Prima pagină ‹ DIVERSE IN APICULTURA ‹ LEGISLATIE NATIONALA SI EUROPEANA

[teinegru64]

Decoratii nu sunt prevazute? Ala de produce un 50 de kile de stup....si ierneaza fara a se milogi ...ala de cine este iubit?

[geangu]

in urma unor intmplari nefericite am si eu doua propuneri:
1. In cazul unor intoxicatii provenite in urma stropirilor neanuntate, organul sanitar veterinar sa fi obligat sa vina sa recolteze probele biologice, pt. a nu exista dubii in privinta acestora.
2. Sa se stabileasca o distanta minima intre stupinele aflate in pastoral si de asemenea cei care nu le amplaseaza corespunzator sa fie obligati sa le amplaseze in alta locatie si eventual sanctionati.

[filip]

Un stas la miere din care sa rezulte ca orice sirop trecut prin gusa albinei e MIERE.Doar cei care nu se obosesc sa treaca siropul prin gusa albinei sa fie sanctionati.Din fericire sunt multe persoane care produc miere adevarata.Singura portita de sanctionare e aceasta sunt inafara sistemului.Hai sa introducem obligatii!

[kiloz]

Incet toti o sa dati seama de "mascarada " din jurul apiculturii. PNA- notificat de Valter- foarte corect.Legea pastoralului,neaplicat nici la ora actuala.Din legea veche art 4,6,7,10,16-a,b,c-20 nerespectat .Se modifica art 20 se introduce 21/1,dupa 24 se introduce Anexa.

Legea 131/2010 pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998. Lege nr. 131/2010



Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998


Modificat si iar modificat ,dar pentru cine?
Daca 5m nu a fost bun ,acum 15 o fii bine, si daca e vorba de o gradinita sau o ferma de cai sau de vaci locuri care sint oricum mai speciale decit o margine de padure.
Definitia mierii?

[proapi]

Carnetul (caietul) de stupina de care am scris mai sus creeaza o interdependenta la repectarea regulilor si nu obligatii. Toate sunt legate, in asa fel incat toata lumea este impacata. In el, in caiet, pot aparea si modele de instiinare a primariilor in cazul pastoralelor. Pentru stationari treaba e si mai simpla.

Pentru marcarea stupilor trebuie aleasa varianta la alegerea apicultorului, adica sa evidentieze de unde se iau probe, ca ex., etc. Panourile mari de stupina sa fie inlocuite de numerele de evidenta de la DSV-uri si atat.. De sanctiuni nici vorba, capitolul cade in intregime. Obligatiile sa fie luate drept indrumari, iar la drepturi sa se arate sprijinul statului la dezvoltarea sectorului.

Pentru stupinele de reproductie

[filip]

La autorizarea sanitara a stupinei fiecare apicultor a primit un cod.Cod ce introdus intr+o baza de date identifica apicultorul.Cand am autorizat stupina ,doctorul veterinar spunea+ in baza acestui numar poti vinde mierea .Oricine introduce acest cod stie cine e producatorul.Apoi a aparut legea prin care stupina trebuie sa fie inafara vetrei satului.Dupa ce ne aliniem cerintelor apar alte aberatii.Adevarul e ca noi cei care acceptam unele lucruri dar nu pastram instinctul de turma trebuie pusi la punct.Daca PNA nu a ajuns la cei cu tablite,care ar fi fost rezultatul daca toti am fi accesat PNA..?

[proapi]

in urma unor intmplari nefericite am si eu doua propuneri:
1. In cazul unor intoxicatii provenite in urma stropirilor neanuntate, organul sanitar veterinar sa fi obligat sa vina sa recolteze probele biologice, pt. a nu exista dubii in privinta acestora.
2. Sa se stabileasca o distanta minima intre stupinele aflate in pastoral si de asemenea cei care nu le amplaseaza corespunzator sa fie obligati sa le amplaseze in alta locatie si eventual sanctionati.

