Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[Mircea_63]

Odata adus stupul la stadiul de culegatoare, sa o duci cum isi duce pastorul turma la loc cu verdeata frageda, la loc cu nectar. Daca reusesti asta, mai departe e treaba ei, a albinei.

Putin exagerat ca e numai treaba ei, e vorba de caturi si spatiu, dar poate fi albina albinelor, daca nu-i nectar nu este nici miere.

[csabio]

Va rog sa ma iertati d-le Pab pentru copy=paste-ul acesta ,dar mi-a placut foarte mult ce ati scris in acel topic despre carpatina;

Carpatina din 2009 in testare. Si anul acesta a fost in productie, cu rezultate f bune. De la anul(2013) intra la transvazat din ea. Instinct de acumulare pronuntat, provine dintr-o linie ce schimba linistit matca, fara tendinde de roire, f blanda. Organizeaza f bine cuibul in toamna incat nu-ti mai ramane decat sa stramtorezi. Dezvoltare f buna in primavara, ierneaza cu populatii relativ mici, 5 max 7 rame dadant albina. Inceteaza ponta in septembrie, reincepe in feb. In sezon, urca f bine mierea in caturi, dar blocheaza frecvent cuib la ultimul cules (fs), dar umple si caturile. Capacire a mierii uscata.
PS. Nu vand matci, asa ca sper sa nu se considere reclama, ci doar am vrut sa arat ce ar trebui selectionat.Avem de unde.

[lucky5strike]

Am citit cu strangere de inima ce spunea Andrei de prevenirea roitului, pe frantuzeste... da, e perfect valabila metoda.

Dar ma intreb, mierea aceea va ajunge pe masa francezului?

----

Cu roitul, apicultorul trebuie sa-si cunoasca bine .... si ... adica: m-e-s-e-r-i-a.

Pe scurt, cine nu sta langa albina, sa lucre cu familii medii. Cine sta langa albina, sa lucre cu ce familii pofteste.

Cam asa cu roitul.

[lucky5strike]

Despre familii foarte greu roitoare:

Pe vremea cand ma incapatanam sa am asemenea familii, am grupat dupa salcam circa 20 de roi, compusi ca pachet.

Anul 0. La instalare, le-am dat cate o rama cu miere si polen, in rest au avut faneata si ce urma dupa ea. S-au dus spre toamna fiecare dupa cum a putut. Tin minte ca m-am caznit sa le asigur conditii egale, si-au cladit fagurii, dar spre toamna erau deja discrepante de dezvoltare intre roi. Ce nu intelegeam, acuma stiu: variabile apar pana si in varsta albinei, la compozitie. Prea migalos de controlat.

Anul 1. Fiecaruia i s-a alocat la timp magazinul, finalizat si incarcat cu miere diferit. Cativa din fruntasi s-au blocat efectiv de polen inainte de a se apuca serios de umplut catul si... au roit. Notat, indreptat, scos din joc. Restul au bagat masiv miere, iar puietul s-a redus la nivelul palmei pe rama. I-am deblocat si supravegheat in continuare. Vremea roitului trecuse.

Anul 2. Iarasi a fost depus catul, si, pe la faneata, am ramas cu 4 familii in joc. Restul au roit. Astea 4... va puteti da seama ce blocaj a fost in cuib si cat.
Iarasi restransesera puietul la o palma.

Anul 3:

- o familie a pierdut matca la iernare,
- doua familii si-au schimbat linistit matca
- a patra, pe la sfarsitul sezonului avea botci de salvare.

Din cele 4 familii:

- una era usor agresiva, celelalte nu
- cea agresiva si-a schimbat linistit matca.
- raportat la tot lotul, cele 4 familii nu au fost fruntase la capitolul miere sau puiet. Nici nu ieseau in primavara slabe.
- ce a fost interesant, aceste familii preferau sa aiba aproape tot sezonul, coroana pe toate ramele din cuib. Mai ales cea agresiva.

In concluzie, familiile cele mai productive pana in anul 2 au roit in final. Au avut mereu cantitate buna de puiet. Si nu au pastrat coroane deosebite pe acestea.

