Prima pagină APICULTURA GENERALA HRANIREA ARTIFICIALA

Discutii despre hranirea familiilor de albine cu diferite produse artificiale sau miere , perioade de hranire , retete de preparare .
Reguli forum
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii : viewtopic.php?f=35&t=6168

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde proapis13 » 27 Ian 2013, 23:00

JR-ule,de dragul informatiei de mai sus ai si tu una de la mine
S-a demonstrat stiintific faptul ca polenul de rapita poate mari,in unele cazuri,durata vietii unei albine de 2,5 ori
De-aia dupa rapita si pina la salcim urca roii in pomi,nu datorita blocarii cuiburilor ci datorita dublarii efectivului de albina
Albina la rapita NU se uzeaza ci incarca bateriile si traieste mai mult :!:
salve :D
Informatia se gaseste in carti,carti pe care din pacate,odata cu feisbucareala apiculturii,nu le mai citeste nimeni...
Avatar utilizator
proapis13
 
Mesaje: 7329
Membru din: 24 Feb 2011, 17:20
Localitate: Drobeta Turnu-Severin

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde jr2 » 28 Ian 2013, 00:08

am sa incep sa mananc si eu polen de rapita!
jr2
 
Mesaje: 161
Membru din: 11 Ian 2013, 15:53

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde Daniel Popovici » 28 Ian 2013, 03:32

viewtopic.php?f=9&t=3147&p=99998#p99998

Daniel Popovici scrie:
nae scrie:D-nul doctor,mi-am dat cu parerea despre ''prevenirea roirii'' , pe topicul cu acelasi nume ,puteti sa postati o parere (imi bubuie capul cand vad turnurile lui DM si nu .. pricep .)Multumesc !


Instinct de roire slab (nu neaparat inexistent) + prolificitate + spatiu de lucru ("spargeri" cu faguri artificiali in cantitati proportionale cu populatia si cu posibilitatile de cules) + NECTAR DIN BELSUG = turnuri


viewtopic.php?f=9&t=3055
nae scrie:... eu spun ca poti sa CITESTI 100% si tot o dai in bara , de ce ?,la automobilisti porti LAMAIA 1 AN , de ce ?
Poti sa citesti metoda miraculoasa daca nu SIMTI motorul/stupul apar probleme .
...


- aici ai dreptate

nae scrie:...
Ce propun eu : sa gandim ,sa intelegem pasii pe care-i facem (sa nu bagi fagure pt'' prevenire roirii''daca ai cantarul pe'' -'' sau nu-ti cere rama claditoare )si daca ne ajuta si factorii pedoclimatici '' am pus-o''= butoaie. ...


- poti sa-ti faci un plan, dar nu poti sa propui un « sablon » universal.

Parerea mea :

1. Invata biologia albinei si comportamentul ei (cand urmeaza sa-ti « faca figuri » - mai ales) – pe albinele tale, pe viu, pe ce ai acasa.
Atentie : albinele altuia din alta zona e posibil sa se comporte diferit in conditii identice din cauza ca au GENETICA DIFERITA.
2. Fa-ti o tehnologie de lucru (sablon) :
- pentru albinele tale cu genetica si apucaturile pe care le au ele.
- bine pliat pe zona ta (ce cules ai, pe ce perioade, ce astepti in materie de cantar, goluri de cules, etc.)
Atentie : In lucrarile pe care le faci trebuie sa tii cont de ce astepti in viitor - trebuie sa tii cont de starea reala a plantelor si de conditiile meteo pe care le astepti, nu poti merge ca robotul.

Am mai zis-o : viewtopic.php?f=5&t=3007&start=48
Daniel Popovici scrie:Dragii mei,
- Ca stupul roitor e cel mai productiv la polen e adevarat, verificat. - Petru polen nu e nevoie sa combati acest instinct (ci familiile care nu produc polen si ocupa lada de geaba).
- Ca e mare diferenta de la un an la altul si de la un sistem la altul e normal.- De asta mai existam si noi cu "ochiul stapanului", altfel ce rost ar avea omul intre stupi, am pune roboti.

