Balian scrie:Prețul la procesator este mic sau nu este cā mierea produsā industrial are prețul de producție incomoarabil mai mic acum în 2023 decât cum producem noi cu tehnologia noastrā rāmasā în urma şi a ce am scris despre aceea cartea. Suntem noi apicultorii rāmaşi în urmā cu peste 100 de ani. Iar producția industrialā este în top conform situației actuale. Procesatorul nici nu stā de vorbā cu noi. Vede cā suntem muribunzi fārā ştirea noastră.
Prețul de producție mult majorat: inflația peste 17%, salarul mediu a crescut de la 200de euro la 600 (!!) suntem condamnați prin rāmânerea noastrā în urmā la investiții ( cine realizeazā cā sunten rāu în urmā) plus producem fārā cap, nu suntem calculați mai deloc.
Discuția a pornit de aici, cu gândul că vom reuși să analizăm, departe cea mai grea problemă, cu care se lovește apicultura de azi. PREȚUL DE VÂNZARE!!!
Exploatațiile apicole sunt de diferite dimensiuni. A mea tinde spre nano că așa cere conjunctura (situației mele).
Am vrut să înpart categoric regimul de lucru (chiar în înteriorul unei exploatații) de vânzare la borcan cu un preț și vânzare la procesator cu un totul alt preț.
Decizia despre mărimea stupinei face (părerea mea) două lucruri:
1. raportarea prețului de vânzare la prețul de cost (cifră diferită la fiecare stupar!!)
2. stocul acumulat în depozitul fiecăruia
La 1. pot fi 3 situații:
1. dacă avem clientelă și vindem la borcan (încă) la un preț bunișor, depășind linia roșie (prețul de producție) mai avem și profit, situație care permite chiar și dezvoltarea exploatației
2. dacă vindem exact la prețul de producție, e un semnal că afacerea tinde spre stagnare
3. dacă vindem sub prețul de producție înseamnă că din punctele de calcul al prețului de producție careva suntem obligați să micșorăm
Vânzarea poate să fie și mixtă - și la borcan și la procesator. Întrebarea este în ce direcție să mișcăm numărul de familii să fie ”munca noastră”

apreciață optimal.
Respectiv (f important) profitul să fie căt mai mare.
Personal stabilesc o manoperă fixă care este renumarația muncii mele, și scot sau nu profit din exploatație. Exploatația (stupina) sau firma mea unde lucrez nu sunt eu.
Este o entitate la care sânt obligat să am f mare grijă că ea a determinat și determină traiul meu, a familiei mele și a colaboratorilor mei.
Dacă mai continuăm să producem neinspirat, fără cap, stocul nostru acumulat ne va invada după un timp și piața de miere la borcan și ne va pune în situație să pierdem obiectivul principal care înpinge înainte sectorul. Ne vom inpinge în a face apicultura bazând exclusiv pe ajutoare. Deci ne facem singuri ”asistați”.
Am dezvoltat suficient tema, cine trage o oarecare concluzie înseamnă că nu am vorbit degeaba. Dacă nu - soarta cu noi, vom merge fiecare pe drumul lui ales.

Trecem pe alt subiect, iernarea și păduchii, că este de mare actualitate.

MER. Iernare pe 3 corpuri. Gratie aprilie-stoarcere FS. 1-3 caturi pentru miere.