Este foarte bun titlul topicului – Exista un prag de roire DETERMINAT GENETIC.
(Gica a postat undeva niste pagini cu studii foarte interesante ale lui Mihai Stefanescu si Ion Spataru din anii 1986 si 1987 – am inteles de acolo multe lucruri si am inteles ca 80% din tehnica lui Ioan Popescu se bazeaza pe aceasta teorie, fara a da gres. In acea perioada, materialul lor genetic avea pragul de roire la 40000 de albine sau 14 rame Dadant bine populate, iar cand roiau aveau intre 40000 si 60000).
Exista pe lume matci cu diverse praguri de roire, de la 6-7 intervale Dadant pana la nivele ale populatiei pe care nu le poate genera ponta unei singure matci.
Primul pas este sa ajungi sa ai o populatie omogena si sa sti pe unde se situeaza pragul ei de roire.
jonny_it scrie:Ideea este sa ii tinem mult PESTE pragul de roire fara sa roiasca, acolo este smecheria.
Ca de luat puiet si tinut familii medii/slabe astfel incat sa nu roiasca poate oricine.

andrei_calinescu scrie:
Solutia asta cu hranitorul e conditionata de anumite contexte.
Ex concret: esti dupa un cules copios la amorfa, ai 8-9 rame cu puiet jos, si astea ghiftuie si cu nectar-polen, ai doua caturi pe stupi , negre de albina si nu vrei sa faci teiul - diverse motive, in principal teama de uzura-mortalitate.
Ce faci cu stupii astia supersonici o perioada de 2-3 saptamani pana la prima floarea-soarelui? Castrezi botci ca idiotu'?
De slabit nu vrei sa-i slabesti caci vrei sa rupi la floare.
Si atunci cum ocupi albina aceea?
Am practicat asta in ultimii 2 ani intre amorfa si floare si surpriza placuta e ca pe fondul acela de cules continuu , isi rod botcile in proportie de 3/4 din familii, caci instinctul de recolta prevaleaza inaintea inmultirii.
Aceeasi situatie se intampla la floare cand blocheaza tot si vedem ca matca nu mai are nici suita.
Papica e inaintea dragostei. Curvistina e albina asta.
Pasul 2 este sa ai grija ca populatia sa nu treaca peste acest prag de roire prin … slabire :
- ori scoti rame cu puiet cu 1-2saptamani inainte de instalarea unei pauze de cules
- ori ridici caturile cu miere si cu toata populatia pe care o contin (dar matca o lasi pe loc) in momentul extragerii daca preconizezi instalarea unei pauze de cules.
- Ori asiguri cules continuu si slabirea o face uzura si (sa speram ca doar accidental) blocajul cuibului
Nu sunt de acord cu mentinerea unei populatii inactive de albine (cu spor 0 sau minus la cantar) lucratoare in stupii de productie
mai mult de 2 saptamani.1. Acele albine imbatranesc orcum si se pierd fara sa "ai parte de ele", in plus sa le mai si dai papica cu galeata ? Nu de putine ori, dupa o perioada de pauza de 3-4 saptamani (cu foame in care scade drastic puietul, dar nu si populatia), stupii "negrii de albina" ... batrana (care "freaca menta" 3-4 saptamani si papa de geaba) se depopuleaza pentru simplul motiv ca albina si-a trait viata de 35-40 de zile.
2. Populatia respectiva (excesul) poate sa serveasca unor scopuri mai utile si daca tot papa siropul, macar sa creasca puietul unor roiuri.
3. Familiile de baza, daca esti putin atent cu ele (hrana suficienta si atentie cand si cat "ciupesti" din populatie), pot reface puterea de productie pana la culesul urmator (fara sa mai roiasca).
Daca golul de cules este mai mic de 2 saptamani merita sa mentinem populatia excedentara, dar avem si sanse mai mari de reusita, adica albinele dau de cules si renunta la roit (eventual schimba matca cu una din botcile noi, dar nu le mai arde de plecat) – "figura" depinde si de genetica.
DESPRE GENETICA
Am avut aici
viewtopic.php?f=15&t=3096&start=32Discutii contradictorii cu nae, el zicea “tehnica”, eu ziceam “genetica”.
Anul acesta am avut si matci de neam roitor pe care le-am lasat in viata mai de mila, mai de curios.
La salcam, cu evolutii egale si conditii identice, unele au intrat in friguri, altele nu. Din cele care au intrat, unele au renuntat foarte usor la botci, altele s-au incapatanat sa pastreze botcile si sa plece orice le-as fi facut.
Culmea – au plecat dupa ce culesul a pornit si dupa ce deja erau cu populatia diminuata.
Toate "capoasele" au fost cu matci sau cu mame/bunici din botca de roire si toate cele care nu au intrat in friguri sau cele care au iesit usor din "apucaturi" au fost rod al selectiei.