Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ?

[Jean Valjean]

Deci pana la urma are logica.
Dar nu am cum sa nu-mi mai pun o intrebare: cand albina se va vedea cu sacii in caruta, adica cu ramele pline, nu o sa slabeasca motoarele, n-o s-o lase mai moale cu culesul din natura, daca este?

[Mircea_63]

Te salut, Jeane!

Am unele parereri pe care te rog le iei in cunostinta de cauza, adica stiind cat sunt de incepator. Le-ai dat sirop 2:1, dar pe vreme de seceta. Le-ai asigurat apa? Am eu ce am cu seceta si canicula. Le-am vazut cum se chinuie...Socotesc de importanta majora tratamentul AV si dupa calculele mele, un stup slab populat si mai ales daca nu are toate ramele in el, are nevoie de o cantitate marita de varachet pentru a realiza concentratia necesara de substanta activa in aerul din stup. Tratament acum! Asta ca sa scape de cei care le inteapa si poate le transmit oarece viroze tacute si cu efect in timp. Cand nu mai ai puiet in celule, din nou tratament.
Acuma a trecut canicula si sunt sigur ca in curand ponta va creste. E adevarat ca se apropie toamna, dar la cat sunt de organizate, vor trage sa faca pui. Eu le dau in continuare sirop numai de stimulare.
Ideea ca siropul le uzeaza...cred ca pleaca de la siropul neinvertit. Siropul nu e miere, dar invertirea le uzeaza. Cat mai pot ele culege, las sa culeaga si sa nu le dau eu de lucru sa care sirop. Apoi, avand ele fagurii plini, le doare la basca de cules! Nu tata, la cules cu ele.

Prielnic an pentru acumulat cunostinte. Am stup nedivizat, familie puternica si am si roi mai buni sau mai slabi. Am si umbra si soare in stupina. Concluzia este ca dezvoltarea merge exponential, adica un roi slabut va progresa extrem de slab raportat la el insusi, iar unul puternic va avea progrese chiar foarte mari. De exemplu, decat sa impart un stup in patru si sa ma chinui cu patru martoage, mai bine impart in doua, stimulez si daca apoi mai impart inca odata in doua, rezultatul va fi mult mai bun. Altfel spus, o matca intr-o familie puternica ponteaza mai mult decat 3-4 matci in roi slabi.
La cules, la fel. O familie puternica va culege cat nu fac 5-6 martoage. Ma plangeam ca nu-i cules. La naiba, n-aveau cules martoagele, dar familia puternica umple ramele. Vara-i scurta. iar trasul botcilor, imperecherea etc dureaza. Musai facut cumva ca inmultirea sa fie divizare si dat matca.
Capacele stupilor sunt drepte, cum erau acoperisurile blocurilor. Am ajuns la concluzia ca mult mai bune ar fi cele in doua ape, cu orificii de aerisire, pentru timpul verii. Cei drept, nu merge la pastoral, dar e super la stationar. Cand ponta scade in timpul verii, extras daca e miere, organizat cuibul, varachet, asigurat apa, temperatura in stup si stimulare.

A doua iarna va fi mai periculoasa! In prima, esti foarte atent, in a doua, mai ales daca totul a decurs bine, vei zice: -Oau, sunt tare, ce ma stiu nici nu-mi mai fac griji!
Asta la modul general, nu ma refer special la Jean.

Astea sunt doar cateva lectii ce le-am prins in putinul timp de cand am albine. Poate era de postat pe pagina mea, dar asa simt ca vorbesc mai personal cu tine, fiind de un leat intr-ale albinelor.

Referitor la ultima postare, acum am vazut-o... asa vad si eu lucrurile. Daca vrei sa le pui la munca, asta inseamna sa le creezi o necesitate, iar ele o vor rezolva daca au cum. Nu era vorba ca sunt foarte buni administratori? Un administrator bun asa ar face, ar trage sa rezolve lipsurile si ar organiza prioritatile.
Mult succes in continuare!