...
Eu combaterea roitului o vad ca pe o chestie cu 2 picioare:
1. se numeste tehnologie
2. se numeste genetica
Despre tehnologie a vorbit domnul Balas si mai sus (cules abundent, scoatere de puiet, spargeri de cuib cu foite, la o adica formare de roi cu matca batrana)
Genetica ajuta mult, dar e doar o "piesa" in sistem (-ul de lucru), singura nu e de ajuns.

Una fara alta, oricare ar fi dintre cele 2 = handicap si lucru "de-ti sar capacele".


Atentie : Daca te muti din zona cu aceeasi albina e posibil sa o dai rau de tot in bara aplicand acelasi sablon – zonele difera.

Atentie : ce conditii ai in pastoral. Una e sa urmeze dupa rapita salcam 1-2-3- faneata-tei – floarea soarelui, alta e sa ai o luna cules de intretinere, alta e sa ai o luna gol de cules.
Una e sa ai posibilitati de deplasare « la cheie », alta e sa umblii 2 zile dupa camion si sa nu gasesti, apoi sa te decizi sa muti cate 10 familii cu duba/camioneta proprie si sa mai prinzi culesul la jumatea de final.

3. Poti sa umblii la genetica in functie de zona / conditiile de cules pe care le ai (iti mai largesti sablonul, iti mai eficientizezi munca, iti mai cresti profitul) si in functie de ce urmaresti. Ai 2 cai : 1. faci selectie, 2. cumperi matci din surse cunoscute.
4. Dupa niste ani buni de notite, poti sa-ti faci TIE INSUTI SI ALBINELOR TALE IN ZONA TA (in functie de fiecare an separat cate un…) sablon. Cum schimbi o chestie in sistem, cum pica sablonul.
Daniel Popovici
 
Mesaje: 354
Membru din: 03 Noi 2011, 11:01

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde valigorj » 28 Ian 2013, 06:16

o posibila cauza a "slabei predispozitii la roire" la stupii lui DAN MARGARIT ar putea fi faptul ca deasupra gratiei dupa ce albinele aduna 1-2 corpuri cu miere se pune la construit un corp cu foite de plastic a caror construire dureaza tot sezonul de cules[cresterea avind loc mult mai incet decit la ramele cu FA de ceara].in acest fel intre cuib si caturile cu miere e de lucru astfel incit donsoarili albinute muncesc sa termine foitele de plastic si le prinde toamna.acest lucru poate fi urmarit de cei care folosesc urdinisul 2 sub capac,unde mierea este depusa de jos in sus.
Solutia exista, trebuie doar sa o gasim!
Avatar utilizator
valigorj
 
Mesaje: 332
Membru din: 01 Noi 2012, 15:10
Localitate: Scoarta/Gorj

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde Daniel Popovici » 28 Ian 2013, 10:43

Mentionez ca ultima postare de mai sus, chiar daca am folsit citate din ce a scris domnul nae, nu e destinata cuiva anume, ci in geral incepatorilor.
Daniel Popovici
 
Mesaje: 354
Membru din: 03 Noi 2011, 11:01

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin_valenii » 28 Ian 2013, 22:16

Proapis ai putea sa mi dai si mie un site unde ai citit despre polenul de rapita? E ceva interesant ce as vrea sa aprofundez! :D
catalin_valenii
 
Mesaje: 118
Membru din: 28 Dec 2011, 21:05
Localitate: Valenii de Munte-Prahova

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde proapis13 » 28 Ian 2013, 22:25

Ar insemna sa fiu o enciclopedie ambulanta in viata daca mi-asi aduce aminte tot ce am citit si unde am citit :lol:
Posibil ca informatia sa fie chiar in cartea Polenul :( nu sunt sigur
Sau in una din cartile postate la pagini personale; de obicei ce ma uimeste scriu si apoi incerc sa caut si gasesc a doua sursa sa-mi confirme cele citite; uneori gasesc aceleasi date si info e credibila 100% sau pe apropape si e ceva,nu??
salve :D

Aveti mai jos un studiu interesant despre polen
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=& ... BdrK7lCnWQ
Informatia se gaseste in carti,carti pe care din pacate,odata cu feisbucareala apiculturii,nu le mai citeste nimeni...
Avatar utilizator
proapis13
 
Mesaje: 7329
Membru din: 24 Feb 2011, 17:20
Localitate: Drobeta Turnu-Severin

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin.profiri » 29 Ian 2013, 22:10

