Prima pagină ‹ DIVERSE IN APICULTURA ‹ LEGISLATIE NATIONALA SI EUROPEANA

[kiloz]

Discutie de actualitate:

PROGRAMUL din 23 aprilie 2003 de ameliorare a albinelor din România
(la data 17-iul-2003 actul a fost aprobat de Ordinul 309/2003 )
INTRODUCERE
Obiectivul ameliorarii albinelor este de a produce modificari genetice, în scopul cresterii profitabilitatii
durabile, respectiv a cresterii productiei si a scaderii cheltuielilor de productie.
Aceasta actiune se desfasoara în diferite sisteme de exploatare (functie de clima, flora, marimea stupinei,
tip de exploatare) asa încât orice program de ameliorare trebuie sa se adapteze acestor cerinte.
CAPITOLUL 1: SISTEMUL DE EXPLOATARE SI TENDINTELE EVOLUTIEI EFECTIVELOR DE
ALBINE SI ALE METODICII DE EXPLOATARE
Sistemele de exploatare sunt în functie de categoria de apicultori. În România categoriile de apicultori
sunt urmatoarele:
- apicultori amatori cu 10-50 familii de albine, care practica, de regula, o apicultura stationara, cu
cheltuieli mici, care îsi asigura consumul familial de produse apicole si realizeaza un excedent pentru
vânzare din care îsi acopera cheltuielile;
- apicultori semiprofesionisti cu 50-100 familii de albine care practica apicultura ca a doua profesie,
vizeaza profituri mari din productia albinelor, implicit sunt preocupati de investitii si pot practica pastoralul
pe scara larga;
- apicultori profesionisti cu peste 100 familii de albine, care îsi asigura existenta din apicultura si sunt cei
mai interesati în ameliorarea genetica a albinelor.
O structura a acestor tipuri de exploatare este redata în tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1: Dinamica tipurilor de stupine din România în perioada 1989-2002
Marimea stupinei Nivelul procentual al detinatorilor
Nr. Familii de albine pe stupina 1989 2000
Pâna la 10 familii de albine 56,9 % 31,9 %
Între 11 si 40 familii de albine 33,5 % 47,9 %
Între 41 si 100 familii de albine 9,2 % 9,6 %
Peste 100 familii de albine 0,4 % 10,6 %
Programul de ameliorare se bazeaza pe apicultorii profesionisti si semiprofesionisti, fara a neglija
interesele celor amatori.
Pentru programul de ameliorare prezinta importanta deosebita dinamica numarului de familii de albine.
Pe aceasta linie este util sa fie cunoscuta capacitatea de suport a mediului, din punct de vedere al florei
tarii, pentru numarul de familii, capacitate spre care ar trebui sa tinda evolutia numarului de familii de
albine. Aceasta capacitate de suport poate fi dedusa într-o anumita masura din urmarirea dinamicii
numarului de familii din tara.
O problema de mare actualitate în momentul de fata este atragerea în sectorul apicol a cât mai multor
crescatori, deoarece efectivul familiilor de albine în momentul de fata reprezinta 43,7 % fata de cel din
anul 1989, când pe teritoriul tarii existau 1.418.000 familii de albine din care 1.205.000 (85 %) familii de
albine se gaseau în gospodariile populatiei.
Variatiile de clima si flora de pe teritoriul tarii impun în diferite zone sisteme de exploatare relativ diferite.
Ca rezultat, este necesar ca ameliorarea sa vizeze producerea unor albine adaptate principalelor tipuri
climatice si flora ale tarii si sistemului de exploatare - pastoral sau stationar.
CAPITOLUL 2: SISTEMUL DE AMELIORARE
În apicultura sunt posibile 2 sisteme de ameliorare:
a.ameliorarea în rasa curata (Apis mellifica carpatica)
b.încrucisare industriala pornind de la rase sau linii diferite.
Tinând seama de nivelul posibilitatilor actuale ale productiilor apicole din România, în prezent cât si pe
viitor, se urmareste aplicarea unui sistem de ameliorare în rasa curata diferentiat în functie de
principalele zone climatice si de populatiile de albine. Odata cu cresterea numerica a apicultorilor
profesionisti se va intensifica si diversifica productia apicola si se va trece la un sistem de ameliorare în
încrucisare industriala, în special în linii din aceeasi rasa (Apis mellifica carpatica). Nu se preconizeaza
încrucisarea cu alte rase, deoarece sistemul poate fi scapat de sub control si se poate ajunge la
producerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra.
