Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[yuonyuon]

putin fastac si coragen nu strica niciodata ...mai ales in mamaliga si uleiul comestibil de zi cu zi

[Balian]

Am un fișier unde salvez ceva ce am găsit interesant undeva. Pun câteva idei:
”Apicultura incet dar sigur se indreapta spre o noua etapa, etapa din care foarte multi din apicultorii din ziua de astazi nu-si mai au locul.
Aceasta etapa , dupa unii criza dupa altii progres , v-a fi total diferita fata de etapa actuala.
Au aparut deja noi provocari care nu mai pot fi depasite prin metodele clasice. Cine v-a reusi sa se adapteze va profesa in continuare ; cine nu v-a ramane pe margine.
Σ
Am vazut asemanari in sate cu legumicultori. Afectati de schimbari climatice, boli, invazie de importuri la pret de dumping. Consecinta? O parte au renuntat. Altii insa prospera. Solarii cu incalzire, irigatii prin picurare, tratamente profi... mecanizare si automatizare cat incape. N-a disparut indeletnicirea, ci a evoluat.
Apicultura nu va disparea, ci va evolua!
Candva suta de marci era o suma mare. Un euro valora doua marci. Azi o suma de zece ori mai mare, e ceva obisnuit. A crescut nivelul de trai si pretentiile. Daca 25-50 de stupi era ceva, iar cu 100 erai bogat, la pretentiile de acum, nu e mare grozavie. Nu apicultura e de vina, ci pretentiile noastre. Cine traieste ca acum 30 de ani, o duce la fel sau chiar mai bine, cu acelasi numar de stupi.
In rest...ani mai grei sau mai buni au mai fost si vor mai fi. Prea usor ne impaunam sau ne plangem. Nu exista doar rasul si plansul. Pana ne plangem sau laudam, alti stupari fac treaba!
Σ....”

[yuonyuon]

pe langa toate acestea evolutii tehnologice ...se ataseaza si evolutia birocratiei..la paket....deci daca facem o parlela acu 20 de ani cu in viitorii 20 de ani practic doar apicultura evoluiaza...apicultorul va ramane vesnic acelasi ...cu aceisai forta de munca si putere de cumparare...si asta daca sunt in pas cu "moda" ...atfel bye bye!!

[Balian]

În urmă cu 40 de ani erau cărțile apicole, amărâta revistăa apicolă și zvonurile.
Acum informația apicolă curge ca din robinet. Inclusiv din mult criticatul youtube google ...
Nu poți zice că dintr-atâta informație nu este și de valoare. Se poate asculta pe oricine
că poate spune oricine noutăți. Azi munca este să poți separa informația cea folositoare de
balast. Când vine cineva cu o idee nouă, lumea apicolă sare pe el fără să gândească puțin,
parcă ar fi dușmanul stuparilor. Lume mai rigidă/conservatoare ca stuparii nu m-am întâlnit.
Dușmanul de frunte este ”ce a funcționat 50 de ani, numai bun poate fi și trebuie urmărit”
Dacă ar fi așa am scormoni și acum scorburile după miere.

[yuonyuon]

"informatie apicola"...ce o mai fi insemnand si asta....??

din cate vad eu ca sa fac o simplificare in lumea asta "apicola" ...sunt doua feluri de oameni ...
1 cei ce vor sa afle cum sa exploateze albina mai bine si vor cauta metode sa i ajute in aceasta directeie...sa le uram succes
2 cei ce vor sa exploateze apicultorii si se vor da drept ajutor pentru acestea ...introducand foarte multe informatii false...si din cate vad cam 90 % sunt informatii false...adica ceea ce numiti "balast"...

acum ce e de facut ?...si cel care face miere ...dar si cel care vinde sirop sau tratamente ...vor sa traiasca.... ..practic este diferenta intre omul bun si omul rau...definitie care este foarte stearsa pentru majoritatea in societatea actuala..

daca nu poti separa informatia e clar din ce categorie faci parte ...eu am ales sa exploatez albina si sa nu fiu exploatat in acelasi timp...
asa zisa "informatie" care este foarte multa si pe toate cararile este defapt un drum gresit ..pentru majoritatea....apicultorilor...
pentru apicultorii conservatori frica de informatie noua este un instinct destul de corect ...el nestiind sa aleaga prefera sa ramana la metoda lui ...deci nu putem sa i condamnam...

doar nu va asteptati sa vin eu cu informatia pe tava si toti sa ma urmeze....de nustiu cate ori am ajutat apicultori si am fost perceput gresit....e bine sa lasam lucrurile sa se asterene singure ...cei care vor fi predestinati sa reuseasca intr un domeniu vor reusii orcum pe munca lor ...fie ca fura sau munceste...

