produc caractere dominante, mici pentru cele recesive). Astfel, putem nota cu W gena alela responsabila pentru ochii negri ai albinei si cu w pe cea recesiva (care determina culoarea alba). Una dintre aceste doua gene alele este pozitionata intr-un anumit locus pe unul dintre cei doi cromozomi la toate albinele. Sa presupunem ca aceasta gena este cea W, plasata pe cromozomul 1.

Din moment ce femelele au doua perechi de cromozomi, ele pot avea oricare combinatie de aceste doua gene alele in acel locus: WW, Ww sau ww. O combinatie WW sau Ww va produce ochi negri, intrucat W este gena dominanta, iar w cea recesiva. Numai femelele care au combinatia ww vor avea ochi albi. Un trantor, fiind haploid (un singur cromozom), vor avea doar W (ochi negri) sau w (ochi albi).

Fiecare albina femela va primi o gena W sau w de la mama si de asemenea o gena W sau w de la tata (trantor). In contrast, un trantor va primi doar W sau w de la mama, acesta neavand tata (ou nefecundat). Astfel, daca un trantor are gena W va avea ochii negri si albi in cazul genei w.

Daca o matca are gena W prezenta in ambii cromozomi pe loci omologi (loci = plural locus), vom reprezenta acest lucru prin notatia WW si vom spune ca organismul acesteia este homozigot pentru gena respectiva. Daca genele din cei doi loci sunt diferite, W si w, organismul se va numi heterozigot. Din acest motiv este usor de observat faptul ca un trantor nu poate fi niciodata homozigot sau heterozigot din moment ce are un singur cromozom si nu pot exista loci omologi.

Daca o matca nefecundata, homozigot pentru gena W, adica WW, este fecundata de un trantor cu ochii albi, putem reprezenta acest lucru astfel:

matca → WW

trantor → w

WW x w → Ww

Din moment ce matca este un homozigot (WW), toate ouale acesteia nu pot avea decat gena W. De asemenea, toti spermatozoizii proveniti de la trantorul cu ochii albi vor avea gena w, iar albinele lucratoare rezultate din incrucisarea cu matca homozigot vor fi heterozigoti (Ww). Gena W fiind dominanta si w recesiva, ochii tuturor albinelor femele rezultate vor fi negri.

Daca dintr-un astfel de ou heterozigot (Ww) se va dezvolta o matca, ea va fi la randul ei heterozigot pentru W. Daca aceasta matca va fi fecundata la randul ei de un trantor cu ochi albi (w), ea va depunde oua fecundate ce vor contine fie gena alela W, fie w. In medie 50% din oua vor primi gena W, iar 50% w.

Putem reprezenta acestea astfel:

matca → Ww va produce oua cu W sau w

trantor → w va produce spermatozoizi cu w

Ww x w → 50% femele heterzozigoti Ww cu ochii negri

50% femele homozigoti ww cu ochii albi

Putem concluziona ca in urma imperecherii cu un trantor cu ochii albi (w), matca heterozigot Ww va produce 50% albine femele cu ochii negri (heterozigoti) si 50% albine femele cu ochii albi (homozigoti). In ceea ce priveste trantorii produsi de aceasta, ei pot fi atat cu ochii albi cat si negri din moment ce ouale ei nefecundate pot avea fie gena W (trantori cu ochii negri), fie gena w (rezultand trantori cu ochii albi).

Acest experiment ilustreaza cum poate un trantor sa manifeste si sa transmita catre urmasii sai o caracteristica ce nu era prezenta la mama acestuia, cu toate ca tot bagajul sau genetic provine exclusiv de la mama, el neavand tata.

Culoarea ochilor face ca acest experiment sa fie usor de observat, insa nu toate variatiile pot fi observate atat de usor. Spre exemplu, exista 7 loci diferiti pentru genele care determina culoarea abdomenului albinei. Astfel, 7 perechi de gene pot produce 2187 de genotipuri diferite, iar nuantele rezultate sunt extrem de multe, variind de la culori foarte inchise la cele foarte deschise. In studiul acestei variatii mai intervin si factorii de mediu; este extrem de greu de evaluat cu certitudine daca factorii de mediu, cei ereditari sau o combinatie a acestora a determinat o anumita variatie. In plus, natura sociala a familiei face ca selectia indivizilor sa fie si mai dificila, iar colonia este considerata a fi unitatea, si nu individul.

REALITATEA ESTE CĂ APIS MELLIFERA CARPATICA EXISTĂ DOAR PE HÂRTIE :roll:
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4868
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde peterneamt » 11 Dec 2015, 12:34

Sau
Transmiterea genelor
Gene in 1909 Johannen introdus notiunea de gena pt a descrie “factorul ereditar” definit de Mendell ca unitare de baza a ereditatii. Odata cu dez teoriei cromozomiale a ereditatii de catre Morgan gena fost plasata in cromozom ca element constitutiv al acesteia

