Va mai redau o pagina din carte dupa care ma opresc..promit!
"Digestibilitatea substituientilor de polen"
Compozitia chimica a inlocuitorilor de polen reprezinta ca prima informare un criteriu important de apreciere a inlocuitorilor.
Numai pe baza continutului in substante nutritive brute nu se poate insa stabili valoarea nutritiva reala a subsituientilor, pt ca o parte din acest continut brut ingerat nu se digera si nu se absoarbe, ci se elimina prin excremente.
In cantitatea totala a substituientului sunt cuprinse insa si alte substante nutritive ca glucide, grasimi, etc...ca atare RESTURILE NEDIGERATE NU POT DA INFORMATII asupra utilizarii proteinelor de catre albine.
Aprecierea gradului de valorificare a proteinei din substituientii de polen in proteina sintetizata de catre albine, se poate face numai determinandazotul introdus in organism prin hrana si azotul eliminat prin excremente.
In tabelul 19 pe care nu pot sa il pun din pacate se arata cantitatea de azot asimilata de organismul albinelor pt cateva substante care se utilizeaza ca substituienti ai polenului.
De saemenea se indica modul de utilizare a proteinelor asimilate de catre organismul albinelor.
Analizand bilantul azotului prezentat rezulta ca digestibilitatea proteinelor din inlocuitorii de polen urmariti nu este sensibil mai mica decat a pasturii.
De asemenea azotul total asimilat din drojdia de bere este practic EGAL cu cel din pastura...o diferenta ceva mai mare constatandu-se in cazul laptelui praf.
Privind utilizarea proteinelor asimilate fata de pastura, la care repartitia intre puiet si depunerea in corpul albinelor este in general proportionala proteinele asimilate din drojdie sunt asimilate aproape INTEGRAL PRIN DEPUNERE CA REZERVA IN ORGANISMUL ALBINEI..pe cand cele din lapte sunt utilizate aproape in EXCUSIVITATE PT CRESTEREA PUIETULUI.
Aici fac o paranteza..presupunand ca avem puiet in stupi proaspat iesit acesta beneficiaza din plin de drojdia de bere in cazul in care o folosim, creste incarcarea proteica in corpul albinei tinere lucru care in primele 5 zile de viatza este esential deci Drojdia poate avea efecte benefice asupra albinelor tinere..totusi trebuie sa tinem cont si de cresterea puietului larvar care se pare ca merge mai bine pe lapte sau lapte praf... nu inteleg totusi, daca albina care creste puietul daca are rezerve de proteina in corp totusi nu poate creste la fel de usor puiet pe baza vitellogeninului stiind ca ea mai creste puiet si prin cedare de proteina corporala, si mai degraba cresterea larvelor e favorizata de hranirea stimulenta cu lapte praf...tre sa fie o chestie aici...e clar ca pt a avea larvar mult trebuie un mix de polen si lapte praf, iar daca vrem ca si albina tanara sa beneficieze de proteina pt completarea necesarului proteic in primele 5 zile de viata avem devoie si de drojdie...deci, clar trebuie un mix din cele 3 ingrediente in care cu cat ponderea polenului e mai mare cu atat turta este mai atractiva...trebuie sa tinem seama si de cele 12-15% maxim de proteina pe compozitia turtei proteice...sunt multechestii de luat in calcul.
Continui...Acest aspectar parea ca explica nereusita unor cercetari de a creste puiet in conditii normale prin hranire cu drojdii.
Pentru productie trebuie sa tinem seama la folosirea inlocuitorilor de efectu specific al acestora asupra organismului albinelor.
Primavara trebuie sa utilizam in cea mai mare masura hrana proteica care contribuie masiv la cresterea puietului, iar in toamna in ultima faza a hranirilor sa o alegem pe cea care asigura cea mai mare depunere in corpul albinelor pt a pregati organismul acestora in vederea iernarii!"
Deci treaba ...e nitzel mai complicata!
Orice am vrea sa folosim nu trebuie sa uitam de polen ca si atractant...si sa nu uitam ca polenul are unele carente in niste aminoacizi specificati mai sus, deci un mix din polen drojdie lapte praf si substanta energetica este indicat atat primavara cat si toamna..si in perioadele cu carente de polen in natura...acuma ramane de vazut care este formula castigatoare...