Prima pagină APICULTURA GENERALA HRANIREA ARTIFICIALA

Discutii despre hranirea familiilor de albine cu diferite produse artificiale sau miere , perioade de hranire , retete de preparare .
Reguli forum
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii : viewtopic.php?f=35&t=6168

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde cristi_vidican » 15 Sep 2014, 14:09

cobi scrie:
cristi_vidican scrie:

Nu faci parte din "tagma" incepatorilor si n-as vrea sa se interpreteze, dar fiecare cauta solutia cea mai buna pentru el...Tu ce dai acum: invertit, neinvertit sau ai terminat cu hranirile? :) Eu folosesc invertit si sunt multumit.

După calcule, am terminat cu completările. am notat fiecare familie cât are nevoie în plus, dacă are și i-am dat cantitatea. Peste 2 săptămâni mai arunc un ochi în cuib să văd cum stau și s-ar prea putea ca unii să mai aibă nevoie. Așa se întâmplă în fiecare an. Unii o lungesc cu puietul și au nevoie de alte completări. Am făcut completări cu F40 și am mai dat vreo 50 de kg de zahăr 2:1 neinvertit.
Ai făcut studii comparative cu cel invertit ca să-ți dai seama de niște rezultate concludente?
Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le şi voi la fel – Matei 7:12a
Avatar utilizator
cristi_vidican
 
Mesaje: 7167
Membru din: 23 Feb 2011, 13:58
Localitate: Tulca - Bihor

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde gica.mosu » 15 Sep 2014, 14:12

alt stupar scrie::idea:
si eu ce zisei ?


...Si I Malaiu in -Hranirea albinelor scrisera cum facura el ;) Recomand sa mai cititi MS lui Peterneamt :idea: Eu am dat si dau neinvertit :!: P.S -Cobi ,te rog sa faci legatura intre invertit si H.M.F...o parere.... :mrgreen:
Sa ne multumin cu ce avem,sa ajutam si pe altii si sa ne rugam sa fim sanatosi!!!!
Avatar utilizator
gica.mosu
 
Mesaje: 2658
Membru din: 12 Feb 2012, 12:56
Localitate: Onesti,Bacau

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde andrei_calinescu » 15 Sep 2014, 14:27

Cristi, mi se pare clar.
Ca sa inverteasca siropul albina aduce mai mult polen, caci foloseste si proteina in acest proces.
Ulterior proteina rezida in mierea rezultata, polen folosit in primavara.
In cazul siropului invertit nu se regaseste atata polen in mierea rezultata.
Intrebarea principala dupa mine e pana la ce data pot da neinvertit.
De ex, acum cand inca am aport proteic vartos de afara, mai pot completa cu neinvertit 1/1?
Intreb caci dupa cate vedem se fac multe derogari de la cartile de apicultura.
andrei_calinescu
 
Mesaje: 1886
Membru din: 10 Mai 2011, 00:31

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde cobi » 15 Sep 2014, 14:30

cristi_vidican scrie:Ai făcut studii comparative cu cel invertit ca să-ți dai seama de niște rezultate concludente?


Studiile le face doar Dani Popovici si altii care sunt de specialitate. Eu pot spune, din propriile observatii, ca albinelor mele le-au "priit" mai mult invertitul.
cobi
 
Mesaje: 509
Membru din: 20 Sep 2011, 21:24
Localitate: Campulung, Arges

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde cristi_vidican » 15 Sep 2014, 14:43

andrei_calinescu scrie:De ex, acum cand inca am aport proteic vartos de afara, mai pot completa cu neinvertit 1/1?
Intreb caci dupa cate vedem se fac multe derogari de la cartile de apicultura.