[jonny_it]

Deci pana la urma are logica.
Dar nu am cum sa nu-mi mai pun o intrebare: cand albina se va vedea cu sacii in caruta, adica cu ramele pline, nu o sa slabeasca motoarele, n-o s-o lase mai moale cu culesul din natura, daca este?

Nu compara albinele cu oamenii

[Jean Valjean]

Le-ai dat sirop 2:1, dar pe vreme de seceta. Le-ai asigurat apa?

Ei, uite aici e un pic de discutat. Am un jgheab cu apa la vreo 10 metri in fata stupilor. Pana acum 2-3 saptamani era plin in permanenta cu apa. Nu am vazut mai mult de 10 albine toata vara la acel jgheab.
Le-am pus si niste recipiente micute printre supi, dar tot nu am vazut cine stie ce adapare. Cred ca acest lucru se explica in felul urmator: in fundul gradinii, la aproximativ 200-300 de metri de stupi, curge Dambovita.

Acuma a trecut canicula si sunt sigur ca in curand ponta va creste

Nu stiu cum e pe la tine, dar la mine ieri dimineata la ora 05.20 termometrul arăta 15 grade, iar alaltaieri pe la aceeasi ora, 14 grade Celsius. Eu nu prea cred ca o sa inceapa sa creasca ponta de acum, cand incepe sa se racoreasca. Dar, ca si in cazul tau, parerea mea este a unui inceptor, si urmeaza sa se confirme sau nu.

In ceea ce priveste divizarile, roi si familiile puternice, cred ca lucrurile sunt destul de clare si ceea ce s-a tot spus am observat si eu vara asta. Totul depinde de matca.

De exemplu, dintr-o familie intrata in friguri, am facut doi roi pe 21 mai: unul cu doua rame de puiet si albina acoperitoare, unul cu o rama de puiet si albina. Fiecare din cei doi roi au primit sirop toata vara la fel. La fel si ce a mai ramas din familia donatoare. Nu s-a dat deloc puiet.
Din cele doua roiuri, cel care a pornit cu doua rame de puiet e acum mai slab decat cel cu o rama si nici puiet nu are la ora asta ca celalalt. Si nici ponta sau constructia de faguri nu a fost la fel. Deci?
Familia donatoare a reatins la un moment dat 10-11 rame de albina, desi in ea a ramas matca batrana. Si are si acum puiet frumos. In schimb o alta familie din care vara asta nu am luat nici roi, nici miere nu a facut absolut nimic, nu are rezerve, desi albina sta ciorchine pe peretii stupului. Si nici matca nu si-a schimbat-o, desi a avut un piciorus rupt. Concluzia: matca cu bagajul ei genetic e de vina.
In sfarsit, ultima familie, din care am scos si miere si care la un moment dat si-a tras o alta matca, facand ca la un moment dat sa nu mai am nici pic de puiet in stup, este acum bine mersi, cu populatie destula si are si rezerve (care insa mai trebuie completate putin, zic eu).

Categoric ca doi roi mai mari se dezvolta mai repede decat 4 mai mici, dar asta mai depinde si de matca.

Nu compara albinele cu oamenii

Incerc, dar observ multe similitudini:lol:




P.S. Aseara, pe la 21,30 mi-am pus lanterna in cap si m-am dus sa dau sirop la albine. Cu aceasta ocazie am constatat ca un dihor si-a facut poteca prin spatele stupilor. A venit, m-a vazut, s-a intors. Am crezut ca a plecat. Da de unde. M-am trezit iar cu el si n-am mai scapat de el (scotea niste sunete de m-a bagat in sperieti) pana nu m-am dat la o parte, ca sa treaca el sa intre intr-o surla de lemne.

[modigliani]

...... un dihor si-a facut poteca prin spatele stupilor. A venit, m-a vazut, s-a intors. Am crezut ca a plecat. Da de unde. M-am trezit iar cu el si n-am mai scapat de el (scotea niste sunete de m-a bagat in sperieti) pana nu m-am dat la o parte, ca sa treaca el sa intre intr-o surla de lemne.