2.1.FACTORII RESTRICTIVI AI PROGRESULUI GENETIC LA ALBINE DETERMINATI DE
PARTICULARITATILE GENETICE SI CONDITIILE DE MEDIU
În desfasurarea programului de ameliorare a populatiilor de albine este necesar sa se tina seama de
particularitatile biologice ale acestora. Este cunoscut si acceptat faptul ca albina constituie un obiect dificil
pentru ameliorare, deosebindu-se profund de celelalte specii crescute de om. Dintre acestea, mentionam
pe cele mai importante care au legatura cu procesul de ameliorare:
- în mod permanent în familia de albine exista doua generatii de indivizi;
- caracterul partenogenetic si haploid al trântorilor;
- poliandria matcilor;
- împerecherea reproducatorilor are loc în zbor în aer liber;
- obtinerea dintr-o singura familie de albine, respectiv dintr-o singura femela a unui numar mare de
urmasi - matci fiice;
- posibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma radical o familie de albine necorespunzatoare din
punct de vedere genetic (în numai 60 de zile de la schimbarea matcii acesteia) cu una care întruneste
calitatile dorite.
- familia de albine depinde de mediul existent, într-o masura mult mai mare decât celelalte specii
crescute de om, întrucât alimentatia ei a ramas cea naturala, din prelucrarea nectarului si polenului
florilor pe care si le colecteaza singura.
În momentul de fata apicultura se constituie ca activitate productiva ce se realizeaza pe vetre "in
dispersie", neexistând posibilitatea si nedorita de altfel de concentrare a fondului biologic în unitati
industriale, ca la alte animale, amplasate pe suprafete sau incinte cu conditii de crestere controlate.
Resursele melifere traditionale se restrâng si apar goluri de cules pe perioade mari din sezonul activ,
contracarate prin practicarea stuparitului pastoral, de multe ori daunator conservarii fondului genetic
autohton.
Este în crestere efectul distructiv al unor factori de agresie ca: fluctuatia conditiilor meteorologice, care
calamiteaza secretia de nectar si implicit împiedica dezvoltarea normala a familiilor de albine prin
valorificarea optima a culesurilor, poluarea resurselor nectaro-polenifere, cu efecte nocive asupra
familiilor.
CAPITOLUL 3: OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE AMELIORARE
Din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare în venitul stupinei (cca. 95 %) este reprezentat
de productia de miere. Desi are o heritabilitate mica, ceea ce nu favorizeaza progresul genetic rapid prin
selectie, cantitatea de miere produsa pe familia de albine este totusi obiectivul principal al selectiei
albinelor, implicit principalul criteriu de selectie, întrucât selectia se face de regula în cadrul stupinei prin
compararea cu contemporanii, criteriul de selectie este cantitatea de miere pe familia de albine.
Productia de miere este un caracter complex în care intra mai multe caractere simple înclinatia pentru
roire, viabilitatea pontei, instinctul de acumulare a hranei si altele. Mai mult, performantele care se ating
nu pot fi clar atribuite unui anumit genotip. Prolificitatea nu poate fi atribuita numai matcii ci si trântorilor
cu care a avut sansa sa se împerecheze. Activitatea de cules, depinde de genotipurile lucratoarelor, care
pot fi genetic heterogene. În aprecierea corecta a productiei de miere se tine seama, de aceea, în afara
de parametrul productiei de miere si de parametrii sferei reproductive (precocitatea dezvoltarii, ritmul
dezvoltarii cuibului de puiet, longevitatea albinelor, rezistenta la iernare a familiei de albine, rezistenta la
boli sau la alti factori de agresie) si ai sferei comportamentale (agresivitate/blândete, tendinta de roire,
comportament linistit pe faguri, etc.).
Aceste caractere intra în obiectivul selectiei, ele favorizând progresul genetic în productia de miere.
Introducerea lor trebuie facuta cu atentie pentru a nu estompa importanta caracterului principal si a
complica prea mult tehnologia de selectie implicit cresterea pretului de cost.
Ca obiective secundare vizate în programul de ameliorare sunt: productia de polen, ceara, laptisor de