[Shrek]

Eu cred ca suntem contemporani cu schimbarea din temelii a obiceiurilor culinare. Nu numai ale romanilor, ale populației, în general. Cu 30-40 ani în urma, dulcele ca gust , era satisfăcut de puțin zahar (pentru ca cea mai mare cantitate produsa era folosita pentru fabricarea de alcool) și multa, foarte multa miere. Apoi au apărut îndulcitorii " fără zahar", iar supraproductia de zahar a dus prețul zaharului la cote extrem de mici, astfel ca folosirea mierii în cofetarii/patiserii/ a scăzut foarte mult. Apoi, au apărut fondurile europene și a crescut nr de producători de miere. Mulți romani au emigrat deci piață interna a scăzut dramatic. Oamenii conștientizează ca zaharu( dulcele în general) creează mari probleme de sănătate(vezi explozia de cazuri noi de diabet tip 2), ca atare decid sa renunțe la dulce/dulciuri. Contextul regional, războiul din Ukraina și cel internațional, mierea din China, practic sugruma piață mierii din tara noastră și eu.
Local, la noi în tara, piață " la borcan" se menține pe linia de plutire. Sunt încă suficienți oameni în vârstă, nostalgici după gustul mierii și aromele de odinioară din bucătărie în preajma sărbătorilor . Dar când se vor petrece și acestia?! Mai rămân cei care considera ca un mod cât mai natural de a se hrăni, presupune și consumul constant de miere. Dar oare va învinge ideea unui mod de viata sănătos, în dauna unei vieți pe fuga, hrana super procesata sau fast food?!
Se poate, sau cel puțin asa ne dorim noi.
Revenind cu picioarele pe pământ, vor rămâne " în picioare" apicultorii care vor produce miere cu costuri totale sub 8 lei per kg, incluzând și marja de profit. Sau cei care sunt hobby-sti și nu vând miere. Restul se vor pierde pe drum, suduind vremurile și politicienii, tanguindu-se ca" nu merge nimic"! Sau, poate natura va dori sa regleze puțin situația, nedand nectar un an, doi, trei, pana dispare acest tsunami de miere de pe piata!
Sa fim optimiști, mâine poate fi mai rau!
PS. La mine/noi, teiul a fost dezastru. Pe la jumătatea culesului, după inversarea magaziilor, teiul " s-a taiat! A apărut și mortalitate în fata stupului. Încă culeg ceva faneata și aduc polen. Dar miere curata de tei nu mai este, transformandu-se în poliflora. Cum spuneam, natura poate regla singura prețul.

[Balian]

Producţie de miere cu ajutorul albinelor (cu tehnologie oricăt de avansată) la/sau sub 8lei/kg care să încludă profit,
oricum calculez nu-mi iese. Principalul motiv este că necesită f multă manoperă. Şi pentru Dan Mărgărit care este
destul de fruntaş în această meserie.Tot ce aţi scris şi percepţia despre zahăr este f adevărat. Nu sunt de acord că
consumul este strâns legat de populaţia mai în vârstă. Din experienţa multianuală vânzarea urcă brusc când începe
şcoala, înainte de sărbători de Crăciun şi Paşte.
Preţul la borcan este cât este pentru că clientul simplu (care este informat ce se petrece în jurul lui) apreciează munca
stuparului. Preţul de engros este preţ pur capitalst care nu ia în calcul numai profitul maxim. Nu are nimic comun cu
clientul, numai ca consumator final. Dacă se poate obţine "aceeaşi" produs la un preţ de cost de 30 de ori mai mic,
nu ezită să neglijeze pe celălalt. Eu nu văd ieşire din această situaţie până nu separă prin legislaţie produsul MIERE
de produsul SIROP DULCE. Însă acest lucru nu f repede se va realiza. Chiar din motivul profitului diferit. Părerea mea.

[Balian]

"informatie apicola"...ce o mai fi insemnand si asta....?? ....

Pe această idee, am folosit ramă mare înaltă de 320mm nu Dadant de 300mm, 35 de ani în sistem orizontal.
Când am ajuns să fiu suficient de informat (nu din cărţi!!) am trecut la sistem vertical. Cu ramă înaltă de
320mm . Tot din informaţii ce am avut la aceea vreme dintrodată am trecut cu o circulară debitând
în două corpul, rama şi tot. Mai apoi tot din informaţii ca foaia ramei să fie mai rezistentă şi lucrul să fie cât
mai uşor, precum rama cu foiţe să reziste şi la temperaturi mai ridicate, am trecut la foiţe de plastic.
Aş mai putea continua inşiruirea de n lucruri, adică aproape tot ce am schimbat în stupina mea din sinteza
informaţiilor primite de peste tot. Invenţiile mele sunt minime. Am furat tot ce am putut de la alţii, muncind!