La punctul 2.
Care este logica distantelor dintre stupine, cand albina are aceeasi baza melifera, de ce sa se aplice, daca e cazul numai in pastoral? Orientarea albinei se face mai bine la distante mai mari, mai mici, pericolul bolilor transmisibile, problemelor dintre stupari, s.a.

Cheia repectului fata de colegii apicultori si fata de lege este carnetul (caiet) de stupina. Pe ultima coperta (4)poate fi tiparit modelul de instiintare catre primarii (bianual, daca sunt modificari, pentru vetrele permanente sau cum sunt cutumele primariilor) si pentru pastorale se face o copie si se completeaza cu datele cerute (pe verso se face o schita de amplasare a stupinei cu reperele obisnuite) Se avizeaza de primarii si se ataseaza caietului.

Carnetul (caietul) de stupina este actul de identitate si pasaportul de pastoral...

[filip]

Carnetul de stupina sa nu fie conditionat de inscrierea apicultorului in asociatie.Apicultorul trebuie sa aiba viza medicului veterinar din zona.Un alt lucru de luat in calcul e urmatorul\Apicultorul sa treaca data tratamentului facut intr+o singura rublica nu in 500 de locuri daca are 500 de fam.Nu cred ca un apicultor cu sute de fam e nebun
w) carnetul stupinei - document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol.
Asa apicultoru nu-i conditionat
w) carnetul stupinei - document procurat prin forma asociativă ori Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor si vizat de ANSV care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol.

[alf2linux]

PARLAMENTUL ROMÂNIEI / (proiect)LEGEA APICULTURII

Parlamentul României adoptă prezenta lege.


CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1. Obiectul legii
Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor apicultorilor precum şi a sancţiunilor şi contravenţiilor.
Contraventii la prima fraza???
Legea veche incepea mai cu bune intentii, "In Romania, cresterea albinelor reprezinta o indeletnicir traditionala si constituie, prin rolul sau,economic, ecologic si social, o parte a avutiei nationale"... iar capitolul I si II tot din fosta lege au fost "spalate"
Art. 2. Definiţii:
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele definiţii:
a) apicultura - ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor şi polenizarea florei entomofile; ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, reproducţie, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere;
b) produse apicole - sunt produsele obţinute în familia de albine ca rezultat al activităţii lor, sub denumirea de miere de albine, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;
c) apicultor - persoană care practică apicultura şi care deţine, creşte sau exploatează familii de albine;
Definitie apicultor – orice persoana care detine si exploateaza familii de albine in conformitate cu prevederile legale.
d) stup - echipament apicol, respectiv fundul, corpul, podişorul, capacul, diafragmele şi ramele, care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare, dar se foloseşte şi pentru transportul în vederea valorificării culesurilor de producţie;
e) familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă sau regină şi trântori şi care este adăpostită într-un stup;
f) roi artificial pe faguri - unitatea biologică alcătuită din câteva rame (în general 3 – 5) cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;
g) roi la pachet - unitatea biologică alcătuită în general din 1,5 – 2 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi nu cuprinde faguri;
In practica roiul la pachet daca are 1,3 - 1,5 kg albina e suficient. In Occident are in jur de 3 pounds = ~1,3 kg albina. La noi de ce ar trebui sa aiba 1,5 - 2 kg? Ar veni 8-9 rame albina, densitate medie, e cam grasut, si nu stiu cine s-ar incurca cu producerea lui.
h) matcă sau regină - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate;
i) trântor - individ (albină) mascul apt pentru împerechere cu matca sau regina;
j) stupină/exploataţie apicolă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi pe un teritoriu compact împreună cu construcţiile şi/sau utilajele necesare pentru desfăşurarea activităţii de apicultură;
k) vatră de stupină - locul de amplasare a unei stupine staţionară/permanentă sau temporară/pastorală;
l) stupină staţionară sau permanentă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi de obicei în locul unde albinele iernează;
m) stupină temporară sau pastorală - totalitatea stupilor cu familii de albine transportaţi şi amplasaţi temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutaţi ulterior în alt loc;
n) plante sau floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
o) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate, existentă pe o anumită suprafaţă de teren, care produce nectar şi polen ce servesc drept sursă naturală de hrană pentru albine;
p) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;
q) stupăritul pastoral sau transhumanţa - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare sau pastorale în cursul unui an;
r) stupăritul staţionar sau permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care apicultorul îşi menţine stupina pe vatra de stupină staţionară sau permanentă, atât în toată perioada activă a albinelor, cât şi în perioada de iernare;
s) rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
t) familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective;
u) stupină de elită - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” în creşterea familiilor de albine de elită;
v) stupină de multiplicare - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru multiplicarea materialul genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
w) carnetul stupinei - document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol.