matca, venin. Acestea vor intra în obiectivul selectiei în special la stupinele care realizeaza beneficii pe
seama acestor produse, implicit sunt interesati în cresterea lor.
CAPITOLUL 4: PROGRAMUL TEHNIC SI TEHNOLOGIA DE AMELIORARE
Cresterea potentialului genetic de productie al familiilor de albine se realizeaza în conditiile cresterii în
rasa curata, pe baza selectiei, urmarindu-se în acelasi timp o diversitate destul de mare a împerecherilor
pentru a se evita consangvinizarea (scaderea viabilitatii puietului). Selectia trebuie practicata diferentiat
în principalele populatii ale tarii, diferentiate pe principalele zone climatice.
Structura în cadrul rasei de albine românesti include cinci populatii geografice distincte si anume:
- populatia din Câmpia româna (dunareana) 36,43 %;
- populatia de deal-munte 14,60 %;
- populatia din Podisul Moldovei 17,29 %;
- populatia din Podisul Transilvaniei 17,40 %;
- populatia din Câmpia de Vest si din Banat 14,54 %.
4.1.METODICA SELECTIEI
Progresul genetic la albine se realizeaza prin selectie masala practicata în majoritatea stupinelor, fiind un
instrument de baza în stupinele de amatori. Progresul genetic se transmite, în acest caz, prin matci si
presupune o coordonare a activitatii pe baza unui sistem national de ameliorare.
4.1.1.Selectia masala este selectia facuta pe baza productiei de miere a familiilor de albine, comparatia
facându-se între contemporane (stupina, an, sezon).
Metodica este o selectie pe descendenti, respectiv o selectie facuta pe activitatea fiicelor matcii, asa
încât este de asteptat sa fie eficienta, când este practicata corect. Se recomanda tuturor apicultorilor care
îsi produc matci din prasila proprie, sa aplice acest sistem.
Metodica presupune ca înmultirea familiilor de albine sa se faca prin roire artificiala, asigurându-se matci
numai din cele mai bune familii. Împerecherea libera cu trântori si de la alte stupine reduce la maximum
pericolul de consangvinizare. Datorita împerecherilor libere, beneficiaza de progresul genetic realizat în
fermele de elita chiar si apicultorii care nu cumpara matci (matcile lor se împerecheaza cu trântorii de la
matcile din fermele de elita).
4.1.2 Selectia pentru producerea de matci si difuzarea lor
Selectia pentru producerea de matci presupune existenta unei piramide a ameliorarii formata din doua
trepte: ferma de elita si ferma de productie.
Progresul genetic se realizeaza în ferma de elita si se transmite prin matci fiice în fermele de productie.
Fermele de productie care nu achizitioneaza matci, realizeaza progresul genetic prin selectie masala.
Aceste matci trebuie schimbate în proportie de 30-50 % anual.
Metodica de selectie în fermele de elita
Date fiind complicatiile tehnice ale muncii de ameliorare în ferma de elita, nu se admite stuparitul
pastoral, chiar daca aceasta va afecta productia de miere. Selectia se face pe productia relativa si nu pe
cea absoluta.
Ferma de elita cuprinde 3 sectoare:
- nucleul matca, care include cele mai bune familii producatoare de matci pentru testare, implicit pentru
difuzare. Aceste familii sunt achizitionate din zona, reprezentând o proba medie de recordiste a
populatiilor din zona respectiva, care asigura cuprinderea în populatie a unui numar mare de gene, în
special de sexalele care sunt responsabile de viabilitatea puietului. Numarul lor este de dorit sa tinda
spre 25, ceea ce poate asigura pentru cel putin 10 de ani în conditii de izolare reproductiva, o viabilitate a
puietului de minimum 85 %. În cazul în care numarul de matci scade spre un numar de 10 familii se va
evita izolarea reproductiva absoluta, înlocuindu-se anual cea mai slaba familie cu o familie de cea mai
buna calitate achizitionata din zona. Matcile sunt înlocuite anual de cea mai buna fiica a lor din sectorul
de testare. În acest fel durata de exploatare a unei matci este de 2 ani (un an la testare si un an ca matca
de baza), ceea ce mareste intervalul între generatii si scade prolificitatea. Este util a se cauta o solutie de
scadere a intervalului între generatii, chiar daca metoda preconizata este cea mai clara si simpla.