[yuonyuon]

"informatie apicola"...ce o mai fi insemnand si asta....?? ....

Pe această idee, am folosit ramă mare înaltă de 320mm nu Dadant de 300mm, 35 de ani în sistem orizontal.
Când am ajuns să fiu suficient de informat (nu din cărţi!!) am trecut la sistem vertical. Cu ramă înaltă de
320mm . Tot din informaţii ce am avut la aceea vreme dintrodată am trecut cu o circulară debitând
în două corpul, rama şi tot. Mai apoi tot din informaţii ca foaia ramei să fie mai rezistentă şi lucrul să fie cât
mai uşor, precum rama cu foiţe să reziste şi la temperaturi mai ridicate, am trecut la foiţe de plastic.
Aş mai putea continua inşiruirea de n lucruri, adică aproape tot ce am schimbat în stupina mea din sinteza
informaţiilor primite de peste tot. Invenţiile mele sunt minime. Am furat tot ce am putut de la alţii, muncind!

ati furat informatia din cadrul "modei" ...cu alte cuvinte ati jucat dupa cum s a cantat...

eu lafel am inceput cu orizontal ...in mijlocul "orizontalului de baragan"... ..lucru echivalen cu ce tampenii se practica astazi:" spargerea cuibului...".."apoi tratarea cuibului"..."matci de rasa" si sa nu uitam...turta proteica din soia care este mai scumpa decat insusi polenul crud(incredibil!!!)
deci fiecare si o ia la randu lui "pe coaja"...dar ccum se zice ...prima oara se accepta a doua deja e obisnuinta(ca sa nu zic prostie)...

[yuonyuon]

Eu cred ca suntem contemporani cu schimbarea din temelii a obiceiurilor culinare. Nu numai ale romanilor, ale populației, în general. Cu 30-40 ani în urma, dulcele ca gust , era satisfăcut de puțin zahar (pentru ca cea mai mare cantitate produsa era folosita pentru fabricarea de alcool) și multa, foarte multa miere. Apoi au apărut îndulcitorii " fără zahar", iar supraproductia de zahar a dus prețul zaharului la cote extrem de mici, astfel ca folosirea mierii în cofetarii/patiserii/ a scăzut foarte mult. Apoi, au apărut fondurile europene și a crescut nr de producători de miere. Mulți romani au emigrat deci piață interna a scăzut dramatic. Oamenii conștientizează ca zaharu( dulcele în general) creează mari probleme de sănătate(vezi explozia de cazuri noi de diabet tip 2), ca atare decid sa renunțe la dulce/dulciuri. Contextul regional, războiul din Ukraina și cel internațional, mierea din China, practic sugruma piață mierii din tara noastră și eu.
Local, la noi în tara, piață " la borcan" se menține pe linia de plutire. Sunt încă suficienți oameni în vârstă, nostalgici după gustul mierii și aromele de odinioară din bucătărie în preajma sărbătorilor . Dar când se vor petrece și acestia?! Mai rămân cei care considera ca un mod cât mai natural de a se hrăni, presupune și consumul constant de miere. Dar oare va învinge ideea unui mod de viata sănătos, în dauna unei vieți pe fuga, hrana super procesata sau fast food?!
Se poate, sau cel puțin asa ne dorim noi.
Revenind cu picioarele pe pământ, vor rămâne " în picioare" apicultorii care vor produce miere cu costuri totale sub 8 lei per kg, incluzând și marja de profit. Sau cei care sunt hobby-sti și nu vând miere. Restul se vor pierde pe drum, suduind vremurile și politicienii, tanguindu-se ca" nu merge nimic"! Sau, poate natura va dori sa regleze puțin situația, nedand nectar un an, doi, trei, pana dispare acest tsunami de miere de pe piata!
Sa fim optimiști, mâine poate fi mai rau!
PS. La mine/noi, teiul a fost dezastru. Pe la jumătatea culesului, după inversarea magaziilor, teiul " s-a taiat! A apărut și mortalitate în fata stupului. Încă culeg ceva faneata și aduc polen. Dar miere curata de tei nu mai este, transformandu-se în poliflora. Cum spuneam, natura poate regla singura prețul.

ZERO ! sanse....trebuie sa facem diferenta intre ce poatefi adevara si ce poate fi o foarte buna vrajealka ...la care multi pun botul....
ce mi se pare interesant ca lumea de rand si chiar noi nu ne putem imagina ca inca exista o mare de oameni ...un procent imens ...care pun botul la orice...si deaceia (drept dovada) si industria este mai profitabila in exploatarea acestora...cifrele nu mint

cu alte cuvinte ..."industria" apicola ...este in mare parte profitabila de pe urma apicultorilor....e greu de crezut dar trebuie vazut in ansamblu si faptul ca apicultorul este un simplu "dorel" care invarte la centrifuga...deci o piasa de schimb in anasamblul ramurei apicole....