CAPITOLUL II : Drepturile apicultorilor:
Art. 3. Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care respectă legislaţia în domeniu.
Art. 4. Apicultorii pot înfiinţa, individual sau in asociatii legal constituite, ferme de elită sau ferme de multiplicare a materialului genetic, conform legislaţiei în domeniu.
Sa ne gandim, daca poti infiinta individual, atunci poti sa ai dialog direct cu OARZ/ANARZ. O asociatie in cazul asta nu-mi aduce decat placute si drumuri in plus, vezi tampenia cap IV, art 11.
Art. 5. Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.
Art. 6. (1) Apicultorul poate să solicite, în scris, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regiilor autonome cu profil agricol sau silvic, atribuirea de vatră de stupină staţionară/permanentă în localitatea de domiciliu sau atribuirea de vatră de stupină temporară/pastorală în alte localităţi.
(2) Suprafeţele de teren se atribuie de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de către regiile autonome cu profil agricol sau silvic, pentru vatră de stupină, în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.
(3) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.
Art. 7. Până la data de 15 martie a fiecărui an, consiliul local, precum şi regiile autonome cu profil agricol sau silvic, inventariză baza meliferă existentă pe teritoriul acestora în vederea comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care doresc să se deplaseze în pastoral.
Art. 8. Consiliul local trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puţin 3 zile înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole a tratamentelor cu substanţe chimice în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine.
Doar atat? Daca refacem asa art.8 :
[color=#000080][b]Art. 8. In vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine:
a) Consiliul local are obligatia de a anunta (prin modalitatea convenita cu apicultorul - scrisoare, telefon sau email), cu 5-7 zile in avans, data si intervalul orar al executarii de tratamente chimice asupra culturilor agricole, livezilor, lizierelor, padurilor cu potential melifer detinute, catre apicultorii inregistrati cu vetre permanente sau temporare pe raza localitatii;
- agricultorii sau silvicultorii, etc au obligatia de a anunta in scris sau telefonic Consiliului local cu 7 zile in avans, data si intervalul orar al executarii de tratamente chimice asupra culturilor agricole, respective asupra padurilor cu potential melifer de pe raza localitatii, unde au fost anuntate in scris, ca fiind deplasate, familii de albine. Consiliul local va prelua sarcina transmiterii acestor instiintari catre apicultorii respectivi in conditiile enumerate la punctul anterior (a).
- agricultorii sau silvicultorii se pot onora de aceasta obligatie si direct, in baza unei conventii scrise cu apicultorii care deplaseaza familiile la culturile agricole sau masivele melifere respective, in acest caz partile putand sa-si reglementeze conditiile colaborarii.
- neanuntarea efectuarii de tratamente si soldarea acestora cu daune asupra stupinelor inregistrate de apicultori permanent sau temporar pe raza localitatii, va constitui dreptul acestora sa se adreseze instantelor de judecata, solicitand despagubiri materiale si morale.