Pentru primele generatii de selectie, când este asteptat un progres genetic mai ridicat, se recomanda ca
intervalul între generatii sa fie redus la un an. Pentru aceasta se impune ca înlocuirea matcii în sectorul
de testare sa se faca pâna la începutul lunii iulie, astfel încât pâna la introducerea în iarna întreaga
populatie a familiilor de albine sa fie constituita din fiicele matcii ce urmeaza a fi testata.
- sectorul de testare, consta din 5-10 familii fiice ale unei familii din sectorul matca (invers proportional cu
marimea populatiei din sectorul matca). În felul acesta numarul de familii la testare urca la aproximativ
100-125 de familii (25 x 5 sau 10 x 10).
Familiile fiice sunt produse în anul precedent si sunt testate pe productia de miere si celelalte caractere
care fac obiectul selectiei pe parcursul unui an. Prin comparatie între ele (fiicele aceleasi matci în
aceleasi conditii de productie) se alege cea mai buna matca care înlocuieste mama (selectie
intrafamiliala). Celelalte matci din familie pot fi livrate în retea.
În dimensionarea structurii fermei de elita (numarul de matci mame, familii testare) se vor continua
lucrarile de optimizare în vederea gasirii structurii care sa asigure un progres genetic maxim.
Pentru a minimaliza efectele mediului în momentul schimbarii matcilor, toate familiile se uniformizeaza
(albine, puietul, hrana proteica, rezervele de miere) pentru a da sanse egale de competitie matcilor ce vor
fi testate.
- pepiniera producatoare de matci (multiplicare), este un sector al fermei de elita. Ea poate livra matci din
linia pura selectionata, sau poate produce matci hibride în cazul în care în zona exista mai multe ferme
de elita. Livrarea matcilor se va face numai în zona de influenta (populatia geografica).
CAPITOLUL 5: CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA ALBINE (REZERVATII)
Datorita faptului ca selectia practicata în fermele de elita poate duce la uniformizarea familiilor de albine
în fiecare zona si la modificarea lor genetica, apare necesitatea de a se conserva anumite populatii locale
cu însusiri valoroase adaptate la zona respectiva. Aceste populatii sunt identificate si nominalizate la
anumiti apicultori amatori si semiprofesionisti din zone relativ izolate reproductiv, care nu practica stuparit
pastoral si nu introduc matci de crescatorie.
CAPITOLUL 6: CADRUL INSTITUTIONAL
În realizarea programului de ameliorare sunt angajate în egala masura urmatoarele institutii si organizatii:
- ferma de elita cu urmatoarele atributii:
- desfasoara activitatea de crestere si ameliorare a familiilor de albine din tara noastra;
- organizeaza si efectueaza controlul productiei.
- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura cu urmatoarele atributii:
- elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de ameliorare;
- asigura testarea liniilor obtinute în stupinele pilot din zonele bioapicole ale tarii;
- participa la evaluarea parametrilor biologici si reproductivi la materialul testat;
- elaboreaza programe de conservare a patrimoniului genetic apicol din tara noastra;
- asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice;
- elaboreaza norme tehnice pentru controlul productiei.
- Institutii pentru inspectia de stat în domeniul ameliorarii reprezentate la nivel central de Agentia
Nationala pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie iar la nivel judetean de Oficiile pentru ameliorare
si reproductie în zootehnie cu urmatoarele atributii:
- asigura inspectia activitatii de ameliorare;
- certifica anual calitatea materialului biologic apicol.
- Asociatii profesionale ale crescatorilor cu urmatoarele atributii:
- participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de ameliorare;
- instruieste crescatorii pentru aplicarea tehnologiilor moderne de crestere;
- stabileste relatii de colaborare cu alte organizatii din tara si strainatate;
- sprijina crescatorii în procurarea materialului biologic valoros si în valorificarea produselor apicole.
CAPITOLUL 7: CADRUL LEGISLATIV
Activitatea de ameliorare la albine se desfasoara în conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 516bis din data de 17 iulie 2003