90 % e dihorita si a fatat acolo , intre lemne . Are pui . Daca ai pasari sau alte alea-n curte ..... intoarce gramada de lemne !

[un OM]

Dihorul, de regula, nu face prapad in curtea care-l "gazduieste". Problema este daca nu cumva are garsoniera la vecinu.

[Jean Valjean]

Ba s-ar putea sa aiba cuibul chiar in gramada de lemne. Oricum voiam sa le tai pentru iarna asta.
Da' m-am speriat zdravan, ca era prima data cand vedeam asa ceva si nu stiam ce naiba este, iar cand a inceput sa tipe am simtit o racoare pe sira spinarii. Am inceput si eu sa marai la el. El tipa, eu maraiam, dar de lasat nu se lasa. Trebuia neaparat sa treaca pe acolo.
Am intrat apoi pe net si am vazut ce animal e.

[Mircea_63]

Zica lumea orisice, dragi mi-s animalele... Oarecum te invidiez pentru salbaticiunea aia cu personalitate. Precis socoate ca i-ai incalcat teritoriul.

Jeane, nu stiam ca e chiar asa situatia la roii tai. Mi-e lene sa recitesc atatea pagini si nici nu-mi amintesc. Le-ai facut tratament? Cum stai cu parazitii?

[un OM]

. Zambesc pentru ca imi aduc aminte de o patanie de-a tatalui meu. Cu ani in urma mergem cu totii la bunicul. Acolo, printre alte treburi ce trebuiau facute de urgenta se numara si eliberarea unui teren de ramasitele unei foste gramezi de snopi de coceni. Pentru ca bunicul vazuse ceva miscari suspecte in ultima perioada, au incercuit gramada de resturi cu tot felul de garduri, baloti de paie si alt fel de obstacole. Au inceput eliberarea locului si cand mai erau cel mult resturile a doi, trei snopi au inceput sa alerge dihori in toate partile de nu mai stiau in ce parte sa fuga. Au omorat la repezeala cativa, iar pe unul dintre ultimii prinsi, taicamiu a avut proasta inspiratie sa-l prinda in mana. Pentru cel care nu a avut o experienta de genul acesta, poate sa nu-si da seama de implicatii. Tatal meu, la varsta actuala de 74 de ani este puternic, cu atat mai mult acum 30 de ani de la intamplarea aceea. Tot ce va pot spune este ca dihorul se "umfla"in mana lui,se incorda incercand sa scape.In nici-un caz nu va recomand "sa-l prindeti la mana" .

[modigliani]

Tot ce va pot spune este ca dihorul se "umfla"in mana lui.....

Dihorul , nevastuica , jderul , .... toate dintr-o familie , sunt de-o tenacitate si-o vehementa iesita din comun . Am vazut pe malul Sarulestiului un jder incoltit de 5 ( cinci !!! ) caini ai unei stane . Muscat si sfratecat fiind , lupta s-a incheiat prin ..... uciderea a 3 dintre cei 5 caini si goana celorlalti doi . Fireste , si jderul s-a resimtit mult timp dupa asta , probabil .....

Jeane , cauta-le cuibul . Nu-ti poti permite sa se inmulteasca . Crede-ma , stiu ce spun .

Precis socoate ca i-ai incalcat teritoriul.

Cu siguranta asta-i in capul bietului animal ! Bai Jeane , ce cauti , mah , in ograda jderului ??? Ia da-i drumu' d-acolo ..... E frumos ce faci ???

[Jean Valjean]

Nu stiu daca am prezentat pe undeva situatia roilor, am prezentat-o acum ca argument la ceea ce voiam sa spun.
Tratamente cu varachet le-am facut, nu prea au picat paduchi. Duminica le mai fac unul si apoi cred ca pe la sfarsitul lui septembrie le mai fac din nou. Am pus trei picaturi la lada de 10 si 4 la lada de 12. Rame am si acum in ei, ca le-am lasat dupa diafragma ca sa nu-mi intre gaselnita in ele. Acum mi-am luat fitile de sulf, sa le tratez.
Urmeaza sa fac o unificare, doar ca trebuie sa ma documentez cand si cum, ca tare mi-e teama ca nu o sa-mi iasa.

