Ce poti tu sa faci in legatura cu suplimentarea lor cu polen? Cel mai bun supliment este polen recoltat anterior de catre tine insuti (sau de la o sursa sigura). Din pacate, polenul adunat isi pierde din valoarea nutritionala destul de repede. Ar trebui congelat sau fermentat ca “painea albinelor/pastura” cu acid lactic asa cum fac albinele in faguri. Aceasta metoda e similara celor prin care se fabrica silozul, iaurtul si varza murata. Surse pentru instuctiuni detaliate se gasesc la
Referinte.
Daca nu poti recolta propriul polen, poti cumpara polen iradiat sau tratat cu oxid de etilena (tratamentele sunt pentru a distruge sporii de boli). Polenul chinezesc este cel mai ieftin, dar sunt intrebari legate de contaminarea cu pesticide. Totusi, pana acum, nu am auzit de nici o problema cu acest polen.
Ceea ce apicultorii isi doresc cu adevarat este in substituent al polenului – un furaj ieftin, sub forma uscata, asemenea oricarui alt furaj pentru animale, complet din punct de vedere nutrititional. Din pacate, inciuda anilor de cercetari, un pot spune ca esista un
substituent real pe piata ( cu toate ca anumite preparate se apropie. Cel mai important lucru este ca toate retetele de pana acum sunt inbunatatie adaosul de polen natural. Eforturile timpurii ale lui Haydak descopera ca soia si drojdia sunt baze de proteina economice. O alta serie de experimente conduse de Drs. Herbert si Shimanuki au elucidat detalii despre vitamine, minerale si steroli. Principalii produducatori de material genetic ofera inlocuitori de polen proprii. Cel mai proaspat aparut pe piata, FeedBee, abia a fost imbunatatit. Si Dr Gordon Wardell este pe cale sa lanseze MegaBee, dezvoltat impreuna cu Serviciul pentru Cercetari in Agricultura al USDA.Dr Wardell incearca sa descopere “Sfantul Graal” al furajelor pentru albine – un furaj lichid care ar putea fi hranit ca si sirop.
Multi apicultori comerciali isi prepara propriul supliment. Daca doriti sa incercati aici aveti cateva sfaturi:
1. Suplimentele sunt mixate plecand de la o baza proteica (in mod normal soia sau drojdie), zahar si alte ingrediente “speciale” pe care bucatarul simte ca sunt necesare. Toate componentele trebuie sa fie bine maruntite pentru a putea fi digerate de albine. Prospetimea este critica – drojdia si polenul isi pierd din valoarea nutritiva daca sunt pastrate timp indelungat, si fina de soia veche poate deveni chiar toxica pentru albine!
2. Faina de soia da o textura frumoasa turtei. Faina de soia degresata e cea mai buna, dar din cauza zaharului care poate fi toxic si al problemelor cu gustul, ramaneti cu un produs dovedit in timp si vandut de un distribuitor specializat pe albine. Laptele de soia este o alta variant. Din cate stiu divizia Dadant din centrul North Valley poate comanda faina de soia, dar nu au o cerere foarte mare.
3. Drojdia de bere este adaugata in general ca o sursa de vitamina B, dar poate fi hranita fara alte adaosuri. Multi apicultori din California hranesc un amestec de drojdie/polen natural/sirop. Adevarata drojdiae de bere poate fi de o calitate mai buna decat cea derivate din alte procese. Din nou, alegeti un brand/nume care a fost confirmat in timp. Exista si alte drojdii, dar cea de bere cel mai probabil ca are cel mai bun randament in acest moment.
4. Continutul de proteina al suplimentului ar trebui sa fie in jur de 25% (substanta uscata, incluzand zaharul). Un amestec de surse de polen ar putea ajuta balanta de amino acizi.
5. Albinelor le plac turtele dulci si le iau cel mai bine daca nivelul de zahar este de cel putin 50% (substanta uscata).
6. Ar trebui sa fie niste grasimi sau uleiuri dar aceasta nu a fost studiata bine (experimentez aceasta cale in vara). Grasimile asigura necesarul de lipide si au calitari antimicrobiale si fagostimulative. De asemenea imbunatatesc textura.
7. Pentru crestere mai intensa a puietului, albinele au nevoie de o sursa de colesterol. Oul scat va asigura aceasta. De asemenea, oul este o sursa de proteina de calitate inalta si poate fi o portiune insemnata din amestec. Experimentam aceasta acum.
8. Nivelul de sodiu si cenusa ar trebui sa fie scazut, cel de potasiu relative ridicat. Amidonul sa nu depaseasca 3%.
9. Aveti grija cu vitaminele si mineralele din aditivi – brandurile comerciale au fost dezvoltate pentru mamifere nu pentru albine.
10. Aciduland amestecul cu acid citric sau vitamina C poate fi benefic
11. Daca doriti sa fiti foarte minutiosi, niste polen fermentat lactic/pastura sau alt probiotic (cand vor ajunge pe piata) ar putea fi un adios benefic. Bacteriile din aceste produse pot ajuta albina in rezistenta impotriva bolilor.