[Balian]

Informația apicolă și nu numai este percepută după stereotipuri. Adică fiecare cum interpretează.
Variația este și mai mare în rândul celor care nu a experimentat ceva și dau cu părerea. Un exemplu: fundul antivarroa (FAV). El este conceput ca stuparul să poată avea o imagine despre ce și în ce loc cade din cuibul familiei (informație asemănătoare când cineva știe să citească după activitatea de urdiniș). Eu așa am înțeles. Ventilația este numai atributul secund al FAV. Această opțiune însă este folosită numai cine dorește acest lucru. Să vedem varianta folosirii FAV și pentru ventilație. Luăm în calcul un stup vertical cu 10 rame. Suprafața fundului este în jur de 42x37cm. Rotund 1500cm2. Dacă se lasă deschis complet, asta este deschiderea găurii care are contact cu fundul cuibului. Placa albă de fund este un accesor principal al FAV. Dacă acest ”sertar” este introdus imediat sub gratia sau sita de fund atunci aerisirea în această zonă este ZERO. Se mai folosește varianta cu deschidere mai mică cu șubăr.
Eu vara folosesc următoarea variantă:

sertarul pus sub gratie la 5cm distanță și cu burete dozez cantitatea de aer. Când este complet deschis (burete înlăturat) are o supărafață de 37x5=185cm2. Asta înseamnă cca. 12% din total. Momentan am cum este arătat pe poză, deci cca 6% din totalul de suprafață. Mărime de deschidere mult sub cel obișnuită de practică uzuală. În acest fel se distribuie/dozează aer pentru întreaga suprafață sub cuib. Barba la urdiniș este aproape exclusă. Iarna introduc sub palca de control în loc de burete polistioranul de 5cm ce se vede pe poză, rezultând ventilație zero din fund.

[Balian]

Care este funcția antivaroa a fundului antivaroa (FAV)?
Prima dată considerăm un fund plin de stup. Tratăm familia să zicem cu Varachet. Gradul de acțiune este cca. 80-85%. Asta înseamnă
că din 100 de acarieni mor cca. 80-85 și cad pe fund. Cei 15-20 rămași se compun din cei care sunt rezistenți la substanță și care amețesc
de tratament cad jos pe fund și unii urcă iarăși pe albinele care circulă pe fund. Care este diferența dintr-un fund plin și antivaroa?
Cel plin se comportă descris mai sus. În cazul FAV fundul este făcut din gratie sau sită pe toată suprafața fundului, sub care la o distanță
de X cm se găsește o placă. Pe placă se adună tot felul de resturi căzute din familie. (cristale de miere, polen, rozătură de ceară…).
Albinele nu au acces pe această placă. Dar placa permanent este vizitată de furnici în căutare de hrană! Un acarian amețit și căzut de pe
albine ajunge jos la o distanță destul de mare de zona circulată de albine, între furnici care abia așteaptă. Acest lucru nu se întâmplă în
cazul fundului plin. Poate un acarian ”lovit” parțial de tratament și ajuns înapoi pe albină nu mai poate înmulți, dar mâncând din corpul
gras a albinei poate răspândi viruși și bacterii.

[yuonyuon]

frumoase poezii...adica in teorie suna bine...
acum va intreb daca chiar credeti ca acei 15 % se urca apoi pe albina iar daca e fund AV ce fac? ...ii manaca furnicile??

eu nu am stat sa urmaresc asa cva..

[Balian]

”Cei 15-20 rămași se compun din cei care sunt rezistenți la substanță și care amețesc de
tratament cad jos pe fund și unii urcă iarăși pe albinele care circulă pe fund....”
Eu am stat și la asta m-am uitat. D-voastră la urdinis.

[yuonyuon]

”Cei 15-20 rămași se compun din cei care sunt rezistenți la substanță și care amețesc de
tratament cad jos pe fund și unii urcă iarăși pe albinele care circulă pe fund....”
Eu am stat și la asta m-am uitat. D-voastră la urdinis.

pa eu doar pe urdinis pot vedea...ca nu am sita

cand dam toamna in absenta puietului ..mor toti ....??
daca dam inca unul ar trebuii sa nu mai fie..??

[Balian]

Problema este cā nu mor toți şi ce rāmâne este cel mai periculos cā este rezistent. FAV terminā pe cei între. Care nu mor dar sunt atinşi. Ajutā la mārire de procent de reuşitā, ajutā sā nu fiu nevoit sā închid urdinişul.
Plus amprenta căzutā pe placā dā informații despre f multe lucruri pe care nu am de unde sā obțin.