[csabio]

Dupa observatiile dumneavoastra, albinele cele mai productive s-au blocat repede de polen si au roit.Au avut puiet mult etc. Iar cele noritoare sau mai putin roitoare au avut coroana de miere pe faguri si puiet cat palma.Asa ceva se intampla si la mine cu diferenta ca la familiile cu mult puiet nu am productie. Cele mai putin roitoare au puiet mai putin dar miere mult mai multa ceeeace este logic fiindca nu consuma atat de mult.Interesant este ca acele familii au popor mai putin si sporul este dublu la miere fata de cele roitoare.Probabil cu cele roitoare s-ar putea face treaba buna din cauza poulatiei mari ,daca nu ar roii exact cand nu trebuie. Am citit in topicul a.m. fraieritus de corcirea albinei locale cu ligustica prin anii 80 cand s-a introdus masiv, ceva nu inteleg.Daca carpatina nu este foarte roitoare si ligustica aproape deloc cum de albinele cu dungile mai galbui si cu popor mare sunt foarte roitoare, nu ele sunt corciturile respective?

[TDI]

Pai si ce faci cu un stup care-l lasi inainte de floarea soarelui pe 15 rame de albina si la la extractie extragi 11 rame dar albina mai gasesti doar pe 4 rame sfarsit de iulie inceput de august. 2 ani consecutivi. In primul an i-am dat puiet de la altii, anul urmator am desfiintat matca.

[lucky5strike]

Problema e ca familiile care s-au incapatanat sa nu roiasca, nici nu s-au remarcat in putere sau productie.

Stiu un caz, o batranica apicultoare, ramasa singura cu doua pavilioane, trase in gradina. Sotul, defunct de cativa ani, e cunoscut ca facea pastoral intensiv. Dar era peste posibilitatile batranei sa umble cu ele... tinerimea la munca in Portugalia, etc. asa ca se multumea sa produca mai putin, pe langa casa. Voia sa vanda cateva familii si o presa de FA, si eram cu un amic interesat.
Din vorba in vorba, afland ca nu le deplasa deloc, i-am spus in gluma:
"- Nu va roiesc??"
Raspunsul ei, savuros:
"- Pai ce, ii las??... Nu-i las!!!"

Asa ca tot la mine, apicultorul, e cheia.

[Ioan Guist]

Asa ca tot la mine, apicultorul, e cheia.

Da ma Cristi, fara discutie ca ...cheia e la apicultor.
Problema survine imediat ce cheia e prea mica pentru ...o gaura in plina expansiune.
Si atunci e musai sa ajustezi din cheie.Mai exact sa incarci cu material de calitate pe ci pe colo in locurile esentiale.

[lucky5strike]

Este, dar cel mai adesea, apicultorul face diferenta.

[Ioan Guist]

Pai...nu pot decat sa-ti dau dreptate.Nu o data am vazut cum a ajuns albina selectionata super , pe mana unor apicultori catrastrofa.

[csabio]

http://www.youtube.com/watch?v=w7g4x2VWAfc

Asa arata preferata mea familie in august.

[Daniel Popovici]

Pentru colegul care a pus ghilimelelele la cuvantul "miere", fiecare face cu ea ce stie mai bine, una la mana, si doi la mana orice dulce trecut prin gusa albinei e miere, fara ghilimele.

Interesanta definitie ! Mi-ar placea si mie sa vad din ce sursa ai luat-o. Legiuitorii cu siguranta nu sunt de acord cu ea.
Uite 2 definitii :
- Din notitele de la cursul de Control Sanitar Veterinar al Alimentelor din facultate :
"Conform definitiei din Codex Alimentarius, mierea este substanta dulce produsa de albinele din speciile Apis melifera si Apis cerana din nectarul florilor si/sau sucurile dulci ale plantelor, pe care albinele le culeg, le prelucreaza si le depoziteaza in faguri. Materia prima culeasa si prelucrata este nectarul floral. Secundar – nectar extrafloral si sucuri dulci excretate de insecte homeoptere."

- Nicolae Popescu si Sergiu Meica (Produsele apicole si analiza lor chimica, Ed. Diaconu Coresi, 1997) scriu : "Merea este produsul realizat de albine in exclusivitate din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor verzi, pe care acestea le culeg, le imbogatesc… orice produs asemanator cu mierea care este obtinut din alte substante edulcorante decat nectarul sau mana nu intra in notiunea de miere, chiard aca aceste substante sunt culese de catre albine, sunt prelucrate de catre acestea si sunt depozitate in celulele fagurilor. …"

As avea 2 remarci :
1. Daca vreti sa mai extrageti miere in anul respectiv, sfatul meu (fara pretentii) este sa fiti cu ochii pe cantar si sa hraniti des (zilnic sau la 2 zile) in asa fel incat sa egalati minusul si sa mentineti cantarul pe 0. – cu premiza ca albinele mananca siropul pe care il primesc si nu le ramane surplus pentru depozitat in faguri.
2. "Nemtii" si "francejii" primesc 4-6 euro la en-gross pentru "orice dulce trecut prin gusa albinei", iar noua (in UE, anul 2013) ni se ofera 2 euro pe MIERE. Mie mi se pare mai mult decat discriminare.