Iti spun eu unde ai citit proapis: in cartea d-lui Popovici:D.
Stiu, pentru ca e unul din lucrurile subliniate si trecute in caietul cu notite.
„În conformitate cu Sfintele Scripturi, capătul posibilităţilor umane este frecvent locul de întâlnire cu Dumnezeu.”
catalin.profiri
 
Mesaje: 571
Membru din: 03 Mar 2011, 13:31
Localitate: Iasi

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde Daniel Popovici » 01 Feb 2013, 11:17

La pag.91 este comparatie intre polenuri. Rapita creste durata de viata de 2,5 ori fata de CARENTA TOTALA, nu fata de alte polenuri. Fata de polenul de floarea soarelui doar "aproape de dublu".
(Voiam sa arat ca intre speciile de plante exista diferente.)

Cert e ca polenul de rapita e un polen de calitate comparativ cu cel de floarea soarelui sau de papadie, dar relevanta ar fi o comparatie cu polenul altor plante de sezon (mar, par, paducel, artari).
Daniel Popovici
 
Mesaje: 354
Membru din: 03 Noi 2011, 11:01

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde catalin_valenii » 01 Feb 2013, 19:23

Am intrebat de polen ca vreau sa colectez anul acesta si as vrea sa colectez un polen mai de calitate! M am mirat cand am vazut ca polenul de rapita mareste viata albinelor de 2,5 ori dar acum am vazut in ce context mareste viata.
catalin_valenii
 
Mesaje: 118
Membru din: 28 Dec 2011, 21:05
Localitate: Valenii de Munte-Prahova

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde CristiTm » 02 Feb 2013, 19:15

am inteles ca e ok culesul la rapita dar pe mine ma ingrijoreaza tratamentele culturilor si responsabilitatea celor care stropesc cu ce dau , daca anunta la timp, etc asta ma roade imi place rapita mai ales ca nu am familii foarte dezvoltate si ma gandesc ca ar ajuta mai mult decat orice hranire artificiala un astfel de debut in primavara am gasit si locuri unde e cultivata rapita :roll: dar.... :?:
CristiTm
 
Mesaje: 365
Membru din: 14 Aug 2011, 14:42
Localitate: Timisoara

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde valigorj » 03 Feb 2013, 01:57

gindacul paros dupa ce iasa din hibernare si simte rapita se indreapta spre tarlaua cea mai apropiata,oprinduse la marginea acesteia,unde incepe sa se hraneasca si sa se inmulteasca.numarul gindacilor din interiorul tarlale e mic in comparatie cu cei care au venit.uni agricultori dindusi seama de acest fapt,trateaza culturile doar de jurinprejur,facind economie de motorina si de insecticid.pt apicultori e bine pt ca pierderile de albine se reduc f mult.cind discutati cu cei care cultiva rapita raspinditi aceasta informatie si toata lumea va avea de cistigat.
Solutia exista, trebuie doar sa o gasim!
Avatar utilizator
valigorj
 
Mesaje: 332
Membru din: 01 Noi 2012, 15:10
Localitate: Scoarta/Gorj

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde BUNKA » 08 Feb 2013, 18:32

valigorj scrie:gindacul paros dupa ce iasa din hibernare si simte rapita se indreapta spre tarlaua cea mai apropiata,oprinduse la marginea acesteia,unde incepe sa se hraneasca si sa se inmulteasca.numarul gindacilor din interiorul tarlale e mic in comparatie cu cei care au venit.uni agricultori dindusi seama de acest fapt,trateaza culturile doar de jurinprejur,facind economie de motorina si de insecticid.pt apicultori e bine pt ca pierderile de albine se reduc f mult.cind discutati cu cei care cultiva rapita raspinditi aceasta informatie si toata lumea va avea de cistigat.


Necazul e ca unde sunt culturi mari acolo cultivatorii nu se mai incurca..cumpara direct seminte tratate si sunt substante sistemice deosebit de periculoase!
BUNKA
 
Mesaje: 4080
Membru din: 26 Iun 2011, 21:16
Localitate: Botosani

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde BUNKA » 15 Feb 2013, 16:04

BUNKA scrie:
Daniel Popovici scrie:1. Nici pentru mine nu are nici o logica ideea ca aminoacidul stie sa aleaga intre corpul gras si glanda faringiana in functie de sursa din care provine. Drojdia mi se pare teoretic mai buna, practic acum o voi incerca comparativ cu polenul si cu proteina de soia.
Ideea cu laptele la puiet si drojdia la corp gras am gasit-o la Malaiu - fara nici o explicatie si mai ales fara nici o logica.
Ceilalti cred ca au preluat-o pe negandite.
(eu prefer sa nu tin cont de ea, cel putin pana la proba contrarie)

Daca afla cineva explicatia - sunt curios si eu!


