stefanmadalin scrie:.....Daca ai pune pretul de vanzare al fs la 10 lei si adaugi costuri de extractie, logistica...mai te si fiscalizezi...iesi tanda pe manda.
Cred că vânzarea este cea mai sensibiă problemă. Dă sursă pentru aproape tot ce este în mișcare în apicultură.
El ne mobilizează, dă senzația de reușită, posibilitate și măsură pentru investiții.
Vorbesc cu și citesc despre apicultori care aleg preț de vânzare destul de mare la borcan și se plâng, fiind nevoiți
să vândă la procesator surplusul la un preț f mic. Dacă luăm în calcul cantitatea de miere produsă, respectiv volumul
de lucru pentru producerea acestei cantități și capacitatea de vânzare la borcan al fiecăruia apicultor, există acel
ehilibru care dă posibilitate de a nu mai da nici un kilogram la procesator. În această ecuație stabilirea prețului optim
la borcan are o importanță f mare. Sub acest nivel el poate afecta rentabilitatea, iar peste ar putea scădea volumul
de vânzare. Prețul mediu este combinația celor două obțiuni. Încasarea finală poate fi același a unei vânzări numai
la borcan, cu un preț mai scăzut (și așa mult superior celui dat de procesator) cu un preț mare la borcan și surplusul
dat la procesator. Astfel cu o cantitate mai mică de miere cu aceeași rentabilitate în final putem să întreținem un
număr mai mic de stupi precum și volumul nostru de muncă va fi mai mic.
Ca să funcționeze această schemă trebuie formată o piață personalizată și făcut tot posibilul să crească numărul de
cumpărători direct.
Proiectele de finanre ne ajută să putem investi și în direcția mecanizări, dar ne obligă să facem exact invers, să
ținem familii cât mai multe, indiferent de puterea și starea lor să predăm miere la procesator și dacă din banii
primiți nu investim în tehnică nouă să și lucrăm mai mult.

MER. Iernare pe 3 corpuri. Gratie aprilie-stoarcere FS. 1-3 caturi pentru miere.