Cineva mi-a spus așa: la 15 august trag toată mierea și fac completările pentru iernare cu F40 sau zahăr neinvertit. Dacă avem hrănitoare mari :lol: , care sunt excelente la completări, putem rezolva rapid treaba.
E adevărat că depinde și de tipul de stup. Eu, de exemplu pe MER pot face asta foarte ușor. Am stupul pe 3 corpuri și pot să-i dau cât vreau, fără să-i afectez puietul din sf de august, început de septembrie. Cine e pe DB cu 1/1 în cuib face completările mai greu. așa că se întreabă până când pot.
Concluzia mea e că aceste rezerve trebuie date cât mai devreme. De ce să riscăm?
Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le şi voi la fel – Matei 7:12a
Avatar utilizator
cristi_vidican
 
Mesaje: 7167
Membru din: 23 Feb 2011, 13:58
Localitate: Tulca - Bihor

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde peterneamt » 15 Sep 2014, 22:09

Dragilor, atât siropul invertit cât şi turtele proteice ( turte de zahăr pudră cu miere sau zahăr candi sau şerbet sau...) ,sau nu trebuie folosite cu moderaţie şi numai în cazuri de extremă urgenţă când apicultorul din diverse motive nu a putut asigura familiilor de albine rezerve îndestulătoare pentru iernare. Dacă într-o stupină rămân câteva familii cu rezerve insuficiente acestea se complectează fie prin descăpăcire de rame după diafragmă (folie etc. ) fie prin administrare de miere la pungă. Doar dacă apicultorul nu dispune de miere trebuie recurs la siropul invertit.
SIROPURILE INVERTITE CHIMIC PE BAZA ACIZILOR ŞI LA TEMPERATURI DE PESTE 90 GRADE C SUNT TOXICE PENTRU ALBINE DATORITĂ DEGRADĂRII FRUCTOZEI ŞI TRANSFORMĂRII EI ÎN HMF.
Nu înţeleg de ce doriţi cu tot dinadinsul să furajaţi albinele în extra-sezon .............
Dacă administrăm sirop în doze mici ca pentru stimulare (1la1) în perioadele dintre culesurile de producţie şi pe tot parcursul lunii august .....rezultatele sunt altele şi apicultura devine rentabilă. În schimb dacă furajăm albinele cumpărând tone de .................... :oops: ;)
Aaaaa poate doriţi să deplasaţi familiile de albine la polenizarea migdalului........atunci da, mătcile trebuie forţate să ouă toată iarna...... :o
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4875
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde alt stupar » 15 Sep 2014, 22:26

cobi scrie:
alt stupar scrie:Neinvertit pentru ca, pur si simplu, consider ( posibil oi fi citit niste studii comparative pe tema asta, nu-mi amintesc exact :oops: ) ca invertirea home made face mai mult rau decat bine calitatii siropului.


Ati facut analiza la siropul facut acasa? Puneti studiile sa le citim si noi.

ca asa....toata stima!

prietene... am vreo datorie la matale si-oi fi uitat de ea ? :shock:
Ia nene si cauta-le daca-ti trebuiesc !
Sau, mai simplu: inverteste si parainverteste. Ce treaba am io cum faci ???
lada plina de albine, dalta si afumatorul
in rest... Dumnezeu cu mila !
Avatar utilizator
alt stupar
 
Mesaje: 3217
Membru din: 18 Feb 2011, 22:50
Localitate: Lipova

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde peterneamt » 15 Sep 2014, 22:42