La fel mi s-a parut si mie..fara logica de asta am tinut sa accentuez problema!



Am reluat putin studiul in cartzulia lui Aurel Malaiu si m-am edificat..mi-au scapat cateva aspecte importante ...buna de tot catrulia lui!
Pun in continuare cateva pasaje edificatoare din cartea lui, sper sa pot fotografia paginile sa pun aici ce m-i s-a parut edificator in argumentatia sa!
BUNKA
 
Mesaje: 4080
Membru din: 26 Iun 2011, 21:16
Localitate: Botosani

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde BUNKA » 15 Feb 2013, 19:03

Sper sa se vada, daca nu, va povestesc eu despre ce scrie...
Fişiere ataşate
SP_A2194.jpg
SP_A2194.jpg (31.35 KiB) Vizualizat de 12636 ori
SP_A2195.jpg
SP_A2195.jpg (29.63 KiB) Vizualizat de 12636 ori
BUNKA
 
Mesaje: 4080
Membru din: 26 Iun 2011, 21:16
Localitate: Botosani

Re: Fat bees / Albine grase

Mesajde BUNKA » 15 Feb 2013, 19:27

Se pare ca nu reusesc sa fac niste poze clare..va zic in mare despre ce e vorba!
Se punea problema ca o anumita substantza din polen are rol atractant..polenul fiind luat in consum primul, apoi turtele de inlocuitori si cu adaos de polen si apoi cele cu inlocuitori fara adaos de polen...deci daca turtele sunt date simultan aceasta e ordinea in care sunt consumate, desi din punct de vedere nutritional polenul este inferior fata de inlocuitori.
Polenul are un efect ma puternic in ce priveste cresterea de puiet pentru ca el este consumat preferential in timp ce inlocuitorii nu sunt consumati destul de rapid.
S-a facut un experiment...Robinson si Nation in 1968 au izolat din polen cateva substante banuite ca ar fi responsabile de faptul ca albinele sunt atrase de polen si-l consuma preferential.
Ei au izolat -lipide integrale din polen
- steroli si lipide neutre din polen
- fosfolipide din polen
-extract de substante aromatice si volatile din polen
Au pus adaos 5% din aceste componente individual ..rezultatul a fost ca substanta atractanta au fost sterolii si lipidele neutre din polen care au atras cel mai mult albinele.
Mai tarziu Keith M. Doul a descoperit ca substanta chimica din grupa lipidelor cu actiune atragatoare pt albine este acidul TRIENOIC,
Acest acid are denumirea completa de acid octa-deca-trans 2, cis 9,cis 12-trienoic....acest acid a fost mai tarziu realizat sintetic de Boch, Starrat si Hopkins
In turtele proteice pe baza de polen si miere sau zahar cu cat procentul de polen este mai mare cu atat ele sunt consumate mai rapid.
Turtele cu substituienti au nevoie de polen in compozitie pt a fi consumate mai rapid si a avea efectul scontat, cu cat procentul de polen din compozitie este mai mare cu atat ele sunt luate mai repede..totusi in aceste turte concentratia de proteina trebuie sa fie intre 12% si 15%
Malaiu scrie in cartea sa despre faptul ca in lipsa polenului sau a substituientilor cresterea de puiet are loc cu folosirea proteinelor din corpul albinelor...daca rezervele proteice din corpul albinelor scad sub un anumit nivel cresterea de puiet nu mai are loc.
Durata de viata a albinelor este scurtata in aceasta situatie!
Sunt cateva tabele foarte interesante in carte care arata ca digestibilitatea polenului sau pasturii este mai ridicata decat a substituientilor iar resturile nedigerate sunt in cazul pasturii proaspete de 20,9%, la laptele natural este de23,5%, la laptele praf este de 31,4% iarla drojdia de bere este de 27,4% resturi nedigerabile.
Deci desi nutritiv polenul este inferior, el prin faptul ca este consumat mai rapid are efect si prin faptul ca incarca mai putin intestinul albinelor decat inlocuitorii.
