jenica67 scrie: Ia uitati-va cum arata blocul meu
Bai , lasa-ma ! Da' unde stai , nene ? In Beirut ???
Glumesc , evident .....
.......................................................
Mi-ai adus aminte de-un episod din armata ( pompierii Bucuresti ) . la fel , in urma unei explozii puternice suntem solicitati la interventie . Pe drum , printre urletele sirenelor , aflam de la telefonist ce ne asteapta . Faptul ca toate cele patru masini de interventie sunt solicitate inseamna de obicei ca .... "e groasa" !
Jimmy ( telefonistul ) ne da toate detaliile : Explozie , victime , etajul sase , afectate mai multe apartamente . Eram cu putin timp inaintea Craciunului , pe la 8 seara . Intuneric . Intuneric la care adaugati si valatucii de fum si praf si-o sa intelegeti ca aveam vizibilitate zero . Pentru cine nu stie , primul lucru pe care-l fac pompierii la o interventie este sa opreasca curentul in imobilul afectat . Deci , si fara lumina pe scari si in apartament , bezna totala .
Eram comandant de masina pe prima masina de lupta . Asta insemna ca pana la interventia unui ofiter de la Statul Major aveam si functia de "Sef de Foc" , urmand ca primele decizii sa le iau eu , sa amplasez servantii si gurile de apa , sa fac recunoasterea obiectivului , si - cel mai important - sa localizez eventualele victime si sa pun la punct - impreuna cu echipa de sanitari - evacuarea acestora de la locul interventiei .
O iau la fuga pe scari numarand in bezna etajele . Evident , pana la etajul sase ma impiedic de tot soiul de babe speriate si de vecini binevoitori care gaseau nemaipomenit de important sa-mi dea indicatii despre cum si-n ce fel ar trebui sa imi fac treaba . Au aprinse lanterne si lumanari cu ajutorul carora disting macar siluete .... Unu' urla la mine ca de ce nu am si-o teava de refulare ! Ca cica de ce alerg la foc fara apa ! Un branci serios imi rezolva problema . Omul este aruncat in primul apartament ce-mi statea in cale .....
Ajung la sase si constat in prima secunda usa apartamentului facuta praf ! Mai aflu printre urletele tuturor ca proprietara era in bucatarie la momentul deflagratiei si ca i se aud tanguielile . Intreb unde anume este pozitionata bucataria , mi se spune , si ma napustesc dupa victima . La momentul ajungerii la usa bucatariei , odata cu primul pas , ...... cad in gol ! Cand zic "in gol" exact aia inseamna ! O luasem in jos . Cad pe dulapuri sfaramate , peste frigidere torsionate , printre sticle si borcane cu muraturi si oale cu mancaruri specifice Craciunului .
Pret de cateva secunde sunt buimac . In cazatura mi-am rupt o coasta iar durerea nu ma lasa sa respir . Doar stau si incerc sa inteleg ce se intampla . Dintr-o data aud o voce cunoscuta si fascicolul unui proiector mi se infige-n ochi :
- Don' sergent , ce cautati la cinci ? Focu' e la sase !
- Cum .... la ..... cinci ? Aaaaau !
- Pai sunteti la etaju' cinci .
- Ce cinci ..... mah ? ..... Ce ...... visezi ? Auuuuuu !
Cel mai ***** biban de l-am avut , unu' de prin Adamclisi - Toparceanu Tudorel - ma gasise ...... intradevar ..... la etajul cinci ! Odata cu prefabricata ferestrei ce sarise in gradina blocului se dizlocase si planseul si se naruise in bucataria de la cinci . Cu toate dupa el - vi le-am enumerat .
Miraculos la acel incendiu a fost faptul ca femeia de la sase a scapat ..... ABSOLUT NEVATAMATA ( mai putin surzenie pret de cateva ore ) iar cea de la cinci doar ce plecase la baie cu un minut inainte de explozie . Cel mai patit am fost eu , cu o coasta rupta si cu nervi pe Toparceanu' pret de cateva luni !