Pozitia pe care o ocupa o gena in structura cromozomului s.n. locus(plural=loci).
Fenomenul genetic in virtutea caruia exista 2 gene la acelasi locus in structura cromozomului omologic sn alelism simplu
Genele care ocupa acelasi locus in structura cromozomilor omologi sn gene alele(alelice) Fenomenul genetic in virtutea caruia mai mult de 2 categorii de gene pot fi localizate la acelasi locus in structura cromozomilor omologi sn alelism multiplu(polialelism -len genetic intalnit numai la nivelul de populatie)
O pereche de gene alele constituie un genotip. Genotipul poate fi
Homozigot – atunci cand cele doua gene alele au acelasi efect
Heterozigot – cele doua gene alele au efecte diferite
Genele pot fi influentate mai mult sau mai putin de mediul si atunci genotipul se materializeaza intr-un fenotip(caracter) F=G+M
Fenotipul reprezinta de fapt expresia vizibila a unui genotip realizat in anumite conditii de mediu. dpdv genetic caracterele pot fi
Caractere calitative- caract determinate de o singura pereche de gene alele. Exista si caract calitative ale carui fenotip poate fi determinat de 2 perechi de gene alele
Caractere cabtitative – caract determinate de un numar mare de perechi de gene(zeci -sute)
Transmiterea caracterelor de la o generatie la alta are la baza cele 2 legi ale ereditatii abordate de Mendell
Legea segregarii materialului genetic
Actioneaza in gametogeneza si anume in meioza primara atunci cand se trece de la rmatociti primari si ovaciti primari la spermatociti secundari si ovacitit secundari. Actiunea acestei legi consta in faptul ca se inpart perechile de cromozomi omologi (se despart) se perechile de gene alele ca urmare in gameti se gasesc Gene si Nu Genotipuri
Legea gruparii independente a materialului genetic
Actioneaza atat in gametogeneza cat si in fecundare si are la baza legile probalitatilor
In gametogeneza actiunea acestei legi presupune gruparea in oricare celula fiica a unui membru din fiecare pereche de cromozomi omologi
In fecundare actiunea acestei legi presupune unitea oricarui tip de spermatozoid cu oricare tip de ovula in vederea forma zigotilor (descendentilor)
Efectul actiunii legilor I si II in gametogeneza presupune stabilirea nr categoriilor de gameti si probabilitatea fiecarei categorii de gameti
Nr categ gameti ce ar putea fi produsi 2n
n= nr perechilor de cromozomi omologi sau nr locilor cu heterozigorie
Probabilitatea unei categorii de gameti (1/2)n
Efetul actiunii legii II in fecundare presupune stabilirea nr posibil de descendenti si probabilita de aparitie a unui descendent
Transmiterea caraterelor determinate de gene plasate la un locus
A. Imperecherea intre 2 indivizi homozigotii pe aceeasi gena
Concluzie: Din imperecherea a 2 parteneri homozigoti pe aceeasi gena se obtine intotdeauna o singura categorie de descendenti care refac genotipul si fenotipul parintilor
B Imperecherea intre 2 indivizi homozigotici pe gene dif
Concluzie:Din imperecherea a 2 parteneri homozigoti pe gene diferite se obt intotdeauna o singura categorie de descendenti care dpvd genotipic sunt heterozigoti adik au un genotip diferit de al perintilor
Fenotipic

Daca nu exista dominanta fenotipul descendentilor va fi identic cu cel al parintilor de cele mai multe ori intermediar deci se obtine o singura categorie fenotipica cand nu este dominata
Daca exista dominanta fenotipul descendentilor va fi identic cu cel al parintelui homozigot pe gena dominanta

Fenomenul de dominanta = fenomenul genetic in virtutea caruia o gena de la un locus anuleaza efectul alelei sale (recesiva)
C.Imperecherea intre un pertener homozigot si unul heterozigot
Concluzie: Din impereceherea unui partener homozigot si unul heterozigot se obtine
- genotipic => totdeauna 2 categorii de descendenti
(1/2 din descendenti refac genotipul tatalui)
(1/2 din descendenti refac genotipul mamei)
Fenotipic

daca nu exista dominanta rezulta tot doua categorii fenotipice
daca exista dominanta fenotipul descendentilor va fi diferit in functie de gena dominanta

a) daca A1 este dominanta rezolta o singura categorie fenotipica
b)_ daca A2 este dominanta rezulta 2 categorii fenotipice
D. Imperecherea intre 2 perteneri heterozigoti

Transmiterea caracterelor determinante de gene plasate la 2 loci
A. Imperecherea intre parteneri homozigoti pe aceeasi gena la ambii loci
Concluzie: Indiferent de numarul de loci cand partenerii sunt homozigoti vor produce o sinura categorie de gameti
In urma fecundarii se obtine o singura categori de descendentzi care refac genotipul si fenotipul parintilor

B Imperecherea intre parteneri homozigoti pe gene diferite la ambii loci
Concluzie: Din imperecherea a 2 parteneri dublu homozigoti pe gene diferite se obtine
-genotipic – si singura categorie de descendenti (dubluheterozigoti -au un genotip diferit de al parintilor )
-fenotipic – 1) daca nu exista dominanta se obtine o singura categorie cu un fenotip intermediar intre fenotipurile parintilor
2)daca exista dominanta fenotipul descendentilor este identic cu cel al parintelui ce are gena dom
C. Imperecherea intre 2 parteneri dublu heterozigoti
Cand se imperecheaza 2 parteneri dubluheterozogoti, fiecare partener produce 4 categ d gameti
A1B1,A1B2,A2B1,A2B2
Fiecare categorie are o probabilitate de 1/4. In urma fecundarii rezolta 16 combinatii care se pot grupa
Fenotipic: 1 ) Daca nu exista dominanta la cei 2 loci cele 9 genotipuri se vor concretiza in 9 fenotipuri dif
2 ) Daca la unul dintre loci sau la ambii loci se va mainifesta dominanta atunci cele 9 genotipuri vor prezenta un numar mai mic de fenotipuri
a) daca A1 domina gena B1 si gena A1 domina gena B2 toate genotipurile care au gena A1 si B1 manifesta aceeasi fenotip ( 9 din 16 )
b) in 3 genotip care nu are nici gena A1 in alte 3 genotipuri exista numai gena b1 si este un genotip care nu are nici gena A1 nici B1 : A1-B1-=9/16
Concluzie: in conditii de dominanta la cei 2 loci cele 9 genotipuri se grupeaza in 4 fenotipuri , realizate in proportiile : 9:3:3:1

Natura chimica a materialului genetic

Fenomenul ereditatii se bazeaza pe structurii chimice complexe , cromozomii sunt principalii purtatori ai materialului genetic, de aceea intereseaza struct lor chimica . Cromozomii sunt alc din 2 categorii de compusi chimici complecsi
- proteinele
- acizi nucleici
Cu studiul acestora se ocupa o ramura a geneticii numita genetica moleculara

Proteinele

Atat dpdv structural cat si functional proteinele sunt cei mai importanti constituenti ai celulelor. Proteinele sunt formate din compusi mai simpli – aminoacizi, care sunt legati intre ei formant un lant polipeptidic
Lantul polipepdici al unei proteine ciprinde un nr foarte mare de aminoacizi de regula 200 – 500 . Fiecare aminoacid in forma necombinata cuprinde o grupare amino NH3 si una carboxil COO ambele fiind atasate de acelasi atom de carbon
De acelasi atom de carbon se mai leaga un atom de hidrogen si una din struct caracteristice pt fiecare aminoacid cunoscut pana in prezent
Specificitatea pr este data de numarul si ordinea aminoacizilor in lantul polipeptidic iar aceste la randul lor sunt determinate genetic de catre acizii nucleici

Acizi nucleici

Dpdv chimic sunt alcatuiti din niste lanturi formate din elemente mai simple numite nucleotide . Fiecare nucleotid cuprinde 3 elemente:

acidul fosforic de fapt un radical fosforic
un zahar de fapt un radical fosforic(pentoza-ARN/ADN)
o baza azotata care poate fi – purinica / pirimidnica

