Salut!...
COMENTARIU Valeriu Suhan: Onoarea procurorului absent
Duminică, un agent de poliţie aflat în timpul serviciului a fost molestat, înjurat, jignit, violentat de către un derbedeu cu aere de smardoi. Un dobitoc cu manifestări ca atare.
Individul despre care se spune ca ar avea hepatita si HIV l-a zgariat in mod repetat pe politist si, cu greu, a fost adus la sectie.
Degeaba! Inutil! Procurorul nu s-a deranjat sa-si faca treaba. Nici macar sa-l audieze.
Daca l-o interesa cumva pe procuror, politistul este internat pentru un tratament de vreo sase luni la Spitalul de Boli Infectioase "Matei Bals". Diagnosticul este inca incert.
A fi procuror este o onoare cu totul deosebita. O cinste extraordinara. In aceeasi masura, o teribil de mare responsabilitate.
Sa ai ocazia formidabila sa contribui la infaptuirea justitiei in tara ta este cu totul si cu totul iesit din comun.
Sa ai puterea de a dispune masuri judiciare exceptionale pentru a face dreptate, pentru a elimina raul din societate, pentru a-i apara pe concetatenii tai impotriva abuzurilor de orice fel, din partea oricui, trebuie sa-ti dea o senzatie de implinire din toate punctele de vedere.
Printre meseriile cu aura de erou, indiscutabil, se numara si cea de procuror.
Cu o singura conditie: sa fii om! Empatic si responsabil. Si, bineinteles, pregatit, toba de carte, un simbol al suprematiei cunoasterii asupra ignorantei agresive, grobianismului, nesimtirii si pornirilor salbatice.
Aceasta conditie, minimala pana la urma, comparativ cu imensitatea onorabilitatii pozitiei de procuror, nu a fost nicidecum indeplinita de procurorul care o fi fost de serviciu duminica, la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2.
O imensa rusine planeaza asupra sa si a institutiei, in general.
Atata nesimtire profesionala este de-a dreptul naucitoare. E greu de priceput cum de e posibil un asemenea fapt. De acceptat, nici nu poate fi vorba, cel putin in opinia mea.
Sunt foarte marcat de aceasta intamplare nenorocita care, de fapt, demonstreaza impotenta statului roman.
Sunt si eu cetatean al sau si ma intereseaza foarte tare starea lui de vigoare.
Din pacate, statul roman nu se poate apara pe sine si pare ca nu mai are nici o treaba cu cetatenii care il compun, daramite sa-i mai apere.
Politistul acela, ne place sau nu, reprezenta statul roman in relatia, culmea, a acestuia din urma, a statului adica, cu ipochimenul in cauza. In aceasta calitate, politistul a fost injurat, scuipat, jignit, lovit, terfelit, posibil infectat.
Statul, reprezentat de data asta de procuror, si-a dovedit inexistenta. L-a lasat pe cel pe care pretindea ca il apara, singur. Procurorul, un ilustru nimic.
Sigur, sunt convins ca exista voci care spun ca asta e, atunci cand s-a facut politist, omul ala stia sau trebuia sa stie, ca riscurile sunt intotdeauna, la un pas distanta. Sunt perfect de acord cu acestia, nu am nimic de comentat, chiar asa e.
Numai ca, tot atat de adevarat este ca legea insasi, il apara pe politist! Iar politistul stie si el asta. De aceea, se asteapta sa fie aparat la randu-i si nicidecum abandonat.
Apararea lui trebuie asigurata de procuror. Care procuror ca...nu-i ?!
Nu faceti din politist carne de tun!
Ajunge ca politia a devenit un soi de fata-n casa, buna la toate.
Mai toti se comporta fata de politist cu superioritate, de mai nimic justificata. E mai mult un complex cam tamp, de superioritate. Dar asta e o alta poveste, tot atat de dureroasa, dar mult mai complexa.
Mai bine sau mai rau, politistul ne apara viata, avutul, e cel care se confrunta direct cu cele mai abjecte manifestari ale fiintei numita om. Ceea ce vede el intr-o cariera de 30 de ani, nu vad altii, o suta, intr-o viata.
Cat il afecteaza ororile ale caror urmari le-a vazut, numai el stie.
L-am criticat si-l voi mai critica pe politist, dar o fac pentru ca il iubesc si mi-as dori sa fie cat mai bun, ca sa fie cat mai respectat. Ar merita-o.
Cat despre lipsa de actiune a procurorului, rusine e putin spus.
Sursa :
www.mediafax.ro