Un OM ....nestiind ce animal e, la un moment dat m-am gandit ca ar putea fi si nevastuica. Si mi-a ramas in cap, de cand eram mic, nu mai stiu de la cine, ca asta, nevastuica adica, sare la fudulii daca o ataci. O fi adevarat sau nu, treaba e ca aseara cand mi-a venit in cap ideea asta am lasat-o mai moale cu maraitul.

Modigliani, mi-a zis socra-miu ca o data s-a trezit cu o gaura si pamant scos sub bordura turnata pe langa casa. A pus cursa si a doua zi a vazut cine mai voia sa stea sub acoperisul nostru. Se pare ca sunt dinaintea mea in curtea aia, deci practic eu sunt pe teritoriul lor ( stau in casa sotiei, ca tata nu mi-a facut - daca tot avea ea )

[paul]

.................


O dată cu venirea toamnei, pentru mine au inceput și angoasele pe care le-am tot evitat pana acum. Si discutiile interminabile cu mine insumi: oare o sa ies cu ei din iarnă? Sa unific sau să incerc sa merg cu ei așa?

"Banditule" ... sper ca nu te superi ca te "gratulez" asa , dar bandit a fost Valjean
Acum , despre angoase ...
1- le strangi pana "le ies ochii" (alt stupar)
2- muti ramele central , pui diafragme stanga - dreapta si in locul ramas liber pui polistiren invelit in ziar (Genutzu)
3- ramele pe care ierneaza sa fie inchise la culoare si sa aiba hrana din leat in leat (mai mult de 2/3 capacit)... Ioan Guist
4- tratamentele facute ca la carte ....3... iar la jumatatea lui octombrie cate 2 benzi de mavrirol/fam
5- urdinisurile deschise la maximum cu gratia antisoareci pusa in septembrie ... asta la stupii cu fund plin (Gica Romanescu)
6-de la sfarsitul lui octombrie si pana in martie ... "uiti ca ai albine" .Nu mai umbli in stupi si ... liniste (alt stupar)
7- functie de fundurile stupilor , ii impachetezi deasupra in sistem horn sau in sistem clopot !
Daca respecti cele de mai sus , treci iarna chiar si cu 4 rame !

[Mircea_63]

Paule (scuza-ma Jeane ca intreb aici), cum e impachetarea "horn"?

[paul]

Paule (scuza-ma Jeane ca intreb aici), cum e impachetarea "horn"?

Mircea ... pui deasupra ramelor un material textil gen mocheta prin care daca sufli sa simti cum iese aerul pe partea cealalta ! Acest gen de impachetare se face la stupii cu fund plin , asa cum ii am eu ! Concret ... deasupra ramelor pun podisorul cu plasa , peste pun mocheta , peste mocheta niste ziare si ... iernare uscata ! Obligatoriu , urdinisul deschis la maximum cu gratia antisoareci aferenta !

[Jean Valjean]

Paule, ce-ai scris tu mai sus este un rezumat de luat si pus in rama cu titlul ”7 principii pentru o iarna linistita”.
Imi dau seama ca am pierdut multa informatie din cauza faptului ca nu am notat undeva aceste idei care raman dupa ce treci prin sita fina tot ce se spune in plus pe forum.
Multumesc ca mi-ai deschis ochii.

[Adi Hodis]

...
Uite ca tot nu mi-a spus Adi Hodis ce mai face Valerica.Bre' nea Adi, mai are albine Valerica?
Sau tu, Victore, ca voi doi erati in aceeasi promotie de apicultori (cum sunt eu cu Mircea63 - te salut Mircea!), v-ati dat licenta in apicultura impreuna, sub indrumarea lui Adi. Ia zi domn'e de ce nu mai apare Valerica pe aici? Am asa o curiozitate daca mai are albine si ce mai face, ca mi-a placut tare mult sa urmaresc povestea pe forumul vechi, acum vreun an.