Dovezi asupra rolului genetic al acizilor nucleici
I. Primul argument ca acizii nucleici ar avea rol genetic in constitutie corlatia care exisa intre cantit de adn si nr cromozomilor astfel in nucleul cel somatice cant de adn este de 2x mai mare decat in cele sexuale . Se constata de asemenea modif ale cant de adn in functie de etapele sintezei proteice si de divi celulara astfel in interfaza mitozei cantit de and se dubleaza pt ca la sf mitozi fiecare celula fiica sa contina aceeasi cantitat de adn ca celula mama
Concluzie: cantitatea d ADN este constanta pt un organism dat in toate tipurile de celule somatice dar variaza de la specie la specie
II exista experiment in anul 1928 in urma carora s-a descoperit fenomenul de transformare genetica la virusi si bacterii. Studierea pneumococilor capsulati si accepsulati i-a permis lui Frederick Griffith sa demonstreze transformarea bacteriilor de tip avirulent in virulent. El a inoculat la un grup de soareci pneumociii aivrulenti la un al doilea grup pneumococi avirulenti si virulenti omorati prin soc termic. Primele 2 grupe nu au fost afectate> A treia grupa a prezentat o puternica infectie. Exceptia a fost urmatoare ; pneumococii omorati prin soc termic au conferit o prop de virulenta celulelor avirulente
III In anul 1944 avery si colaboratorii au explicat fenomenul de transformare genetica ca un simplu transfer de material genetic de la celulele donatoare la celulele primitoare in sensul ca adn-ul este cel care realizeaza acest trans ADN-ul celulei donatoare actioneaza in cadrul celulei primitaore ca un material genetic de sine statator influentand prop sele metabolice din cadrul celulei primitoare
IV Alte experimente au scos in evidenta rolul genetic al acizilor nucleici din virusuri

Acidul dezoxiribonucleic(ADN)

Molecula de ADN este alcatuita din 2 lanturi polinucleotide antiparalele si rasucite unul fata de altul sub forma de dubla spirala(dubluhelix) Cele 2 lanturi sunt legate intre ele prin legaturi de hidrogen care se realizeaza intre bazele azotate ce se gasesc la acelasi nivel pe cele 2 lanturi. Watson, Crick, Wilkinson au aratat ca legaturile de H dintre cele 2 lanturi se realizeaza astfel incat o baza azotata purinica se leaga de o baza azotata pirimidinica . Intre adenina si timina si invers sunt legaturi duduble de H. Intre guanina si citozina si invers sunt legaturi triple de hidrogen
Ceea ce variaza de la specie la specie este raportul dintre cantitatea de A+T si C+G=> A+T/C+G . La plantele si animalele superioare s-a constatat un exces de A+T fatza de C+G. La bacterii virusi si plante inferioare exista o mare variatiei a acestui raport la unele specii predomina A+T iar la alte specii se constata un exces d C+G

Mecanisme de diferentiere a sexelor

I Cromozomale sunt: 1) pe baza numarului dif de cromozomi la cele 2 sexe
a) aneuploide b)euploide
2)Mecanisme heterozomale – cele 2 sexe au acelasi nr de cromozomi insa la unul dintre sexe o pereche de cromozomi omologi difera – aceasta s.n pereche de heterozomi – La unul dintre sexe(sexul homogametic) perechea de heterozomi este formata dintr-un cromozom X identic cu cel de la sexul homogametic si un cromoz Y care este inert dpdv genetic (nu contine gene functionale in structura sa)
In functie de mecanismul heterozomal de diferentiere a sexelor organismele se impart in 2 categorii: a) tipul Drosophila (mamifere si omul) si tipul b) Abraxas

Tipul Drosophila
In F1 totdeauna sexul homogametic (femela la Drosophila si masculul la Abraxas) primeste un cromozom X de la tata iar sexul heterogameitc ( m la Dro si f la abraxas) primeste material genetic numai de la sexul homogametic -cromoz x pt ca Y este inert
Concluzie : la sexul heterogametii genotipurile sunt alcatuite dintr-o singura gena (nu exista alele pe y) care sn genotipuri hemizigote
In F2 jumatate din descendentzi femeli genotipul mamei si juma din descententii femeli refac genotipul bunicii, 1/2 din desc masculului refac genotipul tatalui si 1/2 din desc mascului refac genotipul bunicului
Fenomenul genetic in virtutea caruia gene de la sexul heterogametic ajung tot la sexul heterogametic dar dupa o generatie sn CRISS-CROSS
II Genice sunt la Drisophila melanogaster s-a constatat existenta unei gene autozomale recesive numita gena TRA , care atunci cadn se gaseste in genotipuri homozigote determina sexul raseul iar cand se gaseste in genotipuri heterozigote det sexul femel
III Negenetice se refera la existenta unor substante chimice a anumitor hormoni care sot inf sexual
E. Fenomenul de linkage
a)Locii A si B se gasesc pe perechii diferite de cromozomi omologi
Un individ dublu heterozigot produce 4 categorii de gameti fiecare categorie cu 1/4 . Concluzie atunci cand locii se gasesc pe perechii diferite de cromozomi omologi
Fenomenul genetic in virtutea caruia 2 sau mai multe gene se vor gasi in acelasi gamet ca urmare a situarii lor in structura aceluiasi cromozom sn linkage.
F.Crossing-over – fen genetic in virtutea caruia are loc un schimb reciproc de segmente intre cromatidele cromozomilor omologi
In profaza meiozei I in diplonem apar o serie de puncte de contact intre cromatidele celor 2 cromozomi omologi realizand-se chiasma care reprezinta punctele la niv carora are loc schimbul de segmente cromatidice . la urmare a fenomenului de crossing-over apar gametii recombinati. Gametii parentali sunt identici cu materialul genetic din care au provenit continut in spermatociti primari respectiv ocociti primari cum fen de crossing – over este rar probabil gam recomb este totdeauna mai mica decat p gametilor parentali
Cuplarea- se intelege situatia in care pe un cromozom din perechea de cromozomi omologi la ambii loci sunt gene dominante iar pe celalalt crom la ambi sunt recesivi
Repulsia – se intelege situatia in care pe fiecare cromozom din perechea de cromozomi omologi la un locus este o gena dominanta iar la celalat o gena recesiva

genele sunt situate liniar in structura cromozomului
fen de crossing-over are loc intre locii la care sunt situate genele respective
fen de corssing-over este precedat de realizarea sinapsei cromozomale si replicarea cromozomilor
fenom de crossing – over este simetric si reciproc

Efectele

ca urmare a fenomenului d co se obtin gameti recombinati si apoin in descendenta forme de tip neparental
fenom de CO intarzie segregarea tuturor perechilor de gene alelle situate intre punctele in care se realizeaza CO si extremitatea cromozomului

Teorii cu privire la originea fenomenului de CO

teoria chiasmatipiei(darlington) 1934 – conform acestei teorii fenomenul de CO isi are originea in fenomenul genetic de chiasma . Aceasta teorie este mai sustinuta fiind valabila si in zilele noastre
teoria replicarii – belling(1931) – conform caruia fen de CO nu este altceva decat o replicare gresita a unui cromozom pe modelul cromozomului omolog
teoria copierii – Lederberg(1955) -conform careia ffen de CO ar consta in replicarea gresita a macromoleculei de ADN pe modelul macromolec de ADN din cromozomul omolog . Acesta teorie este de fapt varianta biochimica a teoriei replicarii

GENA – CA UNITATE FUNCTIONALA

A. Interactiuni genice
B. Actiunea genelor in procesele metab
C. Mecanismul de actiune al genelor
D. Controlul activitatii genelor

A. Interactiuni genice – Aleleice / Nealeleice
De interact genice se discuta atunci cand exista un genotip heterozigot
I-Aleleice – interactiunile ce se realizeaza intre gene ce sunt localizate la acelasi locus in structura cromozomilor omologi
1. Dominanta completa = o gena de la un locus anuleaza efectul alelei sale . In cazul acesta fenotipul homozigotilor pe gena dominanta este identic cu fenotipul determinat de genotipul heterozigot
2. Semidominanta (dominanta incompleta) – fenotipul determinat de genotipul heterozigot va fi asemanator cu fenotipul determinat de genotipul homozigot pe gena dominanta
3. Supradominanta – fenotipul determiant de genotipul heterozigot este superior fenotipului determinat de genotipul homozigot pe gena dominanta (fen de heterozis- hibrizi)
4. Dominanta dependenta – fenotipul determinat de gena dominanta se va manifesta numai atunci cand are la baza un genotip heterozigot
II Interactiuni nealeleice sunt interactiuni care se realizeaza intre gene siturate la loci diferiti in structura cromozomilor omologi 2 tipuri
1) epistazia – fenomen genetic in virtutea caruia o gena de la un locus anuleaza efectul genelor de la alt locus
a) determinata d o gena dominanta
b) determinata d o gena recesiva
Gena care anuleaza efectul altei gene se numeste epistatica iar genele al caror efect este anulat de gena epistatica sn hipostatice
2) Actiunea complementara a genelor. Intre genele situate la loci diferiti se pot realiza interactiuni complementare de tipuri
a) atunci cand genotipul se gaseste cel putzin o gena dominanta la fiecare dintre cei 2 loci
b) toate genot care au cel putin o gena dominanta indiferent de locusul la care se gaseste acesta vor conduce la un fenotip iar restu voi da alt fenotip
B. Actiunea genelor in procesele metabolice
Primul care a intuit ca genele ar avea rol in proc metab a fost medicul englez Garrod care urmartind modul de trasmitere a unor boli ereditare constata ca unele dintre ele sunt ca un caracter autosomal recesiv
Concluziile experimentelor lui Farrod

Metabolizarea aminoacizilor se realizeaza in trepte , fiecare etapa fiind controlada de actiunea unei gene responabila de activitate sau inactivitatea unei enzime ce catalizeaza reactia respectiva
Genele nu actioneaza simultan ci secvential , fiecare gena intra in functie cand gaseste procesul asupra caruia actioneaza
Absenta unei anumite gene blocheaza lantul metabolic intr-un anumit punct si face ca in intrehg organism sa se acumuleze precursorul

3 categorii de mutante:

unele care cereau pt a se dezvolta un adaos la mediua minimal de cultura de arginina
o a doua catefg care se dez daca la mediu minimal se adauge arginina sau citrulina
a treia categorie se dez daca la mediul minimal se adauga arginina , citrulina sau ornitina. Astfel s-a reusit obtinerea lantului metabolic

- gena ar reprez o secventa da ADN structurata primara a ADN-ului fiind reprez de nr si ordinea nucleotidelor in lantul polinicleotidic
- proteina are o str primara fiind reprez de nr si ordinea aminoacizilorin lantul polipeptidic
a) 1:1 , un nucleotid din lantul de adn determina un aminoacid din lantul polipeptidic . S-a renuntat la aceasta raport pt ca sunt numai 4 tipuri de nucleotide A, G, T, C iar numarul aminoacizilor este 20
b) 1:2 , 2 nucleotide din lantul de ADN determina n aminoacid din lantul polipeptidic . S-a renuntat la acest raport pr ca nr combinatiilor 4X4 = 16 este mai mic decat 20
c) 1:3 . 3 nucleotide din lantul de ADN sunt responsabile de prezenta unui aminoacid isi lantul . S-a acceptat acest rapor desn nr combinatiilor 4X4X4=64 erate mult mai mare dcat nr aminoacizilor (20)

Genetica
Daca nr categ de genotipuri este det de nr categ de gene atunci si frecventa categ de genotipuri va fi influentata de frecventa categ d gene

Metoda I ( genele la animale)
Str gen a pop se exprima prin categ de genotipuiro si nr de indivizi ce prez acelasi genotip
Metoda II Str genelor a pop se expr prin nr categ de genotipuri si frecventa acestora

Dinamica populatiei determinata de panmixie
Dinamica= evolutia pop de-a lungul generatiilor
Panmixie = orice mascul dintr-o pop data are sanse egale sa se inperecheze cu oprce femela din pop respectiva
Gametogeneza(1)
Frecventa gametilor este egala cu frecventa genelor ce intra in alc lor . Aceste 3 categ de genotipuri dau 2 tipuri de gameti ce contin gena A1 si ce contin gena A2
Fecundarea(2)
Cele 2 categ de gametzi femeli(A1 si A2) se intalnesc in fecundarea ccu cele 2 categ de gameti masculi rezulta:
și
Cresterea de matci face parte din cele mai fascinante si mai importante sarcini pentru dezvoltarea economica a apiculturii. Stapânirea tehnicii ei este importanta atât pentru crescatorii profesionisti, cât si pentru cercetatorii din domeniu. Numai aceasta face posibila dirijarea perpetuarii coloniilor de albine în directii bine determinate si includerea ei într-un program de lucru superior. La ora actuala exista nenumarate metode de crestere a matcilor performante, prin metode de lucru rationale. Între timp si cercetarea a reusit sa dea raspunsuri multor întrebari ce se aflau în spatele acestor metode.