.nectarul este oferit albinelor ca o momeală pentru polenizare;
.concentraţia în apă a nectarului variază între 10-50%;
.conţinutul în zahăr al nectarului la florile de păr este mai scăzut în comparaţie cu florile de măr şi tocmai de aceea albinele vizitează relativ puţin florile de păr;
.nu toate plantele secretă nectar în aceeaşi parte a zilei (de ex. hrişca secretă nectar începând cu ora 8 iar castraveţii spre ora 9) şi chiar la aceeaşi plantă variază, în cursul unei zile, ora şi cantitatea de nectar produsă;
.albinele la una şi aceeaşi ieşire la cules frecventează numai florile aceluiaşi fel de plantă (de pe o floare de măr o albină va zbura pe o altă floare de măr şi aşa mai departe); dacă albinele zboară pe flori de plante diferite însemnă că acestea nu sunt culegătoare ci sunt cercetaşe;
.trântorii au un aparat bucal care nu le permite să ajungă la locul unde se găseşte nectarul într-o floare, decât dacă acest loc nu este prea profund;
.la un drum, albina poate transporta în guşă maximum 60mg de nectar;
.pentru depozitarea nectarului proaspăt este necesar un spaţiu de 3 ori mai mare decât cel necesar depozitării mierii, lipsa spaţiului ducând la diminuarea recoltei de miere cu 40%;
.nectarul cu o concentraţie în zaharuri de sub 5% sau peste 90% nu este preferat de albine; o valoare optimă de concentraţie este de 40-50%;
.umiditatea relativă a aerului atmosferic influenţează favorabil secreţia de nectar atunci când se situează în jurul valorii de 65-75%;
.temperatura optimă pentru secreţia de nectar a plantelor este între 20-30°C. Nefavorabilă este o temperatură de peste 35°C sau sub 10°C;
.greutatea specifică a nectarului variază în limite cuprinse între 1,02 şi 1,35 iar reacţia lui poate fi bazică, neutră sau acidă, de obicei are un pH acid;
.din cauză că seva plantelor conţine 90% glucide şi doar 5% proteine din 100g substanţă uscată, insectele producătoare de mană trebuie să folosească mari cantităţi de sevă pentru satisfacerea necesarului lor nutritiv, elaborând astfel şi mari cantităţi de mană;
.volumul guşii albinei poate permite transportul a 75mg nectar, în medie albina transportă cc. 35-45mg;
.eliminarea surplusului de apă din miere se face până la limita de 17-18%;
.eliminarea picăturii de nectar şi înghiţirea ei de către albine, odată cu mişcarea ritmică a trompei, în procesul de maturare a nectarului, se desfăşoară în reprize de câte 10-15 sec., timp de aprox. 20 minute după care este depozitat în celule;
.după 2-4 zile de la începerea maturării nectarului conţinutul în zahăr din nectar ajunge la 76-80%;
