de andrei_calinescu » 25 Feb 2013, 23:23
Valter, despre tembelizor tu stii parerea mea.
Il refuz din propria locuinta si nu imi creeaza nici o suferinta faptul de a nu-l avea.
Altul e insa aspectul care ma fascineaza.
Imidescopar printre apropiati din ce in ce mai multi binevoitori, ingeri pazitori la capitolul psihic, care ma dojenesc sa-mi iau aceasta arma de ucidere celebrala masala - TV-ul.
Incearca asadar sa imi arate ca sunt anormal si ca normalitatea e in ograda lor. Paradoxul e ca sunt vesnic nemultumiti, agitati si tristi tocmai din cauza acelui flux de informatii infectat.
Ce observ psihologic vorbind, comparand Franta cu Romania.
In Franta oamenii chiar isi dau seama de sarada asta propagandista si renunta la ea, aveam o gramada de cunoscuti care renuntasera la televizor, avand argumente fundamentate.
In Romania e invers.
Avem o tenacitate extraordinara in a deveni ****** fara a ezita.
In definitiv suntem ceea ce privim.
Dupa paranteza asta , ceva despre Domnul Ursu.
Intamplarea a facut ca sambata sa fiu la targ la Campina.
La un moment dat eram cu prietenul meu undeva in spatele casei de cultura. Am vazut un camion pe care era un banner cu stupii bio -Ursu.
Ne-am apropiat si imediat un baiat binevoitor cu un fes gri de ski, a inceput mica conferinta privitor la stupul miracol.
Am ascultat putin , in acelasi timp fiind interesati mai mult de matcarnita propusa de el, care e o chestie nu rea, fiind clasica. Asadar am plecat de-acolo si ne-am indreptat spre cladire, scapand asadar de tanarul binevoitor cu fes gri.
Ne-am invartit vreme de 30 de min printre expozanti, o cafea si un colac Kurtos.
Reveniti in cladire, la etaj l-am descoperit pe DomnulUrsu, la etaj, in capat, in stanga, vis-à-vis de intrarea la toalete(pentru cei care au fost la targ).
Era intr-o verva nebuna, cu 5-6 discipoli ai sai si ai stupului in jur. Dialoga insa efeverscent , aratandu-i stupul si raspunzand vezi Doamne la intrebari punctuale despre functionarea stupului,cui credeti? Tocmai baiatului binvoitor cu fesul gri, de afara. Adica unui angajat de-al sau.
Asta in tehnica jocului "alba-neagra" se cheama mana moarta.
De teapa asta e omul asta. De alba neagra.
Pana la urma , exceptand grotescul, e un as al marketingului. Genul ideal de "elita" pe care-l poti admira neconditionat la tembelizor.