Scopul acestui proiect a fost de a identifica acele metode care s-au afirmat în practica si de a le aplica în directia realizarii unei banci de gene si obtinerii de matci selectionate si însamântate artificial din sperma, ouale si/sau larvele conservate. Un aspect de loc de neglijat este si posibilitatea conservarii biodiversitatii, si în mod special a rasei noastre locale Apis mellifera carpatica, care nu trebuie sa uitam ca desi nu este înca unanim recunoscuta pe plan mondial, în viitor poate furniza gene prin transferul carora sa se dobândeasca rezistenta la anumite boli, astfel sa fie salvate si alte rase.

Practicarea însamântarilor artificiale, cu bune rezultete la unele specii, a fost conditionata de conservarea celulelor sexuale în afara organismului. În acest sens s-au obtinut rezultate remarcabile, fiind elaborate numeroase metode si formule de conservare a acestora.

În cazul însamântarilor artificiale, diluarea si conservarea materialului seminal ocupa un loc principal deoarece prin aceste operatii se asigura conditii optime de pastrare si utilizare a spermei. Problema diluarii si a conservarii spermei a constituit si constituie si în prezent o preocupare permanenta a specialistilor, în vederea perfectionarii continue a metodelor actuale, în scopul mentinerii cât mai mult timp a capacitatii fecundante a spermei.

Prin perfectionarea metodelor de conservare si mai ales prin congelare, s-a reusit ca în prezent sa se efectueze numeroase schimburi de material seminal, iar în perspectiva exista semnale de intensificare a comertului international cu material seminal congelat. De asemenea, însamântarile artificiale au început sa ia amploare, existând tot mai multi apicultori care câstiga încredere si vor sa utilizeze matci valoroase si selectionate, însamântate instrumental.

În ceea ce priveste conservarea de oua si larve de albina situatia nu sta nici pe departe atâr de bine ca si în cazul materialului seminal. Pe plan mondial rezultate pozitive si multumitoare practic nu exista pâna în momentul actual. Acesta este domeniul pe care trebuie sa fie concentrate experientele viitoare, precum si stabilirea unui protocol de identificare si izolare a genelor (cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetica) precum si un studiu al mediului biochimic si fiziologic al spermatecii, care face posibila supravietuirea spermatozoizilor pe o perioada de mai multi ani, eventual cercetarea activitatii antibacteriene, evident existenta in aceasta sau în materialul seminal.

O parte din studii s-au efectuat pe baza chestionarelor completate de apicultori. Aceste chestionare au continut si întrebari referitoare la directiile de ameliorare urmarite în judetul Cluj, bolile frecvente si, cel mai important pentru cercetarile noastre, zonele considerate cu cel mai valoros material biologic.

Pe baza fisei chestionar completate de apicultorii clujeni am constatat ca pentru majoritatea (95%), modalitatea cea mai comoda de obtinere a matcilor este din productie proprie, doar 5% achizitioneaza matcile. Acestia au declarat ca matcile sunt aduse din zona Vatra Dornei sau Iasi, acestea fiind o varietate mai rezistenta si cu trompa mai scurta. Vârsta de reforma a matcilor cel mai des întâlnita este mai mica de 2 ani, dar s-au întâlnit si cazuri în care a fost mai mare de 2 ani si chiar de 3 ani. Majoritatea apicultorilor executa selectia prin alegerea celei mai bune matci, iar o mare parte dintre ei, respective 40%, nu urmaresc înmultirea anuala a efectivului de albine.

Materialul biologic utilizat în cercetarile noastre apartine rasei Apis mellifera carpatica Foti, varietatea de deal. S-a format în conditiile specifice climei, reliefului si bazei melifere de la noi din tara. Varietatea din Podisul Transilvaniei are o trompa cu lungimea de 6,44 mm, însusire ce o situeaza între albinele sure de munte caucaziene si cele italiene. Se caracterizeaza printr-un comportament deosebit de linistit pe faguri în timpul cercetarii. Este putin predispusa la furt si are un instinct moderat de roire. În timpul roirii cladeste cca 30-50 de botci si numai în cazuri exceptionale 200. Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea fagurilor cu miere, particularitate biologica care îngreuneaza întretinerea sa în stupi orizontali. Este o albina foarte productiva, productia de miere record a fost de 160 kg pe familie. Propolizeaza slab cuibul, este bine adaptata la conditiile din tara noastra, având însusirea de a sesiza venirea ploilor, situatie în care albinele se întorc la stup. Importata în Argentina s-a comportat mai bine decât albina locala.

În urma activitatii de recoltare a spermei de trântor am obtinut urmatoarele rezultate:

Specificatii
14 Vârsta (zile)
21

30 Total
Nr. trântori supusi recoltarii 40 50 40 130
Trântori care au ejaculat 24 30 24 78
Volum mediu/ejaculat (µl) 1,1 1,3 1,5 1,3
pH 6,8 6,8 6.8 6,8
Nr. spermatozoizi/ejaculat 6 mil. 7.8 mil. 9 mil. 7,6 mil.

Conservarea in vitro a spermei de mamifere a facut posibila organizarea eficienta a unor banci de gene destinate selectiei si îmbunatatirii septelului. Tema de fata a fost abordata cu speranta ca aceasta va devini o realitate si în domeniul industriei apicole. În ultimii ani preocuparile cercetatorilor si a crescatorilor de albine au fost îndreptate catre obtinerea unui numar cât mai mare de matci cu însusiri biologice valoroase, la un pret de cost cât mai scazut. Ideea realizarii unei banci de gene la albine provine din necesitatea stocarii unor caractere valoroase, ce vor folosi la producerea matcilor necesare si ameliorarii populatiilor existente sau în scop stiintific.