12. Aduceti-va aminte ca voi faceti un supliment de polen, nu substituent. Daca este recoltat polenul natural, reteta voastra nu este critica, iar drojdia goala sau soia pote fi suficienta. Multi apicultori adauga 5-10% polen natural pentru a corecta eventualele deficiente nutritive, si pentru a actiona ca si “fagostimulent” (ceva adaugat pentru a le face sa manance).
13. Un mixer de mortar, de aluat sau carnati lucreaza perfect pentru amestecual cantitatilor mari.
Allen Dick ofera un tabel gratis pentru a calcula continutul de proteina si zahar, si costul pe kg la reteta folosita de voi (vezi
Referinte). Multumesc, Allen!
Sfaturi pentru hranire
1. Nu trebuie sa hraniti “turtite” – bucati mari de supliment pot fi comprimate intre rame. Aruncati suplimentul intr-o cuva sau tava unsa cu ulei (se va intari peste noapte), apoi scoateti si taiat in camp cu o cazma sau coarda de pian.
2.
Asigurati-va ca asezati turta in contact cu ghemul, aproape de puiet – altfel albinele nu o vor atinge. Substituentul neconsumat se poate intari ca si betonul, sau poate deveni mancare pentru molia cerii sau gandacul de stup!
3. In general, veti dori sa hraniti stimulativ sirop slab impreuna cu suplimentul pentru a incuraja cresterea/depunerea puietului.
Intradevar, daca nu este cules de nectar si rezervele sunt scazute, albinele vor suge zaharul din turta si renunta la faina! Asa cum Doolittle a subliniat in 1905, coloniile fara reserve mari detesta sa creasca puiet mai mult decat (ceea ce considera ele) posibilitatile lor
4. Fiti constienti ca hranirea cu sirop va incuraja zborul si culesul. Asemenea zbor inainte de polenizarea migdalului poate fi o problema.
Am descoperit ca acele colonii care sunt puternice cu rezerve suficiente folosesc bine suplimentul de polen fara sirop additional.5.
Nu deranjati albinele in timpul iernii fara motiv! Coloniile deschise in timpul rece sunt predispose la explozii de nosema.6. Multi apicultori “hranesc uscat” faina de soia sau drojdie in gradina. Aceasta metoda nu aduce la fel de multa mancare in stupi dar necesita mai putina munca (din partea stuparului). Functioneaza cel mai bine daca praful este asezat pe o cutie sau galeata partial inchisa, protejata de ploaie si roua. Albinele il agita in aer si se lipeste de corpul lor electrostatic. Spargeti crusta zilnic.
Sincronizare si economieJoe Traynor, care m-a imboldit sa scriu acest articol, mi-a trimis o gramada de cercetari de acum 20-30 de ani de o echipa de australieni: dr Graham Kleinschmidt si G. Kondos. Ei au masurat nivelul de proteina din corpul albinelor de-a lungul unui an, si l-au comparat cu cresterea puietului, culesul de nectar si polen. Cand am adunat cercetarea lor cu informatia noua despre vitellogenin, a fost un moment in care mi s-au deshis ochii. In final, avea sens hranirea cu polen si puteam intelege cand ar putea fi in interesul cel mai mare al coloniei.
Australianul Doug Somerville, in minunata carte Fat bees, Skinny bees (Albine grase, albine slabe) spune “Cel mai important echipament pe care un apicultor commercial/ profesionist il poate detine este propriul calculator… Sunt doua metode de crestere a profitului: prin cresterea veniturilor sau scaderea cheltuielilor. Stategiile de hranire suplimentara ofera ambele variante”
Deci cum planifici o strategie? In primul rand, prin a intelege
de ce hranesti. Presupun ca toata lumea intelege hranirea cu sirop, deci acum vorbim doar de suplimentarea hranei cu proteina. Hranirea cu proteina este eficienta doar daca rezervele de vitellogenin sunt scazute, si anticipezi un beneficiu prin ridicarea lor. Acel beneficiu poate fi:
1. Sa ridice nivelul populatiei pentru contracte de polenizare, divizari sau roiuri la pachet.
2. Inainte de a avea un cules de nectar, sa asigure maximul de productie. Kleinschmidt a descoperit ca “intr-un cules bun de nectar, coloniile cu 50.000 de albine pot produce de 2 ori mai mult decat cele cu 35.000”
3. Sa se asigure ca generatia albinelor “de iarna” are rezervele la maxim. Acest lucru devine extrem de important in zonele cu veri secetoase si in anii secetosi, in special daca va ganditi la polenizare de migdal in Februarie.
4. Sa ajute la prevenirea bolilor si sa minimizeze impactul produs de Varroa.
Migdali in floare. Practic nu a fost nici un cules inainte de inflorire, si planta dintre randuri (Capsella bursa-pastoris) va fi pulverizata si taiata inainte de finalul infloririi. Cules indestulator acum, dar colonii flamande inainte si dupa!
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”