[Daniel Popovici]

Este foarte bun titlul topicului – Exista un prag de roire DETERMINAT GENETIC.
(Gica a postat undeva niste pagini cu studii foarte interesante ale lui Mihai Stefanescu si Ion Spataru din anii 1986 si 1987 – am inteles de acolo multe lucruri si am inteles ca 80% din tehnica lui Ioan Popescu se bazeaza pe aceasta teorie, fara a da gres. In acea perioada, materialul lor genetic avea pragul de roire la 40000 de albine sau 14 rame Dadant bine populate, iar cand roiau aveau intre 40000 si 60000).
Exista pe lume matci cu diverse praguri de roire, de la 6-7 intervale Dadant pana la nivele ale populatiei pe care nu le poate genera ponta unei singure matci.

Primul pas este sa ajungi sa ai o populatie omogena si sa sti pe unde se situeaza pragul ei de roire.

Ideea este sa ii tinem mult PESTE pragul de roire fara sa roiasca, acolo este smecheria.
Ca de luat puiet si tinut familii medii/slabe astfel incat sa nu roiasca poate oricine.

Solutia asta cu hranitorul e conditionata de anumite contexte.
Ex concret: esti dupa un cules copios la amorfa, ai 8-9 rame cu puiet jos, si astea ghiftuie si cu nectar-polen, ai doua caturi pe stupi , negre de albina si nu vrei sa faci teiul - diverse motive, in principal teama de uzura-mortalitate.
Ce faci cu stupii astia supersonici o perioada de 2-3 saptamani pana la prima floarea-soarelui? Castrezi botci ca idiotu'?
De slabit nu vrei sa-i slabesti caci vrei sa rupi la floare.
Si atunci cum ocupi albina aceea?
Am practicat asta in ultimii 2 ani intre amorfa si floare si surpriza placuta e ca pe fondul acela de cules continuu , isi rod botcile in proportie de 3/4 din familii, caci instinctul de recolta prevaleaza inaintea inmultirii.
Aceeasi situatie se intampla la floare cand blocheaza tot si vedem ca matca nu mai are nici suita.
Papica e inaintea dragostei. Curvistina e albina asta.

Pasul 2 este sa ai grija ca populatia sa nu treaca peste acest prag de roire prin … slabire :
- ori scoti rame cu puiet cu 1-2saptamani inainte de instalarea unei pauze de cules
- ori ridici caturile cu miere si cu toata populatia pe care o contin (dar matca o lasi pe loc) in momentul extragerii daca preconizezi instalarea unei pauze de cules.
- Ori asiguri cules continuu si slabirea o face uzura si (sa speram ca doar accidental) blocajul cuibului

Nu sunt de acord cu mentinerea unei populatii inactive de albine (cu spor 0 sau minus la cantar) lucratoare in stupii de productie mai mult de 2 saptamani.
1. Acele albine imbatranesc orcum si se pierd fara sa "ai parte de ele", in plus sa le mai si dai papica cu galeata ? Nu de putine ori, dupa o perioada de pauza de 3-4 saptamani (cu foame in care scade drastic puietul, dar nu si populatia), stupii "negrii de albina" ... batrana (care "freaca menta" 3-4 saptamani si papa de geaba) se depopuleaza pentru simplul motiv ca albina si-a trait viata de 35-40 de zile.
2. Populatia respectiva (excesul) poate sa serveasca unor scopuri mai utile si daca tot papa siropul, macar sa creasca puietul unor roiuri.
3. Familiile de baza, daca esti putin atent cu ele (hrana suficienta si atentie cand si cat "ciupesti" din populatie), pot reface puterea de productie pana la culesul urmator (fara sa mai roiasca).

Daca golul de cules este mai mic de 2 saptamani merita sa mentinem populatia excedentara, dar avem si sanse mai mari de reusita, adica albinele dau de cules si renunta la roit (eventual schimba matca cu una din botcile noi, dar nu le mai arde de plecat) – "figura" depinde si de genetica.

