Albinele roiesc din zeci de motive și desigur că apicultorul în 99% (părerea mea) e cel ce duce responsabilitatea pentru aceasta. Pe majoritatea apicultorilor nu-i doare inima pentru niște roiuri dacă au producție bună. Nu că sunt indiferenți dar pe toate nimeni nu le reușește în apicultură. Dar întrebarea e cine are producție destul de bună? Primește cineva 100$ pentru polenizare migdalilor sau a altor pomi ș.a. ? Sau are cineva cules de 200kg/miere anual de pe stup prin zona Europei ? Desigur că se găsesc mulți doritori de a prinde roiurile și lasă să-i prindă dacă au timp și dorință căci ei oricum în majoritatea cazurilor vor muri în sălbătăcime. Dar întrebarea e ce fac cu ei mai departe? În mod ideal ar fi de dorit de rărit albinele cu instinctul puternic de roire. Dar astfel de gânduri/planuri nu sunt la nivel național și nici mulți apicultori nu văd de ce este nevoie de rărit la maxim albinele cu instinct puternic de roire (caracteristic roiurilor prinși). Deci situația e că fiecare hotărăște pentru sine. Roiurile cu siguranță că pot fi folosiți cumva dar trebuie să ai și timp, dorință pentru aceasta. De exemplu se pot vinde (cum se practică în R.M. căci sunt mulți iubitori de astfel de familii), se poate omorî regina și împărți ramele prin fam. de albine, se pot îneca și usca apoi comercializa (în R.M. și țările CSI se vinde albina uscată) ș.a.
Deci sunt mai multe de discutat dar cam asta e ce am dorit să scriu.
Sănătate!