Consideram realizarea unei banci de gene la insecte este de maxim interes atât pentru inginerii zootehnisti si biotehnologi, cât si pentru toti apicultorii din tara. Selectia în apicultura constituie sectorul cel mai înapoiat al activitatii stiintifice si practice, ceea ce este demonstrat prin lipsa raselor performante de albine create ca urmare a unei activitati dirijate. Cauzele principale ale acestei stari sunt determinate de elaborarea insuficienta a aspectelor teoretice de selectie si lipsa unei banci de gene pentru stocarea materialului biologic valoros. Intentia noastra este de a organiza “Banca de gene” astfel încât ea sa ofere materialul biologic necesar ameliorarii acestei specii. Procesul de ameliorare al albinelor este mai dificil de realizat comparativ cu alte specii, datorita unor particularitati biologice specifice, dar ar fi mult usurat prin stocarea materialului biologic provenit de la indivizi din familii cu însusiri valoroase. Principalul obiectiv este identificarea unor metode eficiente de imbunatatire a productiilor albinelor in directii cum ar fi cresterea productiilor si a comportamentului igienic sau scaderea agresivitatii si a instinctului de roire. Ameliorarea albinei melifere presupune controlul ascendentei. Prin selectie se permite anumitor tipuri de indivizi sa produca mai multi descendenti decât alte tipuri. Pentru a putea realiza un progres genetic important într-o poulatie este neaparat nevoie de a crea niste stocuri de material biologic provenit de la indivizii valorosi. Stocarea genotipurilor cu o valoare de exceptie, pe lânga perfectionarea rasei Apis mellifera carpatica, poate sa aduca si alte avantaje cum ar fi fluidizarea si simplificarea comertului international cu material biologic cu o valoare genetica ridicata. Constituirea de banci criogenice are ca scop atât conservarea biodiversitatii prin prezervarea genotipurilor valoroase cât si a speciilor sau raselor aflate într-un real pericol de disparitie. Pentru aceasta consideram foarte important realizarea acestui prim pas.

În acest scop ne-am propus sa experimentam mai multe variante de recoltare a materialului biologic provenit de la albine si sa evaluam rezultatele obtinute în urma fiecareia. Tehnicile de recoltare cu cele mai bune rezultate vor fi urmate de conservarea materialului biologic, dar nu înainte de a pune la punct detaliile privitoare la asa numitele “variabile ale criobiologiei”, de care independent sau în combinatie, depinde supravietuirea sau moartea celulelor supuse crioconservarii. Acestea sunt:

- tipul si concentratia agentului crioprotector,

- modul de formare a cristalelor de gheata intracelulare,

- rata scaderii temperaturii de la –5 oC la – 70 oC,

- temperatura de stocare a probelor biologice crioconservate,

- rata decongelarii probelor de la temperatura de –70 oC la cea de

–5 oC,

- tehnica evacuarii agentului crioprotector din celulele supuse criostocarii.

În paralel cu crioconservarea gametilor si embrionilor, se perfectioneaza si tehnicile de conservare de scurta durata, la temperaturi de refrigerare 2-5 oC, si la temperatura camerei.

Activitatea de cercetare a fost axata, la început pe stabilirea unor tehnici de recoltare a oualor de albina din fagure, fara a le deteriora, tinându-se cont de factorii care pot influenta reusita conservarii lor, urmând ca în faza a doua sa stabilim metoda optima de stocare.

În continuare a trebuit sa fie determinat agentul protector cel mai potrivit. Acestuia trebuie sa i se stabileasca continutul în substante nutritive necesar activarii si mentinerii metabolismului oualor, cantitatea de antibiotice necesara aseptizarii lor si pH-ul potrivit. De asemenea acesta trebuie sa contina substante crioprotectoare în cazul congelarii în azot lichid, sa aiba un pret de cost redus si durata de pastrare si stabilitatea cât mai mari.

Dupa aceste faze, urmeaza experimentarea diferitelor tehnici de conservare pentru a fi stabilita cea mai potrivita în acest caz, de asemenea recipientul în care urmeaza a fi conservate. Se vor lua în studiul conservarea la temperatura camerei, prin refrigerare si prin congelare, în functie de durata scurta sau lunga ce urmeaza a fi stocate. De asemenea au fosti urmarite aspectele legate de tipul de celule si influenta sexului oualor asupra conservarii.

În ultima etapa a cercetarii au fost obtinuti produsi din materialul biologic conservat, utilizând însamântarea instrumentala.

Cresterea matcilor tinere îsi are locul ei bine stabilit în ciclul anual al familiei de albine. Ea nu poate avea loc permanent ci este legata de anumite conditii si factori de declansare. O colonie de albine “normala” nu creste matci tinere. Activitatea crescatorilor de matci se orienteaza tocmai asupra cercetarii la nivel optim a acestor premise în colonie si a utilizarii rationale a factorilor de declansare. Cresterea de matci ca atare este o problema a coloniei de albine

Daca ar fi sa dam o definitie foarte superficiala, o familie de albine se compune din matca, un numar variabil de albine lucratoare, în anumite perioade ale anului un numar esential mai redus de trântori, puiet în diferite stadii si faguri cu rezerve de hrana. Dar prin structura ei intensa colonia de albine este o formatiune foarte complexa, în cadrul careia exista înca multe aspecte nelamurite sau controversate. Totusi se poate spune ca esenta cercetarilor în domeniu este reprezentata de relatiile multiple dintre albinele lucratoare si între ele si matca sau puiet.

Relatiile dintre lucratoare si matca sunt cele care fac, în primul rând, obiectul studiului din acest an. Lucratoarele sunt cele care dirijeaza si îndeplinesc functiile vitale prin curatirea unor zone de fagure disponibile; restrângerea suprafetei de puiet prin reducerea cantitatii de laptisor de matca sau prin îndepartarea unei parti din oua si larve; hotarârea cantitatii de puiet de trântor si cea de crestere a unor matci tinere; intensitatea activitatii de cules.

Daca lucratoarele detin în mod direct functiile hotarâtoare din colonia de albine, matca exercita la rândul sau o influenta cel putin tot atât de mare. Numai în prezenta matcii lucratoarele pot sa-si exercite functiile vizând colectivitatea. Matca este punctul de referinta central, obligatoriu pentru îndeplinirea sarcinilor biologic necesare. Într-o colonie orfana înceteaza activitatea de crestere, scade randamentul de cules si dispozitia de aparare precum si coeziunea coloniei. Fenomenele care apar dupa pierderea matcii au un caracter aproape dramatic. Crescatorii de matci au învatat ca tocmai de aceste fenomene trebuie sa profite, familiile orfane facând obiectul multor studii comportamentale.