.1kg de miere produce 3150 calorii, echivalent cu 1,450 pâine albă de grâu, 2,370kg carne de vită, 3,930kg şalău, 4,730l lapte de vacă, 6kg mere şi 13,700kg varză proaspătă;
.producerea a 100mg de miere necesită vizitarea de către albine a peste 1000000flori din ciorchinii salcâmului;
.mierea produsă la altitudini mai mari, de peste 1.000m, are proprietăţi bactericide de cel puţin două ori mai mari faţă de mierea produsă la altitudini mai mici;
.pentru a realiza 1kg. de miere este necesară efectuarea a 15.000.000 de zboruri!;
.ca să culeagă 1kg. de miere o albină ar trebui să cerceteze 2-5 milioane flori şi să parcurgă o distanţă egală cu ocolul pământului! (40.000km). Pentru aceasta ar trebui să trăiască de 100 de ori mai mult (să aibă 100 de vieţi);
.o familie puternică, de 60.000 de albine, asigură în două săptămâni de cules o producţie de miere cu 50% mai mare decât 4 familii slabe a câte 15.000 de albine fiecare;
.pentru un cules cu miere-marfă o familie trebuie să aibă cel puţin 45000 albine (4,5kg albină);
.pentru a produce 1kg. miere-marfă o familie consumă alte 8kg miere + polenul necesar asigurării hranei proteice;
.albina consumă 0,5g miere pentru fiecare kilometru parcurs în zbor.
.în perioada sezonului rece o familie puternică consumă numai 6,272kg miere, astfel:
- octombrie - 0,799kg. miere;
- noiembrie - 0,721kg. miere;
- decembrie - 0,721kg. miere;
- ianuarie - 0,900kg. miere;
- februarie - 1,194kg. miere;
- martie - 1,957kg. miere;
.mierea într-o celulă cântăreşte 0,43 grame; la început se depozitează 0,14g, în medie maturizarea făcându-se în 6 zile; la 3kg de nectar/zi sunt umpluţi 2,4 faguri/cuib iar în ziua a 6-a, 9 faguri/cuib;
.pentru hrănirea creşterea unei albine e necesară o cantitate de miere egală cu o treime din volumul unei celule;
.mierea de albine are o reacţie pronunţat acidă (pH. 3,5 - 4,5);
.mierea se maturează de două ori mai repede în celulele umplute numai 1/4 decât în cele umplute 3/4;
.mierea recoltată înainte de căpăcire este de calitate inferioară deoarece înainte de căpăcire procentul de apă este de obicei peste 20% iar procesul transformării zaharozei în fructoză şi glucoză este în plină desfăşurare;
.practicând stupăritul pastoral şi în anii favorabili din punct de vedere meteorologic secreţiei de nectar, o familie de albine puternică poate să adune până la 150kg miere;
.aprecierea culorii mierii se face cu aparatul Phund sau cu comparatoare de culori. Scara aparatului Pfund are 140 de diviziuni exprimate în milimetri în concordanţă cu nuanţele diferite.