Mai are albine dar are si mult de munca la job-ul principal ... d'aia nu apare pe aici.

Sa revenim la albine.
Vezi tu Jane ... si tu Mircea ... asta imi place la voi si la altii ca voi ... ca nu v-ati avantat la investitii in zeci de stupi si ca puneti accentul pe invatzarea meseriei asteia mai intai, cu cateva colonii.
Foarte bine baieti ! ... pt. voi ... ca, ce v-ati face daca din zecile de stupi, v-ar pune neshtiintza sa inmultiti colonia aceea care are multe albine, o matca buna si popor de sta si pe peretii stupului ... iar la data asta, miere ... ioc.
Am vazut caz ... incepator cu peste 100 de stupi noi nouti, din poliuretan, ca-s ushori caldurosi si scumpi, desigur ... dornic omul sa scoata sutele de milioane ( defapt cam 14 sute de mil, ca era pe vremea milioanelor ) ... intr-o zi, la un " pahar " de vorbe, ne intreaba ... ma, catzi traantori am nevoie sa se fecundeze o matca ?.
Apoi am vazut si alte ... aventuri ... cu furtishagt creeat de, cine credeti ? ... cu roi la pachet ce i-a primit in noembrie ... samd.

Ca tot pomenii de roi ... este bine sa se bage la iernat colonii ( si roiul e o colonie de albine ) de la 4 intervale in sus, cu astea faci treaba anul urmator.
Ce-i sub 3 intervale, o sa-ti ocupe timpul si lada cam de gratis. Incepatorilor nu le-as recomanda sa ierneze sub 3 intervale ci sa-si calce pe dorintza nr-lui ... in favoarea coloniilor viabile de iernat.
Decat 4 colonii slabe ( sub 3 int. ) cu risc sa le piarda in iarna ... mai bine 2 colonii bune, adica 5 - 6 intervale de albina care trece cu bine iarna si face treaba anul urmator + 2 roi in locul celor 2 colonii slabe ce le-a desfiintzat in toamna precedenta.
Cu 4 colonii slabe risca sa aibe primavara 4 lazi goale.
Asa ca Jane si Mircea, aveti timp sa riscati iernarea coloniilor slabe, in viitor, cand o sa aveti mai multe colonii.
Eu am iernat si nuclee si ... am facut destule riscuri dar ... e alt caz.

...
Prielnic an pentru acumulat cunostinte. Am stup nedivizat, familie puternica si am si roi mai buni sau mai slabi. Am si umbra si soare in stupina. Concluzia este ca dezvoltarea merge exponential, adica un roi slabut va progresa extrem de slab raportat la el insusi, iar unul puternic va avea progrese chiar foarte mari. De exemplu, decat sa impart un stup in patru si sa ma chinui cu patru martoage, mai bine impart in doua, stimulez si daca apoi mai impart inca odata in doua, rezultatul va fi mult mai bun.

Mircea, aici gresesti, ma refer la impartirea inca odata in doua. Nu merge asta in Romania, ajunge sa imparti odata si apoi sa dezvolti roii + familia care ai impartit-o.
Pentru o astfel de inmultire a unei familii, cum zici tu, e nevoie de clima indelung favorabila, aici in Florida merge 9 luni sezonul activ, dar in Romania NU pt. ca ai 3 luni la dispozitie ... e o mare diferenta !.
Poti sa inmultesti o familie altfel ... dar numai daca ai alte familii care sa doneze material biologic noilor colonii. Vrei sa faci 10 roi, imparti in 10 nuclee ... dar sa ai alte 10 familii care, fiecare sa ajute cate un roi. Asa poti aduce roii la nivel bun de a trece iarna + beneficiile viitoare.