Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ HRANIREA ARTIFICIALA

[alin m]

intrebarea mea pe marginea discutiei voastre e urmatoarea : cand in natura este polen si albina il aduce in stup cu ce va fi hranita larva ? cu polen proaspat adus sau cu un polen lasat cateva zile in celula -un fel de inceput de transformare in pastura ?

[proapis13]

In mod normal pastura se consuma dupa o perioada de macerare ce poate dura pina la 6 zile scriu unele carti
Daca e sa facem diferenta intre polen si pastura,chiar daca nu s-au observat diferente semnificative in cresterea puietului la administarare,e bine sa stiti cu totii ca pastura are o valoare nutritiva si antibiotica de 3 ori mai mare ca a polenului
salve

[pab]

intrebarea mea pe marginea discutiei voastre e urmatoarea : cand in natura este polen si albina il aduce in stup cu ce va fi hranita larva ? cu polen proaspat adus sau cu un polen lasat cateva zile in celula -un fel de inceput de transformare in pastura ?

Albina nu foloseste in consum polenul ca atare adus in stup. Acesta se depoziteaza in celule, este imbogatit de catre albine in enzime si vitamine, sufera fermentatii si se transforma in pastura dupa minim 6-7 zile, hrana pt albine pt a produce laptisor si pentru larvele mai mari de 3 zile.
Dar, este adevarat ca primavara, cand zilele frumoase alterneaza des cu cele cu ploi/frig, polenul depus in faguri este mai repede consumat - de nevoie, chiar si numai dupa cateva zile (observatie personala cand dupa 2-3 zile de cules de polen, urmate de 5-7 zile de ploi, in cateva zile disparea la propriu polenul depus in urma cu 3-4 zile).
Polenul de toamna are un continut mai ridicat in proteina bruta decat cel de primavara-vara.
Nivelul de PB (proteina bruta) este sensibil la fel intre polen si pastura. Pastura in schimb are valoare nutritiva mai mare decat polenul, pt albine, datorita fermentatiilor (care fragmenteaza pereti celulari din polen, cresc palatabilitatea) si a enzimelor si vitaminelor introduse de albine. De asemenea se pare ca prin transformarea in pastura se sparge si invelisul protector al grauntelui de polen:exina.
Iar referitor la turtele cu polen, se stie ca nu toata proteina din polen este asimilata de albine, ci doar in proportie de aprox. 60%.

[pab]

Si inca o chestie importanta, nu stiu daca am mai scris-o pe undeva, TOTI inlocuitorii de polen (soia, drojdie, lapte praf) scurteaza viata albinei (creste uzura prin prelucrarea lor), pe cand la turtele proteice cu polen nu se constata acest lucru. Daca familia este puternica atunci efectul negativ nu se constata deoarece puietul depus (si eclozionat) mai mult in urma hranirii cu inlocuitori contrabalanseaza si depaseste pierderea prin uzura de albine.
Insa, la o familie slaba sau spre medie, hranirea cu inlocuitoitori de polen poate avea efect dezastuos.

[nae]

Sunt si sorturi de polen care scurteaza/omoara albina + polenul pe care-l administram in turte acum are ~ 1 an sau mai mult + in fct de modul de pastrare e posibil sa nu fie mai bun decat ''ciunga''+ multe altele ...
D-le PAB,cu respect ,aveti dreptate ca proteicul dauneaza fam slabe dar si glucidicul dauneaza fam slabe + si ''apicultorul ''dauneaza chiar si fam puternice , adica important e sa va spuneti parerea , cine asculta bine cine nu , nu .
Ca tot a pomenit cineva de castraveti murati(nefericita comparatie , macar sa fie la sare = acid lactic ),oare nu gresim cand DAM o turta glucoproteica si nu doua separate una mica proteica una mare glucidica !?
E perioada cand creste puiet = T maxima ,albina care produce laptisor nu cred ca sta prea mult in coaja ghemului iar cele care ''sug'' din punga nu au toate nevoie de proteic ca in soba ard si grasimi dar mai mult glucide ...
Proapis13 , pot sa fac ,acasa, pastura din drojdie + lapte ?

[proapis13]

Proapis13 , pot sa fac ,acasa, pastura din drojdie + lapte ?

DA,dar cu conditia ca in termen de 24 de ore sa il administrezi
Drojdia de bere sa fie inactivata si laptele praf,in rest amestecul proteic poti sa-l faci cum vrei
Pt conformitate viziteaza postarile lui nea Gica despre drojdie,el o folosea
salve

[Daniel Popovici]

1. Nici pentru mine nu are nici o logica ideea ca aminoacidul stie sa aleaga intre corpul gras si glanda faringiana in functie de sursa din care provine. Drojdia mi se pare teoretic mai buna, practic acum o voi incerca comparativ cu polenul si cu proteina de soia.
Ideea cu laptele la puiet si drojdia la corp gras am gasit-o la Malaiu - fara nici o explicatie si mai ales fara nici o logica.
Ceilalti cred ca au preluat-o pe negandite.
(eu prefer sa nu tin cont de ea, cel putin pana la proba contrarie)

Daca afla cineva explicatia - sunt curios si eu!