CAPITOLUL III : Obligaţiile apicultorilor:
Art. 9.(1) Apicultorul este obligat să:
a) înscrie familiile de albine în registrul agricol, conform legislaţiei în domeniu;
b) înregistreze/autorizeze stupina la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în domeniu;
c) deţină şi să completeze permanent carnetul de stupină, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
Sa se prevada explicit doua sesiuni obligatorii de control de sanatate al familiilor de albine, din loturi aleatorii, pe probe prelevate in prezenta medicului veterinar: primavara (aprilie) si toamna (septembrie).
d) aibă stupii identificaţi de către formele asociative de profil legal constituite, în Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, conform legislaţiei în domeniu;
Personal nu vad niciun folos al crotalierii lazilor;
e) trateze cu medicamente familiile de albine deţinute;
f) anunţe, în scris, în maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupină, consiliul local pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral şi să menţioneze locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat, la timp, în cazul unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole;
g) amplaseze panoul de identificare a stupinei pe care vor fi trecute următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, numărul de stupi şi numărul de înregistrare/autorizare sanitară veterinară acordat de Direcţia judeţeană sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentară;
Panoul de identificare a stupinei nu ar trebui niciodata sa indice numarul de stupi, din motive de securitate.
h) să respecte distanţa dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri şi de minimum 300 m la culturile agricole;
i) nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine şi sursa de cules.
(2) Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:
- salcâm: 15-30 de familii de albine/hectar;
- tei: 10-15 familii de albine/hectar;
- floarea-soarelui: 1-2 familii de albine/hectar;
- pomi fructiferi: 2-3 familii de albine/hectar;
- rapiţă sau muştar: 2-3 familii de albine/hectar;
- leguminoase perene: 4-6 familii de albine/hectar;
- plante medicinale şi aromatice: 3-4 familii de albine/hectar;
- zmeuriş: 3-5 familii de albine/hectar.
Art. 10. (1) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 15 m faţă de instituţii şcolare, spitale, ferme zootehnice, căi ferate, drumuri publice sau hotare ale proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat aflate în intravilan.
(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 15 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.
(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), nu este limitat.
(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului ori pentru prezenţa roiurilor ca urmare a instinctului de înmulţire, pe diverse proprietăţi, vii, livezi, precum şi pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor sau din alte fructe, deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine datorită particularităţilor aparatului bucal al acestora.
Foarte bine!

CAPITOLUL IV: Ameliorarea familiilor de albine:
Art. 11.(1) Formele asociative apicole, legal constituite, care aplică programe de ameliorare, depun o cerere la autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, în vederea înfiinţării şi autorizării stupinelor de elită sau de multiplicare prin lucrari de ameliorare, reproducţie şi selecţie.
(2) Condiţiile autorizării prevăzute la alin.(1) sunt:
a) să deţină peste 1.000 familii de albine;
b) depun programul de ameliorare care cuprinde scopul, obiectivele, criteriile şi tehnologia de ameliorare a familiilor de albine;
Ca sa nu diluam neaparat raspunderea producatorului in asociatii, nici sa facem asociatia conditie sine qua non ca la PNA, formulam aceste doua puncte asa:
(1)Formele asociative apicole sau apicultorii independenti care aplică programe de ameliorare conform metodologiei de autorizare a stupinelor de elita sau multiplicare aprobate de A.N.A.R.Z., depun o cerere la autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, în vederea înfiinţării şi autorizării stupinelor de elită sau de multiplicare prin lucrari de ameliorare, reproducţie şi selecţie.
(2) Condiţiile autorizării prevăzute la alin.(1) sunt:
a) - să se deţină minim 1.000 familii de albine, in cazul fermei de elita;
- sa se deţină minim 100-300 de familii de albine, in cazul fermei de multiplicare;
b) depun programul de ameliorare care cuprinde scopul, obiectivele, criteriile şi tehnologia de ameliorare a familiilor de albine;
(3) Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” elaborează, în termen de 45 de zile de la data publicării prezentei legi, metodologia de autorizare a stupinelor de elită sau de multiplicare şi se aprobă prin decizia directorului general. Modificarile aduse acestei metodologii se aplica in sezonul apicol urmator elaborarii lor

CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 12.(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, si se sancţionează după cum urmează:
a. avertisment sau amendă de 100 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 200 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele juridice;
b. avertisment sau amendă de 200 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării stupinei la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 400 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării familiilor de albine la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele juridice;
c. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele juridice;
d. avertisment sau amendă de 800 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină, de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei în cazul necompletării carnetului de stupină de către persoanele juridice;
e. avertisment sau amendă de 1.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;
f. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele juridice;
g. cu amendă de 1.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor juridice;
h. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele juridice;
i. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele juridice;
j. cu amendă de 1.000 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele juridice;
k. cu amendă de 800 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele juridice;
l. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele juridice;
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) persoane împuternicite de primar sau primarul general al municipiului Bucureşti pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.a), g), h), i), j), k) şi l);
b) persoane împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.b), c) şi d);
c) persoane împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.c), d), e) şi f).
(3) Contravenientul are posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din cuantumul sancţiunii aplicate. 72 ore
Articolul 12... ar trebui eliminat, sau cifrele astea reduse cu 50-80%... noi suntem apicultori, nu bransa de infractori!!
De fapt, ca sa evite un apicultor toate sanctiunile astea, ar umbla cam mult cu hartii pe la usi. Am putea functiona normal cu masurile astea punitive?? Eu unul nu cred.
Art. 13. Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 14. Prevederile art. 12 şi art. 13 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 15. La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549 din 5 august 2010, se abrogă.
PS: Nu vad nimic de hoti. Exista in vreo lege din Romania pedeapsa explicita pentru furtul stupilor? Cei mai priceputi, nu puteti insera la contraventii un articol relativ la hotii de stupi, ex: tentativa/furtul de stupi se pedepseste cu inchisoare de la x la y ani, in functie de valoarea prejudiciului, etc.

Neanuntarea stropirilor conform legii nr. 72 din 2002, art 41, alin 1, lit. c, este considerata infractiune, iar conform alin 2 se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani.
Referitor la furtul stupilor, Codul Penal prevede infractiunea de furt si furt calificat conform art. 208-209.
Problema in Romania e ca autoritatile nu prea isi fac treaba. Iar Politistii in general nu stiu cum sa scape mai repede de o fapta care probabil va ramane cu autor necunoscut. In general incearca sa ne faca sa nu depunem plangere.
Faptele nesolutionate fiind socotite cu autor necunoscut nu dau un calificativ bun sectiei/postului de politie.

[viorel55]

alf2linux -vezi ca ai comentat prima varianta a proiectului,care a suportat,dupa intalnirea de la Sighisoara ,unele modificari. In prezent trebuie sa discutam pe continutul proiectului difuzat de MADR la 19 nov. 2012.

[alf2linux]

Sorry, ma pun la punct.

[nicus]

alf2linux -vezi ca ai comentat prima varianta a proiectului,care a suportat,dupa intalnirea de la Sighisoara ,unele modificari. In prezent trebuie sa discutam pe continutul proiectului difuzat de MADR la 19 nov. 2012.

Daca doriti sa ajutati cumva sau sa promovati transparenta, puneti un link cu ultima versiune.
Sau aratati schimbarile care s au facut.

[letsoc]

Fiti amabili si lamuriti-ma si pe mine in legatura cu legea asta, ca eu nu stiam nimic de ea. Care va sa zica daca eu am 14 fam albine trebuie sa merg la primarie si la veterinar sa le inscriu sau trebuie s-o citesc mai atent .Va multumesc!

[romikele]

Aveti putina rabdare pana luni, cand va avea loc sesiunea de dezbateri de la minister.
Au fost invitati reprezentanti ai celor mai reprezentative asociatii, asa ca veti avea amanunte la cald.

[letsoc]

Aveti putina rabdare pana luni, cand va avea loc sesiunea de dezbateri de la minister.
Au fost invitati reprezentanti ai celor mai reprezentative asociatii, asa ca veti avea amanunte la cald.

Va multumesc frumos!

[Kostas]

alf2linux -vezi ca ai comentat prima varianta a proiectului,care a suportat,dupa intalnirea de la Sighisoara ,unele modificari. In prezent trebuie sa discutam pe continutul proiectului difuzat de MADR la 19 nov. 2012.

Daca doriti sa ajutati cumva sau sa promovati transparenta, puneti un link cu ultima versiune.
Sau aratati schimbarile care s au facut.

La pagina 15 este prezentata in fotocopie ultima versiune!