[kiloz]

Ordin nr. 413 din 20 iunie 2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare. (114 KB)

[kiloz]

ORDIN Nr. 413 din 20 iunie 2008
privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 472 din 26 iunie 2008


Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei politici de piaţă în sectorul zootehnic nr. 120.376 din 3 iunie 2008,

având în vedere prevederile liniuţei a opta de la lit. a) a pct. 2 din anexa nr. 1 „Programul naţional apicol pentru perioada 2008-2010" la Hotărârea Guvernului nr. 556/2008, precum şi ale normelor de aplicare a acestuia,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Criteriile de acreditare a stupinei de multiplicare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dacian Cioloş

ANEXA

CRITERII DE ACREDITARE

a stupinei de multiplicare

Art. 1. - Stupina de multiplicare - pepiniera producătoare de mătci - este unitatea apicolă care realizează multiplicarea materialului biologic apicol, astfel:

a) foloseşte pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elită;

b) furnizează material biologic selecţionat.

Art. 2. - Stupina, pentru a fi acreditată ca stupină de multiplicare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii:

a) are o schemă de multiplicare şi tehnologie de creştere proprie aprobată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu";

b) minimum 10% din mătcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elită acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu", iar diferenţa mătcilorse asigură din stupina de multiplicare proprie;

c) dimensiunea minimă a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, înscrise în registrul agricol, astfel încât să asigure producţia de mătci selecţionate şi fecundate, precum şi evitarea consangvinizării;

d) individualizarea mătcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului internaţional al culorilor;

e) familiile de albine trebuie să fie indemne de boli contagioase şi potenţial transmisibile.

Art. 3. - (1) Deţinătorul stupinei de multiplicare trebuie să fie/sau să aibă angajat personal atestat în domeniul apicol, confirmat prin diplomă/atestat/certificat de absolvire.

(2) Deţinătorul stupinei de multuplicare trebuie să ţină o evidenţă strictă a activităţii, consemnată în documentele prevăzute în anexele nr. 1-6.

(3) Deţinătorul stupinei de multiplicare emite declaraţia de conformitate prevăzută în anexa nr. 7.

Art. 4. - (1) Pentru obţinerea acreditării, deţinătorul stupinei de multiplicare depune o cerere la oficiul pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, direct sau prin intermediul formei asociative legal constituite din care face parte.

(2) Acreditarea stupinei de multiplicare se face de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu", în termen de 20 de zile lucrătoare de la solicitare, conform anexei nr. 8.

(3) Membrii Comisiei pentru acreditare sunt desemnaţi prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu".

Art. 5. - Mătcile selecţionate şi împerecheate, crescute din familii de albine de rasă curată Apis mellifera carpatica în stupina de multiplicare, pot fi livrate către beneficiari cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

1. din punctul de vedere al însuşirilor morfologice şi fiziologice:

a) conformaţia corpului - normală din punct de vedere anatomic;

b) integritatea corporală;

c) culoarea tegumentului - carasteristică rasei de albine Apis mellifera carpatica;

d) greutatea corporală - trebuie să aibă la livrare minimum 160 mg;

e) prezenţa pontei proprii;

2. din punctul de vedere al stării de sănătate a mătcilor şi a albinelor însoţitoare, acestea trebuie să fie indemne de orice boală şi paraziţi;

3. din punctul de vedere al individualizării mătcilor, aceasta trebuie să respecte codul internaţional al culorilor;

4. din punctul de vedere al ambalării mătcilor, aceasta se face în cuşti de transport speciale cu albine însoţitoare şi hrană necesară pentru o perioadă de 10 zile.