. vâscozitatea mierii este ridicată la temperatura de 20-30°C şi scade rapid între 30 şi 40°C, iar peste această temperatură ea nu mai variază mult, fiind inutilă încălzirea mierii peste 40°C pentru a o face fluidă;
. conţinutul optim de apă în miere este de 17-18%, conţinut la care mierea este de 6 ori mai vâscoasă decât mierea cu 25% apă; mierea care conţine mai mult de 20% apă are o consistenţă anormală iar cea cu un conţinut de apă între 14-15% are o vâscozitate mare, cu o consistenţă groasă, chiar uleioasă;
. higroscopicitatea mierii face ca aceasta, ţinută în recipiente deschise, la o umiditate de 100% a mediului înconjurător, timp de 3 luni, să-şi mărească conţinutul în apă, de la un procent de 18% la 55%, iar la o umiditate de 81% ajunge la 32%; umiditatea atmosferei în încăperile destinate depozitării mierii nu trebuie să depăşească 60%;
. greutatea specifică a mierii variază în funcţie de conţinutul ei în apă; la o temperatură de 20°C , unui conţinut în apă de 15% îi corespunde o greutate specifică de 1,4350 kg/l iar la 18% apă corespunde 1,4171 kg/l ; un kilogram de miere are un volum de aproximativ 700 mililitri;
. la -36°C mierea îngheaţă iar volumul ei scade cu 10% iar la încălzire mierea se dilată, la 25°C volumul ei mărindu-se cu 5%; mierea cristalizată pusă la o temperatură de 35°C sau în baie de apă la 50°C se transformă în lichid;
. pentru a încălzi mierea este nevoie de mai puţină energie decât pentru a încălzi acelaşi volum de apă deoarece căldura specifică medie a mierii (prin acest termen se înţelege cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C temperatura mierii), lichidă sau cristalizată, este de 0,64 cal/g/°C şi de 0,73 cal/g/°C;
. mierea este rea conductoare de căldură, conductibilitatea ei termică variind între funcţie de conţinutul în apă, de temperatură şi de gradul ei de cristalizare, având valori între 118x10-5 şi 143x10-5 cal/cm/sec/°C;
. albinele căpăcesc mierea după ce celulele fagurelui se umplu de miere iar umiditatea acesteia a scăzut până la 20%; la noi în ţară valorile cele mai scăzute se situează în jurul valorii de 13,30% iar cele mai ridicate în jur de 22,40%, media fiind de 16,45%; mierea din zona de şes are o umiditate medie de 15,90%, cea din zona de deal 16,95% iar cea din zona de munte, unde sunt mai multe ploi, depăşeşte 17,40%; valoarea normală pentru conţinutul în apă a mierii este de 17-18%, o miere cu un conţinut redus de apă, uscată, fiind greu de extras şi condiţionat iar o miere prea umedă riscă să fermenteze şi astfel gustul să îi fie atenuat sau, în cel mai rău caz, să se compromită mierea;
. din substanţa uscată a mierii, zaharurile (în principal glucoza şi fructoza) reprezintă 95-96%; conţinutul mediu al mierii în glucoză este de 31% , în fructoză 38%, ele reprezentând împreună 80-90% din zaharurile mierii;
. în mierea naturală, conţinutul maxim de zaharoză este de 5%, în mierea de mană este de 10% iar în cea falsificată cu sirop de zahăr, zaharoza depăşeşte aceste valori;
. conţinutul de maltoză a mierii este de 7,3%;
. dextrinele se găsesc în cantităţi mai mici în mierea de flori şi în cantităţi mai mari în mierea de mană (2-3% şi respectiv 5%);
. până în prezent în miere s-au identificat 15 zaharuri diferite dar ele nu se găsesc niciodată toată împreună;
. deşi în cantităţi reduse, de aprox. 2%, substanţele nezaharoase din miere determină specificul şi individualitatea mierii;
. aciditatea mierii, calculată în ml NaOH n/10 la 100g miere, poate fi de maximum 4ml pentru mierea de flori şi de 5ml pentru cea de pădure;
. proteinele din miere se găsesc în cantităţi reduse de 0,15-0,70% iar conţinutul lor diferă în funcţie de provenienţa mierii;
. enzimele din miere (invertaza, amilaza, inhibina, oxidaza, catalaza, maltaza, fosfataza, glucozidaza, lipaza, etc.) sunt termostabile, dar activitatea lor scade la 50°C şi dispar complet la 80°C; activitatea lor e optimă la 35-40°C şi un pH de 5,3;
. încălzirea mierii la peste 60°C duce la distrugerea fermenţilor, la evaporarea substanţelor eterice volatile şi antimicrobiene, fenomene în urma cărora mierea îşi pierde aroma şi se transformă într-un amestec de simple zaharuri;
. invertaza, originară în principal din secreţiile glandelor faringiene ale albinelor mai vârstnice de 21 zile, la un pH de 6,0-6,8 scindează zaharoza în glucoză şi fructoză, într-un raport de 1:1, devenind inactivă la temperatura de 40°C, spre deosebire de amilază (diastază) care devine inactivă la 90°C, amilaza fiind în compoziţia mierii de 12 ori mai multă decât invertaza; cele două enzime sunt sensibile la îmbătrânire, pierderea activităţii enzimatice a amilazei este de 10-30%/1an şi 31-37%/2ani iar a invertazei este de 43%/1an şi 57%/2ani;
. mierea conţine numeroase săruri minerale, într-un procent de max.0,35% în mierea de flori şi max. 0,85% în cea de mana.