La câteva ore dupa îndepartarea matcii unele celule cu puiet tanar de lucratoare sunt deja aprovizionate mai abundent cu laptisor. Dupa 24 de ore larvele din acestea înnoata în laptisor iar celulele respective sunt transformate în botci. Se pare ca numarul de botci astfel construite estre o unitate de masura corecta pentru cantitatea de laptisor disponibila.

La 3-4 zile dupa orfanizare în tuburile ovariene ale unor lucratoare apar semne vizibile ale dezvoltarii ovocitelor. Dupa 10 zile exista oua complet dezvoltate. În cazul raselor europene primele oua sunt depuse dupa 30 de zile, la alte rase mult mai repede. Aceste aspecte pot fi exploatate în directia producerii trântorilor.

În functie de motivul pentru care albinele încep sa creasca matci acestea se pot diferentia în matci de roire, matci de salvare sau matci de înlocuire linistita.

Este frecventa parerea ca fiind vorba de procedeee diferite si rezultatul este diferit. Numitorul comun al proceselor care duc la cresterea de noi matci este deplasarea echilibrului coloniei în favoarea lucratoarelor. Aceasta deplasare se realizeaza foarte repede dupa ce semnalul emis de matci dispare complet. Toate procesele si corelatiile de cauzalitate ce intervin în înlocuirea naturala a matcilor sunt importante pentru cresterea lor indusa artificial.

Insamântarea artificiala. Pentru utilizarea curenta aparatele de însamântat trebuie sa fie cât mai simple si sigure. În prezent, exista mai multe firme ce produc astfel de aparate. În vederea însamântarii, camera acului matcii trebuie sa fie facuta accesibila. Matca se fixeaza în stativ introdusa într-un tubulet, cu capul în jos. Blocul matcii înlesneste si alimentarea cu gaz si fixarea unghiului de însamântare. Suportul pentru matca se compune dintr-un tub de rasina acrilica treansparenta. La unul din capete deschiderea are 6,6 mm, la celalalt se îngusteaza pâna la 4,8 mm, diametrul interior.

S-a dovedit ca cel mai bine se lucreaza când axul matcii formeaza cu verticala un unghi de aproximativ 30o. Seringa poate avea aceeasi înclinatie ca si matca sau putin mai mare.

Camera acului matcii fixate se deschide cu ajutorul a doua cârlige fine. Cârligul din partea stânga îndeplineste functia de prindere si departare a ultimului sternit al matcii. Cârligul din partea dreapta are rol de prindere a acului matcii si ridicare a lui. Ghidarea cârligelor se face cu ajutorul mânerelor prin intermediul a doua articulatii cu bile. De un cârlig al acului bun depinde în mare masura reusita însamântarii.

Seringa este simpla, pistonul din interior fiind înlocuit de lichid. Schimbarea de presiune pentru absorbtie, respectiv evacuare, sunt provocate de miscarile unei membrane de cauciuc. Seringa permite introducerea unei rationalizari în munca, utilizând mai multe în acelasi timp, fiecare continând sperma necesara însamântarii a 2-3 matci.

Daca doua persoane lucreaza în echipa, munca de recoltare a materialului seminal si cea de însamântare pot fi separate. O echipa de trei persoane poate lucra pe „banda rulanta”: un specialist se ocupa de însamântare, un altul preleveaza sperma în mai multe seringi si un apicultor aduce matcile si trântorii necesari, apoi reintroduce matcile însamântate în nucleele lor. În acest mod randamentul creste substantial.

Seringa de însamântare este deplasata mecanic printr-un angrenaj fin. Se introduce în sina unui bloc de ghidare din plexiglas si se însurubeaza. Întregul bloc este fixat pe aceeasi coloana de stativ pe care se afla si cârligul acului. Înainte sau dupa introducerea vârfului în vagin este posibil ca aceste sa trebuiasca ridicat putin si apoi coborât. Vârful trebuie sa treaca de valvula vaginalis. Dirijarea acestor miscari se face printr-un surub de reglare, actionat în felul urmator:

se împinge putin vârful seringii în deschiderea vaginului;
se îndreapta putin catre partea ventrala prin rasucirea surubului de reglare;
se trece prin fata valvulei vaginalis în oviductul median;
Bioxidul de carbon necesar pentru narcozarea matcii se obtine din butelii de diverse tipuri constructive. Pentru micsorarea presiunii este necesar un ventil de reducere cu manometru. Furtunul din PVC, prin care se face alimentarea, este bine sa fie întrerupt si trecut printr-un vas cu apa. Astfel curentul de gaz se poate regla dupa frecventa si sunetul bulelor de gaz ce se ridica.

Microscopul este suficient daca mareste de 20 de ori. Sunt însa importante optica si stativul. Trebuie sa aiba loc aparatul de însamântare, distanta de lucru trebuie sa fie suficient de mare ca sa permita manipularea nestânjenita si caderea luminii într-un unghi cât mai înclinat posibil. Tubul trebuie instalat atât de sus încât câmpul de vizibilitate sa fie instalat deasupra extremitatii superioare a suportului pentru matca.

Foarte importanta este luminarea alba, rece, a matcii. Se utilizeaza lampi de microscopie de 6 V, majoritate aparatelor moderne fiind prevazute cu filtre de caldura. Lumina se poate concentra asupra unui câmp limitat în care luminozitatea este mult mai mare.

Vârfurile din sticla au fost deja folosite înaintea celor confectionate din acril. Ele pot fi confectionate cu un diametru mai fin decât vârfurile din material plastic si sunt mai ieftine. În plus au suprafetele mai netede si posibilitatea de a rani matca mai redusa. Sunt mai usur de curatat si dezinfectat, dar si mai fragile si mai greu de fixat în capatul seringii.

Pentru a se deprinde în mod corect tehnica întamântarii instrumentale a matcilor este indicata învatarea pe lânga o persoana experimentata. Masurile de precautie care trebuie sa fie respectate sunt urmatoarele:

matcile sa fie crescute în conditii optime, pentru a fi de dimensiuni cât mai mari.
daca matcile dintr-o anumita susa sunt greu de însamântat, se încearca alta susa. Susele si rasele difera foarte mult în ceea ce priveste usurinta de a le însamânta. La unele, pliul valvei este deseori vizibil, iar la altele niciodata.
Vârful seringii trebuie sa fie atât de fin încât sa intre usor în oviductul comun; în acelasi timp el trebuie sa aiba un diametru interior cât se poate de mare. Gasesc ca un diametru exterior de 0,25 mm si un diametru interior de 0,15 mm este satisfacator pentru uzul curent (masuratori facute înainte ca vârful sa fie slefuit). Începatorii lucreaza mai bine cu o seringa al carei diametru exterior este de 0,23 mm. Diametrul interior trebuie sa fie atunci în jur de 0,13 mm, dimensiune aproximativ egala cu diametrul interior minim posibil. Diametrul exterior pâna la 0,3 mm poate fi satisfacator pentru matcile mai mari.