Art. 6. -Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele criterii.

ANEXA Nr. 1 la criterii

FIŞA

familiei de albine nr..........................

Sistemul stupului........................................................................

Anul eclozării mătcii....................Originea mătcii........................

Data controlului - ziua/luna/anul -


Starea familiei


Lucrarea executată


Starea mătcii


Nr. total de faguri


Starea sanitară


Observaţii

Albine (intervale)


Puiet (faguri)


Hrană (kg)

ANEXA Nr. 2 la criterii

MIŞCAREA EFECTIVULUI

Mătci

Nr. crt.


Specificare


Plan


Realizat

1.


Existent la începutul anului


In nuclee de rezervă




In familii intrate la iernat (familii de bază)




Total




2.


Intrări în timpul anului


Prin cumpărare




Producţie proprie pentru înlocuirea matcilor vârstnice şi necorespunzătoare




Producţie proprie pentru familii noi




Producţie proprie pentru rezervă




3.


Ieşiri în timpul anului


Vânzări




Inlocuirea matcilor vârstnice şi necorespunzătoare




Destinate familiilor noi




Intrebuinţări diverse (pierderi etc.)




Total




4.


Existent la sfârşitul anului


In familii intrate




In nuclee de rezervă




Total




ANEXA Nr. 3 la criterii

FIŞA

nucleului de împerechere a matcilor

Nr. nucleu......................................................

A


B


C


D

ORIGINE


INTRODUS


EXTRAS


ORIGINE


INTRODUS


EXTRAS


ORIGINE


INTRODUS


EXTRAS


ORIGINE


INTRODUS


EXTRAS

ANEXA Nr. 4 la criterii

PRODUCŢIA OBŢINUTĂ

Mătci

- bucăţi -

Nr. crt.


Destinaţia


Plan


Realizat

1.


Pentru înlocuire




2.


Pentru formarea de familii noi şi roiuri




3.


Pentru rezervă




4.


Pentru vânzare




TOTAL

ANEXA Nr. 5 la criterii

SITUAŢIA

controlului de primăvară al familiilor de albine

Nr. crt.


Nr. familiei de albine


Tipul de stup folosit


Anul

eclozării

mătcii


Nr. fagurilor lăsaţi în stup pentru iarnă


Puterea familiilor exprimată în spaţii ocupate de albine în kg


Nr. fagurilor cu puiet


Starea sanitară


Hrană total miere în kg


Observaţii

Spaţii ocupate de albine


Kg
ANEXA Nr. 6 la criterii

SITUAŢIA

controlului de toamnă al familiilor de albine

Nr. crt.


Nr. familiei de albine


Tipul de stup folosit


Anul

eclozării

mătcii


Nr. fagurilor lăsaţi în stup pentru iarnă


Puterea familiilor exprimată în spaţii ocupate de albine în kg


Nr. fagurilor cu puiet


Starea sanitară


Hrană total miere în kg


Observaţii

Spaţii ocupate de albine


Kg

ANEXA Nr. 7 la criterii

DECLARAŢIA DE CONFORMITATE

Numele şi adresa stupinei de multiplicare.................................................................................................................

Data eliberării declaraţiei de conformitate.................................................................................................................

Numărul de înscriere în registrul de stupină al familiei de albine materne.....................................................................

Nr. crt.


Provenienţa mătcii


Data eclozării mătcii


Data recoltării mătcii


Sistemul de marcare a mătcii


Numărul autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare a stupinei de multiplicare

Semnătura.......................................

ANEXA Nr. 8 la criterii

ACREDITARE

pentru stupinele de multiplicare

Data.....................................

In conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 556/2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008-2010, precum şi a normelor de aplicare a acestuia,

Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu"

ACREDITEAZĂ

Stupina........................................................................

Orice încălcare sau abatere de la reglementările stabilite atrage retragerea acreditării

[kamy]

Da ma tot gandesc cum ar fi sa-si infinga undeva ordinu,deviza ,,nimic fara birocratie,,
Se vede clar instinctu de conservare al monopolului!