. vitaminele din miere îşi au aproape întotdeauna originea în grăuncioarele de polen pe care aceasta le conţine în suspensie, cu excepţia vitaminei C care provine din nectar; principalele vitamine din miere sunt:

Vitamina
Conţinut la un kg. miere
Acţiune
Tiamina (B1)
0,1mg
Asupra sistemului nervos, întreţine tonusul digestiv, reglează metabolismul hidrocarbonaţilor, elimină acidul uric, menţine dantura sănătoasă, are acţiune antalgică.
Riboflavina (B2)
1,5mg
Favorizează metabolismul hidrocarbonaţilor, grăsimilor şi fierului.
Acidul pantotenic (B3)
2,0mg
Participă la constituţia şi funcţia pielii, părului şi mucoaselor.
Acidul nicotinic (B5)
0,3-1,0mg
Participă la procesele celulare legate de metabolismul hidrocarbonaţilor, reglează funcţia pielii, a sistemului nervos, îmbunătăţeşte circulaţia sanguină periferică şi stimulează parenchimul ficatului.
Piridoxina (B6)
2-5mg
Are efect tonic asupra sistemului nervos, a pielii şi a aparatului digestiv.
Acidul folic
0,1mg
Stimulează maturarea hematiilor din măduva osoasă.
Acidul ascorbic (C)
30-50mg
Acţionează în metabolismul ţesuturilor din organism, activează formarea protrombinei, menţine structura oaselor, a muşchilor, dinţilor, vaselor sanguine. Măreşte tonusul vital al organismului, stimulează creşterea, activează circulaţia sanguină.
Vitamina K
urme
Ajută la coagularea sângelui, participă la sinteza protrombinei.
. la cald şi în mediul acid, fructoza se descompune formându-se astfel produşii furfurolici, cel mai important fiind HidoxiMetilFurfurolul (HMF); în primele luni de la extracţia din faguri, conţinutul de HMF din miere se situează în jurul valori de 0,1-0,2mg la 100g miere, iar după 1-2 ani de păstrare la temperatură moderată poate atinge valoarea de 1,5mg/100g. Prin lichefierea mierii la temperatură înaltă, conţinutul de HMF creşte mult, putând ajunge la 10mg/100g; se admite pentru mierea ce se comercializează un conţinut de HMF de max. 4mg/100g;
. conţinutul ridicat de glucoză, mai mic de apă precum şi temperatura scăzută (13-14°C şi sub aceste valori) favorizează cristalizarea mierii;
. doar mierea naturală cristalizează, mierea falsificată, obţinută din zahăr şi îndulcitori nu cristalizează niciodată; prin această caracteristică, cristalizarea, se poate diferenţia cu precizie o miere naturală de una falsificată; cristalizarea e un proces firesc, natural şi de aceea apicultorii nu pot fi bănuiţi că falsifică mierea prin adaos de zahăr;

Raportul dintre glucoză şi fructoză
Cristalizarea mierii se produce în:
1:1
1 lună
1:1,5
2 ani
Raportul dintre glucoză şi apă
Cristalizare a mierii
2,1:1
rapidă
Până la 1,7:1
Nu se produce
. cristalizarea mierii poate fi favorizată în mod artificial prin adăugarea la mierea fluidă a unei cantităţi de 5-10% miere cristalizată şi menţinerea recipientelor cu miere la o temperatură de cca. 14°C; în aproximativ 5 zile mierea este cristalizată;
. după extracţie, durata de limpezire a mierii depinde de temperatură şi de înălţimea vasului. În cazul unui strat de 1cm înălţime durata de limpezire a mierii este după cum urmează:

Temperatura
Durata
10°C
150 zile
20°C
30 zile
30°C
18 ore
40°C
6 ore
50°C
2 ore
. încălzirea mierii înainte cu 2 zile de extracţie, pentru lichefiere şi deci, pentru extragerea ei mai uşoară din faguri, într-o cameră de încălzire, la o temperatură de 35°C, îi dăunează foarte puţin;
. pasteurizarea mierii presupune încălzirea ei într-un timp foarte scurt şi menţinerea ei la temperatura de 70-78°C timp de 5-6 minute, apoi răcirea ei bruscă la temperatura de 42°C;
. nivelul de condiţionare al mierii este determinat de conţinutul ei în apă şi în levuri. Astfel:

Nivel de condiţionare
Conţinut în apă
Conţinut în levuri
Foarte bun
Sub 17,1%
indiferent
Bun
17,3% - 18%
Sub 1000/g
Bun
18,1% - 19%
Sub 10/g
Bun
19,1% - 20%
Sub 1/g
Scăzut
(fermentarea şi degradarea mierii)
Peste 20%
indiferent
. cea mai eficientă metodă de a împiedica fermentaţia mierii este pasteurizarea ei timp de 71/2 minute la temperatura de 63°C sau timp de 1 minut la 69°C, procedeu care distruge levurile;
. mierea se păstrează în încăperi uscate, curate, fără mirosuri străine, la temperatura de 14°C. Păstrarea mierii la temperaturi mai mari, cuprinse între 20-25°C duce la închiderea culorii mierii şi pierderea aromei;
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4875
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde peterneamt » 15 Sep 2014, 22:59