2. Laptele, pe langa cazeina mai are o proteina mai "fina", solubila, mai usor digerabila si mai de calitate, dar in cantitati mai mici.
Aceasta ramane in zer si poate fi izolata prin (precipitare la) fierbere => urda.
Proteina se numeste lactalbumina si se mai gaseste in zerul praf.

CIne o poate obtine, mai ales libera de lactoza, la pret convenabil - e buna la orice specie, de la albina la om, mai ales pentru tineretul in crestere.

[Daniel Popovici]

Si inca o chestie importanta, nu stiu daca am mai scris-o pe undeva, TOTI inlocuitorii de polen (soia, drojdie, lapte praf) scurteaza viata albinei (creste uzura prin prelucrarea lor), pe cand la turtele proteice cu polen nu se constata acest lucru. Daca familia este puternica atunci efectul negativ nu se constata deoarece puietul depus (si eclozionat) mai mult in urma hranirii cu inlocuitori contrabalanseaza si depaseste pierderea prin uzura de albine.
Insa, la o familie slaba sau spre medie, hranirea cu inlocuitoitori de polen poate avea efect dezastuos.

Desi n-am reusit sa verific pe viu (si sper ca o voi face - de amorul artei), informatia are logica.
Nu doar ca are logica, dar am intalnit-o si in literatura, verificata de catre altii comparativ cu polenul.

Totusi, dupa parerea mea, exista si familii la care le prinde bine. Astfel avem cele 2 extreme:

- familii care intra in iarna fara pastura in faguri - orice proteina le ajuta, indiferent de sursa
- familii care intra in iarna cu pastura suficienta - rezultatul e discutabil, fiind posibil sa le traga chiar in jos (mai bine sa fie lasate in buna pace)

Varianta de mijloc e la fel - discutabila.

[Daniel Popovici]

intrebarea mea pe marginea discutiei voastre e urmatoarea : cand in natura este polen si albina il aduce in stup cu ce va fi hranita larva ? cu polen proaspat adus sau cu un polen lasat cateva zile in celula -un fel de inceput de transformare in pastura ?

Albina nu foloseste in consum polenul ca atare adus in stup. Acesta se depoziteaza in celule, este imbogatit de catre albine in enzime si vitamine, sufera fermentatii si se transforma in pastura dupa minim 6-7 zile, hrana pt albine pt a produce laptisor si pentru larvele mai mari de 3 zile.
Dar, este adevarat ca primavara, cand zilele frumoase alterneaza des cu cele cu ploi/frig, polenul depus in faguri este mai repede consumat - de nevoie, chiar si numai dupa cateva zile (observatie personala cand dupa 2-3 zile de cules de polen, urmate de 5-7 zile de ploi, in cateva zile disparea la propriu polenul depus in urma cu 3-4 zile).
Polenul de toamna are un continut mai ridicat in proteina bruta decat cel de primavara-vara.
Nivelul de PB (proteina bruta) este sensibil la fel intre polen si pastura. Pastura in schimb are valoare nutritiva mai mare decat polenul, pt albine, datorita fermentatiilor (care fragmenteaza pereti celulari din polen, cresc palatabilitatea) si a enzimelor si vitaminelor introduse de albine. De asemenea se pare ca prin transformarea in pastura se sparge si invelisul protector al grauntelui de polen:exina.
Iar referitor la turtele cu polen, se stie ca nu toata proteina din polen este asimilata de albine, ci doar in proportie de aprox. 60%.

Pastura din stup n-am avut sa hranesc, iar daca recoltam trebuia sa o fac rapid ca sa fie concludent (sa nu o expun la diferite conditii).

Am folosit un polen fermentat lactic (acrit) timp de peste o luna in conditii anaerobe (presat in vas dupa decongelare in straturi succesive cu eliminarea aerului si acoperit cu strat de miere). - Nu stiu ce diferente puteau fi intre acest polen si cel fermentat in faguri.
Rezultatele au fost usor mai slabe (nesemnificativ statistic) si cu un consum mai lent comparativ cu polenul congelat nefermentat.

[catalin_valenii]

" Laptele, pe langa cazeina mai are o proteina mai "fina", solubila, mai usor digerabila si mai de calitate, dar in cantitati mai mici.
Aceasta ramane in zer si poate fi izolata prin (precipitare la) fierbere => urda.
Proteina se numeste lactalbumina si se mai gaseste in zerul praf.

CIne o poate obtine, mai ales libera de lactoza, la pret convenabil - e buna la orice specie, de la albina la om, mai ales pentru tineretul in crestere"

Si ce recomandati administrarea urdei in turta sau administrarea de zer? Dar daca administram lapte (de vaca sau oaie-tinand cont ca din zerul rezultat in urma formarii cheagului de cazeina de la oaie cantitatea de urda este mai mare, ar trebui luata in calcul si specia de la care provine laptele ma gandesc eu) ca atare nu ar fi mai bine deoarece acesta are o compozitie mai complexa?