Polenurile insa sunt incomplete in ce priveste unii aminoacizi (triptofan si metionina) si de aceea suplimentarea cu substituienti este indicata mai ales daca se foloseste si polen in compozitie si daca se foloseste hranirea proteica in perioadele de carenta in natura de polen.
In ceea ce priveste dilema noastra adica de ce cresterea de puiet este favorizata de folosirea laptelui praf in defavoarea drojdiilor care sunt mai bune pt crearea de corp gras...aceste lucruri sunt verificate prin experiment si nu pot fi puse la indoiala.
In 1927-1929 Soudek a urmarit eficienta a peste 20 de inlocuitori de polen pe albine de varsta cunoscuta...ca efect a organismului a urmarit dezvoltarea glandelor faringiene. El considera ca cei mai eficienti substituienti sunt drojdia uscata si albusul de ou.
Tot el aobservat ca eficienta unui substituient nu este egala in toate procesele vitale ale organismului albinelor, ci au o anumita specificitate.
In urma experimentelor pe loturi de albine hranite cu drojdie si altele hranite cu ou, desi ambele aveau glandele faringiene dezvoltate asemanator, albinele hranite cu drojdie nu au putut creste puiet in timp ce cele hranite cu ou au putut face acest lucru.
Acest lucru poate fi explicat prin prezenta diferita in proteinele respective a unor aminoacizi si vitamine cu actiune specifica.
Cele mai vaste cercetari in domeniul acesta le-a facut Mycola H. Haydak...incepand din 1933 Haydak a urmarit peste 40 de ani efectul substituientilor de polen asupra familiilor de albine in conditii normale de crestere.
Ca indici privind stabilirea eficientei a cercetat:cresterea puietului, mortalitatea albinelor, evolutia greutatii albinelorvii, continutul de proteine din corpul albinelor, precum si activitatea productiva a acestora.
In cercetarile ulterioare Haydak a studiat numai productia de puiet, acest aspect fiind factorul determinant sub aspect productiv.
Dupa Haydak, productia cea mai buna de puiet o asigura in ordine descrescanda urmatoarele substante: drojdia uscata, laptele proaspat, laptele praf, faina de soia, faina de samanta de bumbac, faina de carne, galbenusul de ou, albusul de ou.
Fiecare din acesti substituienti insa au produs mai putin puiet decat in cazul folosirii hranirii cu polen!
Tot Haydak a observat ca prin amestecul substituientilor efectul lor creste.
Rezultatele obtinute insa, privind unul si acelasi substituient, uneori sunt contradictorii...doua exemple in acest sens sunt edificatoare:
Cercetatorii de prestigiu Haydak si O. Wahl atribuie drojdiei insusiri de prim ordin, in substituirea polenului...Gontarski considerand drojdia Torula utilis egala cu polenul de buna calitate.
Apar totusi unele lucrari (Goetze si Beutler) in care nu se obtin rezultate pozitive.
De asemenea valoarea fainii de soia a fost confirmata de Haydak, Wahl, Beauraing, Peterka, Svoboda, Lotmar, Jordan, Draher etc...dar in acest caz unii autori obtin rezultate negative.
Fatza de aparitia unor rezultate contradictorii dar in special pentru faptul ca nici un substituient nu a egalat eficienta polenului, se pune problema care ar putea fi factorii care duc la aceste rezultate.
Trebuie sa stea in atentie urmatoarele: continutul sbstituientilor in proteine si valoarea biologica a acestora, digestibilitatea substituientilor, nivelul proteic al preparatelor administrate albinelor, atractivitatea si gradul de consumabilitate al acestora.


Sunt multe fraze copiate exclusiv cuvant cu cuvant din carte..deci nu ma acuzati de ceva, incerc doar sa redau ce scrie in ea.
Eu recomand cartea asta oricarui om care indrageste albina!
BUNKA
 
Mesaje: 4080
Membru din: 26 Iun 2011, 21:16
Localitate: Botosani

AnteriorUrmătorul

Înapoi la HRANIREA ARTIFICIALA



Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator