petru71 scrie:Nu pot sa-ti raspund la fel, pentru ca nu-s atat de priceput....
Atunci cînd vei întîlni piesa potrivită, vei fi.
Aşa pătesc şi eu.
Ascult, şi ascult şi caut. Parcă-s ăla care spală-n ciur nisipul din rîu.
Şi trec zile, şi mai trece vreme în care găsesc doar ceva firicele dar nu mă satur şi aştept să găsesc o pepită.
Originalul Thrill is gone Roy Hawkins 1951
Ascultasem deja BB King & Gary Moore - The Thrill is Gone Nici bună nici rea. Nimic mai mult decît Blue Boy standard.
Două chitare mari înghesuite pe o scenă mica. Aceeaşi limbă în dialecte diferite.
Ca la căsătoriile alea colective unde primarul îi scoate pe toţi în curte şi spune o singură data ... vă declar soţ şi soţie.
Nu vreau să înţelegi greşit. Cu Gary Moore mi-am făcut intrarea pe VRS (vechi) dar piesa asta, nu am simţit-o.
"The trill is gone" nu e pentru doi. Ceva atît de personal, atît de intim, nu poate fi o declaraţie colectivă.
The Thrill Is Gone - BB KING & ERIC CLAPTON- Best Version Ever! - chiar mai slăbuţ.
Ar mai fi Joe Bonamassa-"The trill is gone"
Acceptat, împăcat şi nostalgic, Robin Trower - The trill is gone liniştit şi cald, un balsam pentru suflet.
Ce are în plus versiunea Chicken Shack şi de ce am pus-o deasupra tuturor ?
Are în primul rînd, spre deosebire de restul, acea parte introductivă de profunzime sentimentală care surprinde momentul pierderii fiorului, împotrivirea şi durerea acută care coboară o data cu notele într-o neagră desnădejde, suferinţă si disperare la un loc cu duioşie şi lacrimi.
După asta se intră în piesă, în partea cu mărturirisirea sau recunoaşterea faptului împlinit, (acela că "fiorul s-a dus ... s-a dus pentru totdeauna) parte care nu este totuşi lineară fiind punctată pe alocuri cu accente ale trecutului recent încheiat.
Sunt multe fineţuri instrumentale în piesă şi nu numai, şochează aproape platitudinea primului "but I wish you well" aproape impersonal, golit de orice setiment în totală antiteză cu densitatea sentimentala a restului melodiei.
Acum, după ce am explicat pasiunea mea pentru Chicken Shack - The Thrill is Gone, vă propun o alternativă la mai cunoscutele interpretări ale lui Joe Cocker sau Robin Trower/Love Sculpture/Al Kooper, pentru melodia "I Believe To My Soul"