[Daniel Popovici]

Si ce recomandati administrarea urdei in turta sau administrarea de zer? Dar daca administram lapte (de vaca sau oaie-tinand cont ca din zerul rezultat in urma formarii cheagului de cazeina de la oaie cantitatea de urda este mai mare, ar trebui luata in calcul si specia de la care provine laptele ma gandesc eu) ca atare nu ar fi mai bine deoarece acesta are o compozitie mai complexa?

Greu de spus. Cu riscuri se poate incerca administrarea de zer proaspat ca sirop, dar
1. este extrem de bogat in bacterii, unele cu potential patogen chiar pentru mamifere (ca purceii, viteii, etc.), mai ales daca a fost muls manual sau in conditii medii de igiena.
Problema 2 - are multa lactoza.
Problema 3 - iarna e cam greu sa gasesti zer de oaie.

Poate mai de graba o turta cu urda strecurata, daca tot aveti chef de experimente in casa.

As recomanda proteina uscata de zer (PRAF).
Atentie mare la continutul de lactoza si la continutul de sare de bucatarie (NaCl) - unele sortimente mai contin si praf de ... saramura.

[BUNKA]

1. Nici pentru mine nu are nici o logica ideea ca aminoacidul stie sa aleaga intre corpul gras si glanda faringiana in functie de sursa din care provine. Drojdia mi se pare teoretic mai buna, practic acum o voi incerca comparativ cu polenul si cu proteina de soia.
Ideea cu laptele la puiet si drojdia la corp gras am gasit-o la Malaiu - fara nici o explicatie si mai ales fara nici o logica.
Ceilalti cred ca au preluat-o pe negandite.
(eu prefer sa nu tin cont de ea, cel putin pana la proba contrarie)

Daca afla cineva explicatia - sunt curios si eu!

La fel mi s-a parut si mie..fara logica de asta am tinut sa accentuez problema!

[BUNKA]

intrebarea mea pe marginea discutiei voastre e urmatoarea : cand in natura este polen si albina il aduce in stup cu ce va fi hranita larva ? cu polen proaspat adus sau cu un polen lasat cateva zile in celula -un fel de inceput de transformare in pastura ?

Intrebare bine pusa..eu stiu ca initial cu laptisor dupa care odata cu cresterea in varsta a larvelor se administreaza un mix de miere polen si laptisor...in lipsa de polen este hranit proteic DIN CORPUL ALBINEI ...asta se intampla de exemplu cand se reia ponta matcilor in primavara in lipsa pasturii din faguri, de asta e importanta hranirea proteica cu ceva, ca sa compenseze pierderea de proteina din corpul albinelor..desi albina se uzeaza ea totusi mai rezista si asta face ca balanta intre cantitatea de albina care moare si cea care eclozeaza sa fie cat de cat echilibrata.

[BUNKA]

Daniel Popovici

Totusi, dupa parerea mea, exista si familii la care le prinde bine. Astfel avem cele 2 extreme:

- familii care intra in iarna fara pastura in faguri - orice proteina le ajuta, indiferent de sursa
- familii care intra in iarna cu pastura suficienta - rezultatul e discutabil, fiind posibil sa le traga chiar in jos (mai bine sa fie lasate in buna pace)

Varianta de mijloc e la fel - discutabila.

Sunt intru totul de acord...familiile care intra cu rezerve de pastura trebuie lasate in pace, daca au corp gras si pastura in rame nu mai au nevoie de nimic...problema e cu cele care nu au un corp gras excelent si care au si lipsa de pastura in faguri..acolo proteina nu are cum sa le faca rau...singurul rau ar fi la coloniile mici care incepand ponta prea devreme consuma foarte mult si se uzeaza foarte mult...e recomandat ca hranirea asta sa se faca la familii cat de cat puternice...a zis-o si Malaiu, sunt de acord cu el, si au mai zis-o si altii!

[BUNKA]

Nae

E perioada cand creste puiet = T maxima ,albina care produce laptisor nu cred ca sta prea mult in coaja ghemului iar cele care ''sug'' din punga nu au toate nevoie de proteic ca in soba ard si grasimi dar mai mult glucide ...

Totusi albinele digera hrana in comun, e un continuu schimb de secretii glandulare intre ele, si cele care papa din supliment nu tin pentru ele, poti sa fii sigur de asta...caracteristica de baza la albine, furnici si alte insecte care traiesc intr-o forma de organizare sociala este sa isi imparta resursele.
Nu ne putem gandi ca proteina ajunsa in corpul albinelor din coaja nu ajunge la larve...asa am putea spune ca numai cele din coaja au acces la hrana iar cele din ghem nu...ceea ce nu este adevarat!!

[nae]

In postarea mea ma intrebam daca e bine sa folosim doua turte concomitent , glucidica si glucoproteica ,sa nu incarci rectul ,gratuit, albinei care n-are nevoie de proteina , cea care are nevoie ori are pastura ori ia ''castravetele murat'', sa citez din clasici .