Diametrul interior al vârfului seringii începe sa se largeasca imediat în interiorul capului: e mai usor sa se traga sperma printr-o astfel de seringa decât printr-una care are diametru uniform pe toata distanta.

Se lucreaza – daca se poate – în atmosfera umeda. În atmosfera uscata tesuturile expuse ale matcii se usuca repede, ceea ce face ca introducerea seringii sa se faca mai greu; de asemenea, sperma poate sa se usuce la capatul seringii, împiedicând aspirarea unei cantitati suplimentare. Din când în când, daca este nevoie, vârful trebuie umezit cu o solutie de streptomicina îmbibata pe o celofibra sterila.

Desi sunt multe metode de întretinere a matcilor de la eclozionare pâna în momentul însamântarii, acumularea de fecale care se produce în unele cazuri, împiedica însamântarea; de exemplu, un rect dilatat deplaseaza aparatul reproducator din locul lui ceea ce face ca vârful seringii sa gaseasca mai greu intrarea spre oviduct si, de asemenea, îngreuneaza izolarea acului. Acumularea de fecale este mai mica, în ordine descrescatoare, în cazul urmatoarelor metode:

(1) mai multe matci în custi, în însasi colonia crescatoare;

(2) o singura matca închisa în cusca, într-un nucleu de împerechere;

(3) o singura matca libera în nucleu de împerechere.

Evident, pentru începatori metoda (3) este cea mai buna. Se poate încerca fortarea unei matci cu punga rectala plina sa defece, prin zborul la geam. Chiar daca nu se înregistreaza întotdeauna un succes, procentul mare de succese justfica încercarea.

Operatorul cu experienta poate folosi o marire la microscop de 10 ori pâna la 12 ori în timp ce umple seringa si o introduce în matca. Pentru începator, se recomanda un sistem de marire de putere mai mica (6 – 10 ori) pentru încarcarea seringii si o putere mai mare (20 ori) pentru introducerea ei.

Începatorul va învata mai întâi prelevarea spermei în seringa, si abia dupa aceea va începe sa lucreze cu matcile. În acest timp el va dobândi experienta în alegerea si tratarea trântorilor si în obtinerea spermei mai pure, neamestecata cu mucus. Abia atunci când pentru umplerea unei seringi cu 8 µl sperma îi sunt suficiente 15 minute (un tehnician experimentat are nevoie de jumatatea acestui timp) va începe sa se ocupe de matca.

În manevrarea matcii va exersa mai întâi utilizarea cârligelor, dupa aceea va încerca însamântarea cu o solutie salina. Se poate folosi si aceeasi matca la mai multe încercari, dar nu prea des în aceeasi zi.

Recoltarea spermei a fost executata în urmatorul mod: Am pregatit seringa pentru recoltare umplându-i vârful cu solutie salina. Ca solutie salina am folosit solutia fiziologica a lui Hyes (9 g clorura de sodiu, 0,2 g clorura de calciu, 0,2 g clorura de potasiu, 0,1 g hidrocarbonat de sodiu, totul dizolvat în 1000 ml apa distilata). Dupa aspirarea unei picaturi de solutie salina se aspira o mica bula de aer si se poate începe recoltarea. Trantorul care a ejaculat se pozitioneaza la vârful siringii sub microscop. Dupa realizarea contactului se aspira separat sperma de secretia glandelor anexe. Se evita plasarea capatului seringii în mucus, precum si colectarea acestuia. Între doua recoltari se lasa un gol de aer si se aspira putina solutie salina pentru a evita uscarea.

Am efectuat trei recoltari de sperma la mai multi trântori de 14, 21 si respectiv 30 de zile. Un procent de 60% dintre ei au ejaculat, cantitatea medie de sperma fiind de 1,3 µl. Reactia spermei a fost neutra (pH 6,8), numarul spermatozoizilor la 1 µl de sperma de aproximativ 7,6 milioane. Numararea spermatozoizilor am realizat-o cu ajutorul unei camere de numarat pentru hematii.

Selectia în apicultura constituie sectorul cel mai înapoiat al activitatii stiintifice si practice, ceea ce este demonstrat prin lipsa raselor performante de albine create ca urmare a unei activitati dirijate. Cauzele principale ale acestei stari sunt determinate de elaborarea insuficienta a aspectelor teoretice de selectie si lipsa unei banci de gene pentru stocarea materialului biologic valoros.

Proiectul are ca scop lamurirea catorva aspecte referitoare la cresterea matcilor necesare producerii gerplasmului pentru infiintarea unei banci de gene la albina (Apis mellifera) prin utilizarea tehnicilor de conservare a materialului biologic, cu ajutorul careia vom aduce o contributie la ameliorarea rasei locale (Apis mellifera carpatica). Intentia noastra este de a organiza “Banca de gene”, astfel încât ea sa ofere materialul biologic necesar ameliorarii acestei specii.

Cheia succesului în conservarea materialului biologic de albina este foarte posibil sa se gaseasca în spermateca. Prin studiul mediului biochimic si fiziologic care face posibila supravietuirea spermatozoizilor timp de mai multi ani în aceasta, se poate gasi si modalitatea optima de conservare pe termen lung a materialului seminal.
Rasa este un grup de indivizi aparținând aceleiași specii de animale, cu caractere comune, constante, conservate ereditar, care se deosebesc de alte varietăți din aceeași specie prin anumite caractere specifice. ;)
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4868
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19

Re: Raporturile dintre stupari in fata materialului genetic

Mesajde peterneamt » 11 Dec 2015, 13:18

Pentru a obține o rasă ne trebuie :
1. zonă izolată de preferință o insulă.....
2. specialiști și cercetători dispuși să trăiască și să muncească în izolare......
3. bănci cu material genetic.....
4. aparatură de laborator.....
5. bani pentru a susține această activitate..... :roll:
ps. dacă se vrea cu adevărat, se poate mai ales pentru că avem destui apicultori pricepuți care au făcut dea lungul anilor o selecție riguroasă a albinelor proprii...... ;)
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4868
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19


Înapoi la CRESTEREA MATCILOR



Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 15 vizitatori