Sau : http://www.stavrofores.ro/docs/Mierea_compozitie.pdf şi atunci cu ce e mai bun siropul de cât mierea ??????????? ;)
Avatar utilizator
peterneamt
 
Mesaje: 4875
Membru din: 28 Noi 2011, 18:19

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde Traian S » 16 Sep 2014, 08:17

ce diferenta este intre siropul simplu si cel invertit?
Traian S
 
Mesaje: 33
Membru din: 03 Noi 2013, 14:28

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde akmm » 16 Sep 2014, 12:36

Cum e cu furtisagul la sirop anul acesta?De regula un an pacatos nu se termina cu una cu doua, mai sunt urmari de tras.
Rezist la orice, în afara tentaţiilor.Oscar Wilde
Avatar utilizator
akmm
 
Mesaje: 1277
Membru din: 21 Mar 2011, 16:15
Localitate: Babadag

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde paul » 16 Sep 2014, 19:23

akmm scrie:Cum e cu furtisagul la sirop anul acesta?De regula un an pacatos nu se termina cu una cu doua, mai sunt urmari de tras.

Eu unul am pus ceai in sirop. Mirosea de-ti muta nasul !
N-am observat nici o miscare suspecta.
Pe ici pe colo cate o albina care probabil nu nimerea acasa era luata la intrebari pe scandurica de zbor ...
Raman la parerea mea ... probleme cu furtisagul, regine ... expirate :!: :idea:
LE ... si cand imi amintesc ce ciuda mi-o fost pe Guist cand mi-o deschis capul ( drept ii ca intr-un stil care nu mi-o convenit) :lol: :lol: :lol: Te salut Ioane si-ti multumesc ... acum !
Caracterul fara inteligenta poate mult.Inteligenta fara caracter nu poate nimic !
Avatar utilizator
paul
 
Mesaje: 5608
Membru din: 17 Sep 2011, 12:12
Localitate: falticeni

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde nea.albinutza » 20 Sep 2014, 08:27

Buna ziua!

In primavara am foarte multa treaba si nu am timp pentru lucrarea de invertire a zaharului tinand cont ca am peste 100 de familii. Pot sa invertesc in timpul iernii si sa pastrez siropul in butoaie ? In ce concentratie ma sfatuiti sa il pastrez
Ma intereseaza sa nu cristalizeze.

Multumesc.
nea.albinutza
 
Mesaje: 20
Membru din: 08 Mai 2012, 21:58
Localitate: judetul Mehedinti

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde proapis13 » 20 Sep 2014, 08:46

Eu te sfatuiesc sa recitesti primele pagini si sa iei decizia corecta :!: ;)
Informatia se gaseste in carti,carti pe care din pacate,odata cu feisbucareala apiculturii,nu le mai citeste nimeni...
Avatar utilizator
proapis13
 
Mesaje: 7329
Membru din: 24 Feb 2011, 17:20
Localitate: Drobeta Turnu-Severin

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde csaa » 20 Sep 2014, 21:31

Eu am facut in toamna trecuta 1/1. Nu am folosit tot si ce a mai ramas l-am pastrat intr-un bidon de 5 litri. In primavara l-am gustat si eu si albinele si nu au fost reclamatii.
csaa
 
Mesaje: 2267
Membru din: 26 Aug 2012, 11:37
Localitate: Oltenita

Re: Siropul de zahar/Invertirea zaharului

Mesajde vilceanunelu » 22 Sep 2014, 08:56

D.lor cel mai bine este sa le dati oricum cind este timpul ca daca nu le dati .,.LA primavara ramineti cu uleele goals :( ;) ;)
vilceanunelu
 
Mesaje: 20
Membru din: 14 Mar 2013, 09:13
Localitate: Ticleni gorj

AnteriorUrmătorul

Înapoi la HRANIREA ARTIFICIALA



Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori


cron