DESPRE GENETICA

Am avut aici viewtopic.php?f=15&t=3096&start=32
Discutii contradictorii cu nae, el zicea “tehnica”, eu ziceam “genetica”.
Anul acesta am avut si matci de neam roitor pe care le-am lasat in viata mai de mila, mai de curios.
La salcam, cu evolutii egale si conditii identice, unele au intrat in friguri, altele nu. Din cele care au intrat, unele au renuntat foarte usor la botci, altele s-au incapatanat sa pastreze botcile si sa plece orice le-as fi facut.
Culmea – au plecat dupa ce culesul a pornit si dupa ce deja erau cu populatia diminuata.
Toate "capoasele" au fost cu matci sau cu mame/bunici din botca de roire si toate cele care nu au intrat in friguri sau cele care au iesit usor din "apucaturi" au fost rod al selectiei.

[nicus]

In acea perioada, materialul lor genetic avea pragul de roire la 40000 de albine sau 14 rame Dadant bine populate, iar cand roiau aveau intre 40000 si 60000).

Iar punctul de echilibru (exact cum se numeste titlul topicului) de 8 spatii, 435x300.
Hehe..nea Gica..

[cristi_vidican]

1. Acele albine imbatranesc orcum si se pierd fara sa "ai parte de ele", in plus sa le mai si dai papica cu galeata ? Nu de putine ori, dupa o perioada de pauza de 3-4 saptamani (cu foame in care scade drastic puietul, dar nu si populatia), stupii "negrii de albina" ... batrana (care "freaca menta" 3-4 saptamani si papa de geaba) se depopuleaza pentru simplul motiv ca albina si-a trait viata de 35-40 de zile.

Nu sunt de acord cu ce spui mai sus. În lipsa factorilor de uzură, albina trăiește mult mai mult. Vezi albina din iarnă.
Am văzu acest lucru în această primăvară. Ponta a întârziat foarte mult din lipsă de polen de afară. M-am așteptat ca stupii să se depopuleze, dar în condițiile în care nu s-a crescut puiet, nici albina de iarnă nu a căzut, ci a trăit mai mult de în alte primăveri când ponta începea susținut mai repede.

[Daniel Popovici]

1. Acele albine imbatranesc orcum si se pierd fara sa "ai parte de ele", in plus sa le mai si dai papica cu galeata ? Nu de putine ori, dupa o perioada de pauza de 3-4 saptamani (cu foame in care scade drastic puietul, dar nu si populatia), stupii "negrii de albina" ... batrana (care "freaca menta" 3-4 saptamani si papa de geaba) se depopuleaza pentru simplul motiv ca albina si-a trait viata de 35-40 de zile.

Nu sunt de acord cu ce spui mai sus. În lipsa factorilor de uzură, albina trăiește mult mai mult. Vezi albina din iarnă.
Am văzu acest lucru în această primăvară. Ponta a întârziat foarte mult din lipsă de polen de afară. M-am așteptat ca stupii să se depopuleze, dar în condițiile în care nu s-a crescut puiet, nici albina de iarnă nu a căzut, ci a trăit mai mult de în alte primăveri când ponta începea susținut mai repede.

In primavara, banuiesc ca frigul a fost cel care ti-a oprit matcile sa ponteze si sa uzeze albina (albina se uzeaza cel mai tare crescand puiet si mai ales crescandu-l fara polen, pastura sau inlocuitori)

Daaaar... Vara nu-i ca iarna. :
- Intr-adevar, in coloniile cu matci defecte, care nu depun nici un ou, albinele pot trai si 3 luni, si mai mult CHIAR SI VARA
- Vara, culesul intens "toaca" albina foarte multa;
- culesul de intretinere duce la o viata lunga a albinelor si la popularea si suprapopularea stupilor, indiferent daca fac sau nu miere (poate traiesc cu 3-5-10 zile in plus - e destul) ;
si acum "magaoaia":
- albinele din colonii flamande dispar fara urma, mai rau ca pe conditii de cules puternic din cauza - uzura, umbla de zapacite in toate directiile si nu gasesc ce sa culeaga, dar de obosit obosesc, unele pleaca cu gusa goala si cad pe camp de foame, altele tot de foame cad prada bolilor (in special Nosema),
NICIDECUM FOAMEA NU CONSERVA, NICIDECUM VARA.